Internațional

Statul, obligat să plătească recompensă unui bărbat care a descoperit mii de monede vechi

Ziarul de Vrancea
5 nov 2017 880 vizualizări

Bărbatul urmează să primească peste 32.000 de euro, după ce a primit anterior alți 10.000 de euro n este vorba despre cel mai mare tezaur recuperat de pe teritoriul României

Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vor plăti o recompensă de peste 32.000 de euro unui bărbat care a descoperit în 2013, cu ajutorul unui detector de metale, peste 47.000 de monede otomane din prima jumătate a secolului al XV-lea, acesta fiind cel mai mare tezaur recuperat de pe teritoriul României până în prezent. Ministerul și MNIR sunt obligate la plata recompensei de 32.425 de euro printr-o decizie pronunțată recent de Curtea de Apel București, într-un proces intentat de Iulian Enache împotriva celor două instituții. Potrivit hotărârii instanței, ministerul și muzeul trebuie să plătească suma de 32.425 euro în echivalent în lei la cursul BNR la data plății, compusă din recompensa de 30% și bonificație de 5% din valoarea tezaurului, și la plata dobânzii legale începând cu data de 22 decembrie 2015 până la data de 9 februarie 2017.

 

Monedele, evaluate timp de doi ani

 

Potrivit lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, director MNIR, după ce a descoperit monedele în localitatea Golești, județul Vâlcea, cu ajutorul unui detector de metale deținut în mod legal, Iulian Enache a informat Primăria și muzeul și le-a predat voluntar.

”Gestul său a fost apreciat ca unul foarte pozitiv de Guvernul României (care dorea să încurajeze predarea voluntară a descoperirilor, inclusiv a celor făcute cu detectorul de metale), cu echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro. Guvernul a considerat că este mai important să împiedice scoaterea din țară a descoperirilor arheologice și numismatice, inclusiv prin premierea cetățenilor care fac astfel de descoperiri și le predau în mod voluntar”, a declarat Oberländer-Târnoveanu. ”Identificarea și expertizarea unui număr de 47.296 a durat peste doi ani. Monedele au fost evaluate de o comisie neutră de experți din afara MNIR, care au stabilit că recompensa datorată se ridică la 41.690 de euro. Între timp, Ministerul Culturii a emis, în aprilie 2016, un act normativ (instrucțiunea nr. 2), prin care interzicea muzeelor să plătească recompensa legală, prevăzută de legea 182/ 2000 pentru cei care descoperă și predau tezaure”, a explicat directorul MNIR. Ernest Oberländer-Târnoveanu susține că de fapt, instrucțiunea numărul 2 conține prevederi ”ilegale și neconstituționale” și că a cerut MCIN să o abroge.

El a precizat că Iulian Enache a deschis procesul împotriva MNIR și MCIN în octombrie 2016, la peste doi ani după ce a depus monedele. ”Instanța a stabilit că descoperirea are un caracter întâmplător, Iulian Enache a acționat cu bună credință și este îndreptățit să primească o recompensă de aproximativ 32.000 euro și dobândă datorată întârzierii. Recompensa va fi plătită de MNIR și MCIN. MNIR a dorit să rezolve problema pe cale amiabilă, dar decizia conducerii Ministerului Culturii din 2016 a împiedicat acest lucru”, a mai spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.