Internațional

Un cuplu gay, cu un soț român, revoluționează justiția europeană

Ziarul de Vrancea
5 iun 2018 328 vizualizări

Curtea de Justiție a UE a decis ieri în cazul cuplului homosexual Adrian Coman - Clai Hamilton, stabilind că, fără a fi obligate să autorizeze căsătoriile între persoane de același sex, statele UE trebuie să garanteze drepturile ce decurg din cel de rezidență inclusiv pentru soții de același sex ai cetățenilor Uniunii Europene, chiar dacă partenerul provine din țări non-UE.

Conform hotărârii Curții, "deși statele membre au libertatea de a decide dacă autorizează sau nu căsătoriile între persoane de același sex, nu pot obstrucționa libertatea de rezidență a unui cetațean UE refuzând să garanteze soțului de același sex, provenit dintr-un stat non-UE, drepturile ce decurg din rezidența pe teritoriul lor".„Acum putem privi în ochii oricărui funcționar public din România și din întreaga UE, având certitudinea că relația noastră de familie rămâne la fel de valoroasă și la fel de relevantă, indiferent de țara în care trăim în Uniunea Europeană. Suntem fericiți că judecătorii europeni ne-au recunoscut ca familie, și mulțumim  tuturor celor care ne-au susținut – pe noi și, indirect, pe toate celelalte familii într-o situație similară. Astăzi a câștigat demnitatea umană”, a declarat Adrian Coman. După decizia CJUE, cauza familiei Coman-Hamilton se întoarce pe masa judecătorilor constituționali din România. CCR a solicitat opinia CJUE în noiembrie 2016, în cadrul unei proceduri numite trimitere preliminară, prin care dorea să înțeleagă din partea judecătorilor europeni dacă soții de același sex au drepturi în baza directivei privind libera circulație. „CJUE răspunde fără ezitare întrebării ridicate de judecătorii constituționali: toate familiile, indiferent de orientarea sexuală a partenerilor, au drepturi egale în domeniul liberei circulații. CCR are acum obligația să respecte decizia CJUE și să constate faptul că Adrian și Clai sunt o familie. Decizia nu obligă România să introducă căsătoria între persoane de același sex, ci obligă doar la recunoașterea unor efectele juridice ale unei relații deja înregistrate, cum ar fi dreptul de stabilire al reședinței în România pentru Clai, care este cetățean american” a declarat Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care i-a reprezentat pe petenți la CCR și CJUE. „Simplu spus, decizia CJUE se poate implementa în România prin reglementarea parteneriatului civil. Până astăzi, majoritatea covârșitoare a statelor membre UE (22 din 28) deja acordă o formă de protecție cuplurilor gay. România se plasează și în acest clasament la coada Europei, ignorând nevoile de zi cu zi ale familiilor din comunitate. Indolența autorităților are consecințe grave și lasă cuplurile de același sex fără protecție juridică în cele mai dificile momente din viață – în cazul unui deces neașteptat sau în relație cu domeniul medical, când vine vorba de co-asigurare sau decizii medicale pentru partenerul de viață,” a declarat Florin Buhuceanu, Președinte Executiv, Asociația ACCEPT.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.