Internațional

Xi Jinping, în vizită de stat în Rusia “pentru pace”

Ziarul de Vrancea
19 mar 2023 713 vizualizări

}ntre timp, Medvedev amenință CPI cu un atac cu o rachetă hipersonică n după întoarcerea de la Moscova, președintele chinez ar putea să discute cu Zelenski

Președinții chinez Xi Jinping și rus Vladimir Putin au lăudat luni - în editoriale publicate în ziare din cele două țări - soliditatea parteneriatului lor bilateral, cu câteva ore înaintea sosirii liderului de la Beijing la Moscova, la un summit cu liderul de la Kremlin - izolat pe plan internațional din cauză că a invadat Ucraina.

Această vizită de stat de trei zile în Rusia, o țară cu care China are legături diplomatice și economice importante, este prima pe care liderul chinez i-o face vecinului său după aproape patru ani.

Apel la negocieri de pace

Într-un articol publicat în ziarul rus Rosiiskaia Gazeta, Xi Jinping își prezintă vizita ca pe o “vizită de prietenie, de cooperare și de pace”, în pofida Occidentului, care privește relația chinezo-rusă cu neîncredere. “Abia aștept să lucrez cu președintele Putin pentru a adopta împreună o nouă viziune” a relațiilor bilaterale, scrie Xi Jinmping. După ce a facilitat recenta reconciliere diplomatică între Arabia Saudită și Iran, China se poziționează ca mediatoare în Războiul rus din Ucraina și îndeamnă la negocieri de pace între Moscova și Kiev.

Într-un articol publicat în ediția de luni a unui ziar chinez, Vladimir Putin salută “voința Chinei de a juca un rol constructiv în rezolvarea” conflictului și apreciază că “relațiile ruso-chineze au atins punctul culminant al istoriei lor”.

Vizita lui Xi Jinping intervine la câteva zile după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, pe care-l acuză de crime de război privind “deportarea ilegală” a unor copii ucraineni.

Un obișnuit al unor afirmații pline de vitriol, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliul rus al Securității Naționale, amenință că Curtea de la Haga ar putea fi ținta unui atac cu o rachetă rusească. “Ne putem imagina foarte bine un atac de mare precizie cu o rachetă hipersonică rusească Oniks, de o navă rusească de la Marea Nordului asupra clădirii tribunalului de la Haga”, a scris el pe Twitter. Medvedev îi îndeamnă pe judecătorii CPI “să se uite cu atenție la cer”.

Odinioară o figură mai degrabă liberală în regimul rus, Medvedev a devenit unul dintre cei mai aprigi susținători ai ofensivei împotriva Ucrainei și își multiplică declarațiile pline de vitriol împotriva Kievului și aliaților din Occident ai acestuia.

“Dictarea ordinii internaționale”

Vizita președintelui chinez îi oferă o gură de aer lui Vladimir Putin, izolat diplomatic și care, în semn de sfidare, s-a dus în weekend la Mariupol, un oraș ucrainan devastat de bombardamente. Aceasta a fost prima vizită a președintelui rus în zona cucerită de la începutul ofensivei pe care a lansat-o de la Kremlin la sfârșitul lui februarie 2022.

Xi Jinping - care tocmai și-a început al treilea mandat de președinte, un lucru fără precedent în China - îl sună cu regularitate pe “vechiul (său) prieten” Vladimir Putin.

Unite printr-un parteneriat “fără limite” - sărbătorit anul trecut cu trei săptămâni înainte de intervenția militară în Ucraina -, Beijingul și Moscova s-au apropiat în ultimii ani, pentru a face front comun împotriva Occidentului. China nu a condamnat în mod oficial invazia rusă a Ucrainei și critică atât Statele Unite din cauză că livrează armament Kievului, cât și NATO din cauză că nu a ținut cont de îngrijorări rusești în domeniul securității.

Cu toate acestea, Beijingul îndeamnă la dialog și la respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor, inclusiv a Ucrainei. “Nicio țară nu ar trebui să dicteze ordinea internațională”, scrie Xi Jinping în articolul publicat în ziarul rusesc.

“China a apărat întotdeauna o poziție obiectivă și imparțială, bazată pe fondul problemei, și a încurajat în mod activ negocieri de pace”, scrie el.

