Zelenski i-a scris lui Trump pentru a-i cere mai multe rachete antiaeriene
Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să furnizeze Kievului mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, pentru a face faţă intensificării atacurilor ruseşti, potrivit unei scrisori a preşedintelui ucrainean adresate omologului său american, la care AFP a avut acces miercuri.
Această scrisoare are data de marţi, la două zile după un atac devastator al Moscovei împotriva Ucrainei, care a implicat aproape 600 de drone, aproximativ 90 de rachete, printre care racheta balistică cu rază medie de acţiune Oreşnik, ce poate avea capacitate nucleară şi care a fost utilizată pentru a treia oară de la începutul conflictului.
Daunele provocate de acest atac rus, unul dintre cele mai masive din cei peste patru ani de război, au evidenţiat dependenţa Kievului de aliaţii săi pentru a-şi apăra spaţiul aerian împotriva rachetelor ruse, în timp ce Moscova a avertizat că vor urma noi lovituri masive.
În această scrisoare adresată lui Donald Trump şi Congresului american, Zelenski cere Statelor Unite să „ajute” Ucraina să „obţină acest instrument vital de protecţie împotriva terorii ruse – rachetele Patriot PAC-3 şi sisteme suplimentare – pentru a opri rachetele balistice ruseşti şi alte atacuri cu rachete ruseşti” asupra Ucrainei. „Înţelegem că Statele Unite continuă să-şi asume responsabilitatea pentru propria apărare şi pentru protecţia aliaţilor şi partenerilor lor”, a continuat Zelenski în scrisoarea sa. „Cu toate acestea, după tot ce am trecut împreună, nu ne-am câştigat oare locul de a fi printre aliaţii voştri?” întreabă retoric liderul ucrainean.
Relații tensionate
Relaţiile dintre cei doi şefi de stat sunt dificile de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Acesta din urmă a repetat de mai multe ori că doreşte să pună capăt conflictului dintre Kiev şi Moscova, dar eforturile de negociere sub medierea americană sunt în impas de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, care acaparează atenţia şi resursele Washingtonului.
„Statele Unite (sunt) gata şi dispuse să facă tot ce le stă în putinţă pentru a facilita sfârşitul acestui război, şi sperăm că ocazia se va ivi la un moment dat”, a declarat marţi secretarul de stat american Marco Rubio.
Moscova, la rândul său, a cerut personalului diplomatic străin să părăsească Kievul în perspectiva unor noi bombardamente, ca răspuns, potrivit autorităţilor ruse, la un atac ucrainean care a avut loc în noaptea de joi spre vineri asupra dormitorului unui liceu din Starobilsk (Starobelsk în rusă), în regiunea Luhansk ocupată de Moscova în estul Ucrainei, care s-a soldat cu 21 de morţi. Ucraina afirmă că distruge 90% din dronele de luptă cu rază lungă de acţiune cu un sistem de interceptare pe care l-a dezvoltat, precum şi o bună parte din rachetele de croazieră. Dar sistemele americane Patriot rămân singura armă eficientă pentru a contracara rachetele balistice lansate de Moscova, „ultimul avantaj major pe câmpul de luptă” al lui Vladimir Putin, potrivit scrisorii lui Zelenski.
Aceste rachete costisitoare sunt finanţate de aliaţii Kievului prin programul PURL, care „este în prezent singura cale disponibilă pentru a obţine interceptori Patriot”, a subliniat preşedintele ucrainean. Un oficial de rang înalt al preşedinţiei ucrainene, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat la rândul său pentru AFP că aprovizionarea Ucrainei se află într-o situaţie „complicată”.
„În acest moment, este pur şi simplu dificil să găseşti rachete, când există atâtea alte comenzi în Golf şi în alte părţi”, a declarat el. „Şi livrările prin PURL au încetinit, de asemenea”, a arătat el.
Zelenski a spus că Ucraina trebuie „să se concentreze pe o perioadă de şase luni, până în noiembrie”, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedinţiei, Dmitro Lîtvîn, care a dezminţit o informaţie apărută în The Economist, conform căreia preşedintele ucrainean ar fi dat ordinul de a se pregăti pentru încă doi-trei ani de război. Războiul din Orientul Mijlociu, în cadrul căruia aliaţii Statelor Unite au utilizat cantităţi importante de muniţie de apărare antiaeriană pentru a proteja obiective din Golf, a agravat o penurie cu care se confruntă Ucraina de la începutul invaziei ruse.
