Internațional

Solul planetei Marte, plin de gheață

Ziarul de Vrancea
14 ian 2018 361 vizualizări

Planeta Marte dispune de numeroase depozite de gheață în afara zonelor polare, aflate uneori la adâncimi de doar 1 sau 2 metri, care reprezintă prețioase resurse potențiale de apă, ușor accesibile, pentru viitoarele misiuni cu echipaje de astronauți, se afirmă într-un studiu publicat în revista Science.

Această gheață, care pare relativ "tânără", ar putea, de asemenea, să dezvăluie istoria climatică a planetei Marte, deocamdată neelucidată, informează AFP.

Oamenii de știință au identificat opt zone în care fenomenul de eroziune a expus, pe pante accentuate, cantități importante de gheață, aflate aproape de suprafața planetei. Studiul se bazează pe datele culese de Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), o sondă spațială lansată de NASA în anul 2005. "Acest tip de gheață este mai răspândit decât credeam noi în trecut", a explicat unul dintre savanți, Colin Dundas, geolog la Institutul american de geofizică (US Geological Survey). Existența gheței în solul marțian este cunoscută de multă vreme, însă numeroase întrebări continuă să existe în ceea ce privește grosimea ei, suprafața pe care se întinde și gradul ei de puritate, au explicat cercetătorii americani. Polii marțieni sunt acoperiți cu gheață, iar sonda MRO, aflată pe orbita planetei, a detectat prezența unor depozite de gheață cu grosimi consistente, îngropate aproape peste tot pe Marte.

 

Gheață recentă

 

Gradul de fracturare și unghiurile abrupte indică faptul că gheața este compactă și solidă, au precizat cercetătorii americani. În plus, variațiile de culoare din aceste depozite lasă să se înțeleagă că gheața s-a format în straturi distincte, fapt care ar putea să îi ajute pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine schimbările climatice petrecute în istoria planetei Marte. Aceste straturi s-au format probabil din acumulările de zăpadă de-a lungul numeroaselor anotimpuri în cadrul precedentelor cicluri climatice ale planetei, a explicat Susan Conway, profesor de geologie la Universitatea Nantes din Franța, citată în articolul apărut în revista Science. Apoi, vântul a acoperit acele plăci de gheață cu nisip și praf. "Aceasta ar fi singura explicație plauzibilă", a adăugat Susan Conway.

Numărul scăzut de cratere de suprafață prezente în cele opt zone indică, potrivit autorilor studiului, că această gheață s-a format destul de recent.

Fotografiile realizate pe parcursul ultimilor trei ani marțieni - un an pe Marte echivalează cu 686 de zile terestre - au dezvăluit că blocuri mari de rocă s-au desprins din depozitele de gheață sub efectul eroziunii. Potrivit cercetătorilor, acest fenomen indică faptul că gheața pierde câțiva milimetri în grosime în fiecare vară. Gheața este vizibilă doar acolo unde stratul superficial de sol a dispărut, indicând probabil că straturile de gheață aflate la mici adâncimi în scoarța marțiană sunt încă și mai extinse decât indică acest studiu.

Descoperirea celor opt situri este "foarte interesantă" prin prisma stabilirii unor potențiale baze de explorare, a declarat Angel Abbud-Madrid, directorul centrului de resurse spațiale din cadrul Facultății de mine din Colorado și autor al unui studiu pentru NASA despre siturile potențiale unde astronauții ar putea să coboare pe Marte.

 

Latitudini neospitaliere

 

Apa reprezintă o resursă esențială. În combinație cu dioxidul de carbon (CO2) - care formează cea mai mare parte a atmosferei marțiene - se poate obține oxigen de respirat, dar și metan, un carburant pentru motoarele rachetelor.

Această apă ar putea deveni foarte ușor accesibilă, întrucât cantități importante de gheață se află doar la câțiva metri sub suprafețele pantelor de pe Marte, a adăugat profesorul Abbud-Madrid. Siturile bogate în gheață au fost găsite, toate, la latitudinea de aproximativ 55 de grade Nord și Sud, care, în timpul îndelungatei ierni marțiene, devin foarte reci și neospitaliere pentru bazele umane dependente de energia solară. Este motivul pentru care NASA vrea să limiteze căutarea siturilor pentru amplasarea viitoarelor baze de astronauți la o latitudine mai mică de 50 de grade față de ecuatorul lui Marte. "Sper că următoarea surpriză va fi descoperirea unor mari cantități de gheață, aproape de suprafața scoarței, în regiunile tropicale marțiene", a adăugat Scott Hubbard, profesor la Universitatea Stanford din Palo Alto, California, fost director al programului de explorare a planetei Marte din cadrul NASA.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.