O poziție “călduță”

Această poziție este considerată prea “călduță” de către mai multe țări occidentale, care acuză China de o susținere tacită a agresiunii rusești.

Ele consideră că apelurile apăsate ale Beijingului la pace nu se pot traduce în acțiuni concrete imediat. Statele Unite au anunțat că nu vor susține un nou apel chinez la un armistițiu, în cursul vizitei lui Xi Jinping în Rusia, subliniind că aceste lucru ar însemna o consolidare a acapărării ruse a teritoriilor cucerite în Ucraina.

Mulți analiști se îndoiesc de capacitatea lui Xi Jinping de a facilita - în mod real - o apropiere între Moscova și Kiev, având în vedere legăturile care le unesc și relativa lipsă de influență a Chinei asupra Kremlinului.

Președinții chinez și rus urmează să participe la un prim tête-à-tête “informal” luni, înaintea unei cine, iar apoi să discute marți, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului Iuri Ușakov, citat de agenții rusești de presă.

Xi și Putin urmează să semneze o “Declarație Comună privind aprofundarea relațiilor parteneriatului exhausitiv și relația strategică care intră într-o nouă eră”, dar și un document privind cooperarea economică bilaterală la orizontul lui 2030, a anunțat Ușakov.

Cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ) scrie că Xi Jinping, în numele neutralității afișate a Chinei, ar putea să discute și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, după ce se întoarce din Rusia în China.

Finlanda, în continuare „cea mai fericită țară din lume”

România ocupă locul 24 n pandemia nu a afectat fericirea omenirii

 

Covid-19 a dus la moartea a 6,7 milioane de oameni, a făcut să intre în lockdown țări întregi și a afectat economia globală, dar nu și fericirea omenirii, s-a stabilit în urma unui studiu internațional, potrivit The Guardian.

Interviuri cu peste 100.000 de persoane din 137 de țări au constatat niveluri semnificativ mai mari de bunăvoință în toate regiunile globale decât înainte de pandemie. Și când li s-a cerut să-și evalueze viața pe o scară de la unu la 10, oamenii au dat în medie scoruri la fel de mari în anii cu Covid 2020-2022 ca în 2017-19.

Lucrurile au stat puțin mai rău în țările occidentale și puțin mai bine în restul lumii, dar în general „durerile indubitabile au fost compensate de creșterea gradului în care respondenții au fost capabili să descopere și să împărtășească capacitatea de a avea grijă unii de alții în vremuri dificile”, a constatat al 10-lea Raport Mondial al Fericirii.

Primul loc în clasamentul fericirii țărilor este ocupat, la fel ca în anii trecuți, de Finlanda. Pe doi și trei sunt Danemarca și Islanda, urmate în top 10 de Israel, Țările de Jos, Suedia, Norvegia, Elveția, Luxemburg și Noua Zeelandă.

România ocupă poziția a 24-a, precedată de Costa Rica pe 23 și urmată de Singapore pe 25 și Emiratele Arabe Unite pe 26. Spania și Italia sunt pe 32 și 33.

La polul opus Finlandei este Afganistan, locul 137 în clasament.

Conacul Bonis, adăpost al coroanei Ungariei, de vânzare la 145.000 de euro

Conacul Bonis din Cubulcut, județul Bihor, datat secolul XVIII, unde se pare că a stat ascunsă, îngropată în hambar, coroana Ungariei, simbol al statalității maghiare, este scos la vânzare pentru 145.000 de euro, potrivit Sotheby's International Realty.

Coroana Ugariei a ajuns acolo în 1848-1849 în drumul său spre Debrețin, unde urma să se mute și guvernul, la ordinul lui Lajos Kossuth, președintele Comisiei de Apărare Națională și guvernator al Ungariei. Îmbrăcați în negustori de vite, Sámuel Bónis și tovarășul său Josipovics, ocrotitorii coroanei, și-au continuat drumul într-o căruță poposind apoi la castelul lui Félix Baranyi din Tóti. Povestea, atestată documentar de un document vechi din arborele genealogic al familiei Barnabás Árpád Baranyi, spune că Félix a probat coroana pe ascuns, fapt care ar explica dispariția sa ulterioară când a fost luat de dușmanii habsburgi. După alte aventuri coroana a ajuns cu bine la Buda, unde a stat până la finalul celui de al Doilea Război Mondial după care a călătorit în Austria, Germania și Statele Unite ale Amerii, revenind în Ungaria abia în 1978. Astăzi clădirea necesită renovare integrală, parțial fără acoperiș.