În acelaşi timp, succesul Ucrainei în războiul dronelor a atras atenţia statelor bogate din Golf, ele însele ţinte ale aceloraşi tipuri de drone de concepţie iraniană utilizate de Moscova şi pe care Ucraina a învăţat să le contracareze
Cea mai căutată femeie din Germania, condamnată la 13 ani de închisoare după trei decenii în care s-a ascuns de poliţie
Un tribunal german a condamnat-o pe Daniela Klette, fostă membră a Facţiunii Armatei Roşii (RAF), organizaţie cunoscută şi sub numele de grupul Baader-Meinhof, la 13 ani de închisoare pentru jafuri armate comise în timpul celor trei decenii în care s-a ascuns de poliţie, relatează The Guardian.
Cea mai căutată femeie din Germania, Klette era ultima membră (femeie) a reţelei teroriste de extremă stânga care se afla încă în libertate înainte de a fi arestată la domiciliul său din Berlin, în februarie 2024.
După un proces de 14 luni desfăşurat sub stricte măsuri de securitate, tribunalul regional din Verden a găsit-o vinovată de şase capete de acuzare de jaf agravat, plus răpire pentru răscumpărare şi deţinere de arme militare. Femeia în vârstă de 67 de ani a fost condamnată pentru jafurile comise între 1999 şi 2016, după dizolvarea RAF, menite să finanţeze viaţa clandestină a fugarilor rămaşi.
În timp ce instanţa a pronunţat verdictul de vinovăţie, Klette a ascultat impasibilă, în timp ce publicul a izbucnit. Simpatizanţii au huiduit judecătorii şi au scandat „Libertate pentru Daniela”. Un grup de susţinători s-a adunat în faţa sălii de judecată mai devreme în acea zi, ţinând pancarte pe care scria „Solidaritate cu Daniela”.
Klette a petrecut mai mult de 30 de ani fugind de poliţie până când a fost găsită trăind sub un alt nume în capitala Germaniei. Poliţiştii au descoperit un depozit de arme şi o bazooka falsă în apartamentul ei din cartierul Kreuzberg, unde locuia de aproximativ 20 de ani, precum şi documente de identitate falsificate, peruci, aur şi 240.000 de euro în numerar, despre care se crede că provin din jafuri.
Procurorii - care au cerut pedeapsa maximă de 15 ani - au susţinut că Daniela Klette şi complicii ei, Burkhard Garweg, 57 de ani, şi Ernst-Volker Staub, 72 de ani, au vizat vehicule de transport de numerar şi supermarketuri din trei state. Se crede că cei trei au fugit cu peste 2 milioane de euro. Anchetatorii au declarat că au găsit ADN-ul ambilor bărbaţi în apartamentul lui Klette în momentul capturării acesteia, inclusiv pe o periuţă de dinţi electrică.
Staub şi Garweg sunt încă în libertate. Apărarea a pledat pentru achitarea ei, susţinând că nu există dovezi ale implicării sale în jafuri şi că acuzaţiile privind armele nu meritau decât o pedeapsă cu suspendare.
La începutul procesului, în martie 2025, Klette, acum cu părul argintiu, a rupt tăcerea pentru a critica ceea ce ea a numit un proces motivat politic şi a promis să rămână fidelă luptei împotriva „capitalismului şi patriarhatului”.
Procurorii o acuză, de asemenea, pe Klette de trei atacuri motivate politic în anii 1990, pe când RAF era încă activă, dar aceste acuzaţii sunt tratate în cadrul unor proceduri separate la Frankfurt. Ea nu mai poate fi judecată pentru apartenenţa la o organizaţie teroristă, deoarece termenul de prescripţie pentru această acuzaţie a expirat în 2018, la 20 de ani după desfiinţarea grupului.