Jumătate din femeile care activează în știință, victime ale hărțuirii sexuale

Una din două femei care activează în domeniul științific la nivel global a fost victima hărțuirii sexuale la locul de muncă pe parcursul carierei sale, arată un sondaj internațional Ipsos realizat pentru Fundația L'Oréal.

Potrivit acestui sondaj la care au luat parte 5.000 de cercetători și cercetătoare din 117 țări, 49% dintre femeile care activează în domeniul științific spun că “s-au confruntat personal cu cel puțin o situație de hărțuire sexuală pe parcursul carierei”. Dintre care aproape jumătate după apariția mișcării #MeToo în 2017.

În cazul a 65% dintre ele, aceste situații au avut un impact negativ asupra carierei.

Cu toate acestea, doar o victimă din cinci a raportat incidentele instituției de care aparține, mai precizează sondajul, realizat în domeniile științei (cu excepția științelor sociale), tehnologiei, ingineriei și matematicii, în cadrul a 50 de instituții publice și private. Sunt descrise diverse situații: 25% dezvăluie că anumite persoane li se adresează “într-o manieră inadecvată și repetată”, folosind apelative inadecvate sau insulte; 24% au raportat “intrebări intruzive și repetate” despre viața privată sau sexuală “care le-au făcut să se simtă inconfortabil”.

Majoritatea incidentelor s-au produs la începutul carierei. Consecințe: un impact negativ asupra parcursului științific, 52% dintre victime au spus că au “evitat anumiți membri ai personalului”, iar 25% s-au simțit “în pericol la locul de muncă”. Un procent de 64% dintre oamenii de știință participanți la sondaj (femei și bărbați) regretă insuficiența acțiunilor pentru lupta împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă.

“Această anchetă confirmă că domeniul științific nu s-a reformat suficient după mișcarea #MeToo”, a comentat pentru AFP Alexandra Palt, directoarea generală a Fundației L'Oréal. Fundația, care susține alături de UNESCO carierele femeilor din domeniul științific la nivel global, face un apel către instituții pentru “a-și asuma responsabilitatea și a schimba comportamentele”. Fundația încurajează o “politică zero toleranță” și un “angajament bugetar”.

“Este nevoie de un dispozitiv de semnalare internă eficient și transparent”, a precizat Alexandra Palt. Doar 33% dintre cercetătorii științifici sunt femei la nivel global și mai puțin de 4% sunt recompensate cu premiul Nobel, amintește Fundația. “Dacă dorim să valorificăm pe deplin potențialul femeilor în cercetare e necesar ca acestea să se simtă în siguranță”, a mai spus Alexandra Palt.

Studiul a fost realizat de Institutul Ipsos prin metoda consultării în perioada 26 iulie-16 septembrie 2022.

UNICEF: 1.000 de copii mor zilnic din cauza apei de băut contaminate

Apa de băut poluată și absența infrastructurii sanitare periclitează viețile copiilor din diferite regiuni al globului, potrivit Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), informează DPA. În fiecare zi, peste 1.000 de copii cu vârste sub cinci ani mor la nivel global din cauza unor afecțiuni provocate de apa poluată, lipsei salubrității și a igienei precare, a precizat UNICEF, luni, la New York. Un total de 190 de milioane de copii din 10 țări africane sunt în pericol, potrivit unui nou raport realizat de această organizație. Situația este mai gravă în țările din vestul și centrul Africii precum Benin, Burkina Faso, Camerun, Ciad, Coasta de Fildeș, Guinea, Mali, Niger, Nigeria și Somalia, se mai precizează în raport.

Multe dintre aceste state sunt afectate de instabilitate și de conflicte armate, care îngreunează și mai mult accesul copiilor la apă curată și igienă.

Miercuri este marcată Ziua Mondială a Apei. Tot miercuri, debutează la New York Conferința ONU privind Apa. Scopul acestui eveniment este acela de a analiza gradul în care pot fi realizate obiective stabilite la nivel internațional, inclusiv Obiectivul ONU de Dezvoltare Durabilă privind accesul la apă curată pentru toți până în 2030. Potrivit ONU, două miliarde de persoane la nivel global - una din patru - nu dispun de acces la apă curată.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.