Sub un nume fals, Klette a fost profund implicată timp de mai mulţi ani într-un centru cultural brazilian din Berlin, unde practica capoeira, o artă marţială afro-braziliană care combină dansul şi lupta. Se crede că descoperirea unor fotografii cu ea alături de grupul său de capoeira la carnavalul anual al culturilor din Berlin – zâmbind, cu o bandană albă pe cap şi aruncând confeti din petale – a dus la identificarea şi arestarea ei.
RAF, cunoscută şi sub numele de banda Baader-Meinhof după membrii săi fondatori, Andreas Baader şi Ulrike Meinhof, a stat în spatele unei campanii de teroare în fosta Germanie de Vest, în anii 1970 şi 1980, implicând atacuri, răpiri, atentate cu bombă şi crime. Grupul radical anticapitalist a luat armele împotriva a ceea ce considera imperialismul american şi un stat german „fascist”, încă plin de foşti nazişti. Se crede că grupul este responsabil de uciderea a cel puţin 30 de persoane şi rănirea a 200.
Nature - Ar putea o pastilă să prevină cel mai mortal tip de cancer din lume?
La nivel mondial, cancerul pulmonar ucide mai multe persoane decât cancerul de sân, de prostată şi cel al sângelui la un loc, dar acum cercetătorii consideră că ar fi putut dezvolta un medicament care să-l prevină.
Nature explorează, într-un film, domeniul în plină expansiune al controlului cancerului. Cercetările de ultimă oră evidenţiază o legătură esenţială între inflamaţie şi cancer, care, potrivit unei echipe internaţionale de cercetători, oferă o oportunitate promiţătoare.
Oamenii de ştiinţă consideră că un test de sânge, combinat cu medicamente antiinflamatoare relativ simple, ar putea fi tot ceea ce este necesar pentru a identifica persoanele expuse riscului şi pentru a preveni apariţia cancerului pulmonar.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, în 2022, 1,8 milioane de persoane au decedat din cauza cancerului pulmonar. Aceasta reprezintă cu aproximativ 900.000 de decese mai mult decât cele cauzate de următoarea formă de cancer ca letalitate: cancerul colorectal.
Cancerul pulmonar a fost mult timp asociat cu fumatul. Având în vedere că fumatul a pierdut din popularitate în ultimele decenii, ne-am putea aştepta ca această boală să-şi piardă statutul de principală cauză de deces. Însă şi persoanele care nu au fumat niciodată pot face cancer pulmonar - în Asia, acest grup reprezintă aproximativ 30% din cazuri. O mare parte dintre persoanele care nu au fumat niciodată, dar care suferă de această boală, sunt femei. Acest lucru a evidenţiat o diferenţă între bărbaţi şi femei, care i-a determinat pe unii cercetători să concluzioneze că maladia la femei este o afecţiune distinctă.
Depistarea precoce este esenţială pentru îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului cancerului pulmonar, iar persoanele cu risc ridicat de a dezvolta această boală pot beneficia de examinări de rutină pentru depistarea timpurie a tumorilor. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii se confruntă cu dificultăţi în stabilirea criteriilor de eligibilitate pentru astfel de screeninguri. Tinerii şi nefumătorii, de exemplu, nu sunt de obicei eligibili şi, în consecinţă, sunt adesea diagnosticaţi prea târziu pentru ca tratamentul să mai fie eficient.
Deşi situaţia generală rămâne gravă, se întrevăd raze de speranţă. Noile medicamente care vizează mutaţii specifice generatoare de cancer se dovedesc a fi extrem de eficiente. Un medicament aprobat în 2025, de exemplu, încetineşte creşterea tumorii şi împiedică formaţiunea de vase sanguine de care aceasta are nevoie pentru a se menţine. Cercetătorii îşi perfecţionează, de asemenea, înţelegerea modului în care anumite celule canceroase pulmonare seamănă cu neuronii - o descoperire care ar putea duce la terapii mai eficiente pentru cancerele pulmonare care se răspândesc la creier.
La nivel global, povara cancerului pulmonar nu este distribuită uniform. Anumite regiuni din Asia sunt afectate în mod disproporţionat, în parte din cauza prevalenţei continue a fumatului în aceste zone. De asemenea, persoanele de origine africană din întreaga lume se află într-o situaţie deosebit de dezavantajoasă.
Armenia - Trump anunţă că îl susţine pe prim-ministrul Paşinian la alegerile din 7 iunie
Donald Trump a anunţat miercuri că îl susţine pe prim-ministrul Nikol Paşinian în alegerile parlamentare din 7 iunie din Armenia, un scrutin care reprezintă un test pentru guvernul acestei ţări din Caucaz, care a făcut recent o schimbare de direcţie către Occident şi s-a distanţat de Rusia, scrie AFP.
Nikol Pachinian, care a îngheţat participarea Armeniei la o alianţă regională condusă de Moscova şi a căutat să consolideze legăturile cu Bruxelles şi Washington, beneficiază de sprijinul „complet şi total” al preşedintelui american, a anunţat acesta din urmă într-un mesaj pe reţeaua sa Truth Social. Anunţul vine la o zi după vizita şefului diplomaţiei americane la Erevan.
Marco Rubio a reiterat sprijinul Statelor Unite pentru un proiect de coridor rutier şi feroviar – numit în onoarea actualului preşedinte american – care trece prin Armenia şi leagă anumite regiuni din Azerbaidjan, ţara rivală. „În curând, Statele Unite şi Armenia vor lansa împreună «Calea lui Trump către pace şi prosperitate internaţională», care va transforma Caucazul de Sud şi va ajuta marile noastre companii energetice americane să obţină acces din Asia Centrală până în Statele Unite”, a scris Donald Trump.
Nikol Paşinian „este pe cale să-şi facă ţara puternică, prosperă şi foarte sigură”, a subliniat miercuri preşedintele american.
Actualul guvern al lui Nikol Paşinian reproşează Rusiei că nu l-a ajutat împotriva Baku în timpul unui scurt război din 2023, care a permis Azerbaidjanului să recucerească întreaga regiune a Karabahului, disputată de zeci de ani. Paşinian a mers chiar până la a evoca o potenţială aderare a ţării sale la UE, iar preşedintele francez Emmanuel Macron s-a arătat apropiat de el în timpul unei vizite în luna mai.
Principalul său adversar la alegerile din 7 iunie, omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetyan, l-a avertizat împotriva oricărei „goane nechibzuite” spre Occident. Partidul prim-ministrului se află în fruntea sondajelor, dar este departe de a fi dominant într-un sistem politic extrem de fragmentat. Rusia rămâne principalul partener comercial al Armeniei, care depinde de Moscova pentru aprovizionarea cu arme şi energie.
Un inginer Google a câştigat 1,2 milioane de dolari pe Polymarket
Departamentul de justiţie al Statelor Unite l-a pus sub acuzare pe Michele Spagnuolo, inginer Google, pentru tranzacţionare cu informaţii confidenţiale, după ce acesta a câştigat 1,2 milioane de dolari pe platforma Polymarket. Spagnuolo, care lucrează pentru Google de 12 ani, folosea numele de utilizator AlphaRaccoon pe Polymarket. Conform producătorilor, acesta şi-a încălcat obligaţiile faţă de angajator şi a folosit informaţii interne confidenţiale pentru a face profituri pe Polymarket.
„Tranzacţionarea cu informaţii privilegiate compromite integritatea pieţelor noastre, iar cetăţenii americani doresc ca această activitate, motivată de interes personal, să fie investigată şi urmărită penal” a declarat Jay Clayton, procurorul general al districtului sudic al New York, într-un comunicat de presă.
Spagnuolo a pus la bătaie 2,7 milioane de dolari pe pariuri legate de cele mai populare căutări realizate anul trecut pe Google, în condiţiile în care acesta cunoştea informaţiile înainte de a fi făcute publice, conform procurorilor.
Google şi Polymarket nu au oferit alte informaţii, limitându-se la a spune că vor colabora cu autorităţile pentru soluţionarea cazului.
Polymarket şi platformele similare permit utilizatorilor să parieze pe aproape orice, iar tentaţia câştigurilor a ridicat de mai multe ori suspiciuni privind tranzacţia cu informaţii confidenţiale, inclusiv în ceea ce priveşte deciziile luate la Casa Albă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
