Internațional

Punctul Nemo, “coșul de gunoi” al navelor spațiale care se prăbușesc pe Terra

Ziarul de Vrancea
1 apr 2018 1238 vizualizări

Zona, greu accesibilă, se află se în largul coastelor Antarcticii, Noii Zeelande, Insulelor Piticairn și celor ale statului Chile n aici și-au găsit sfârșitul circa 300 de vehicule spațiale n în apropiere s-a prăbușit ieri și stația chineză aflată în derivă

Fostul laborator spațial chinez Tiangong-1 a reintrat în atmosfera terestră ieri, în jurul orei 00.15 GMT, și s-a dezintegrat deasupra "părții centrale a Pacificului de Sud", potrivit Biroului chinez însărcinat cu coordonarea zborurilor spațiale cu echipaje umane la bord (CMSEO), nu foarte departe de celebrul Punct Nemo, supranumit "cimitirul" deșeurilor spațiale. "Punctul Nemo se află în largul coastelor Antarcticii, Noii Zeelande, Insulelor Piticairn și celor ale statului Chile", a explicat Stijn Lemmens, cercetător la Biroul pentru deșeuri spațiale din cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA), cu sediul în Darmstadt.

Acest spațiu izolat din mijlocul Pacificului, supranumit "polul inaccesibilității" sau Punctul Nemo - un omagiu adus Căpitanului Nemo, celebrul personaj literar creat de scriitorul Jules Verne -, reprezintă locul cel mai izolat din lume, aflat la o distanță de 2.688 de kilometri în raport cu cel mai apropiat teritoriu situat deasupra nivelului mării, insula Ducie, un atol nelocuit. "Este mai degrabă o zonă decât un punct", a explicat Florent Deleflie, astronom la Observatorul din Paris. "Și, întrucât această zonă este foarte mare, ea este cea mai propice pentru acest tip de operațiuni", a adăugat același astronom francez. "Chiar în cazul unei prăbușiri controlate, rămâne o incertitudine în privința punctului de intrare în atmosferă pentru fiecare vehicul spațial", a mai spus el.

Stația Spațială Internațională va fi “îngropată” tot acolo

În plus, Punctul Nemo este o zonă care pare să găzduiască puțină faună și floră, a subliniat Stijn Lemmens. "Este folosită ca o zonă de descărcare, sau ca un 'cimitir spațial', pentru a folosi un termen mai politicos", a explicat același specialist de la ESA. Acest "cimitir" a primit deja între 250 și 300 de vehicule spațiale ajunse la finalul ciclurilor lor de viață. Cel mai celebru dintre ele rămâne până în prezent fosta stație spațială sovietică MIR, care avea o greutate de 120 de tone. "Astăzi, este folosit adeseori pentru vehiculele de tip cargo din gama Progress care aprovizionează Stația Spațială Internațională (ISS)", a explicat Stijn Lemmens. De altfel, ISS urmează să își încheie existența la rândul ei tot în Punctul Nemo, în 2024. Însă, deși acea zonă este deosebit de pustie, atunci când un vehicul spațial se prăbușește spre "cimitirul" spațial, "controlorii de trafic aerian sunt avertizați, la fel ca și cei care coordonează traficul maritim", a explicat Florent Deleflie.

Sonda chineză s-a prăbușit pe Terra

După mai multe zile de incertitudini, fostul laborator spațial chinez  a reintrat ieri în atmosferă. "Cele mai multe dintre echipamente au fost distruse în timpul fazei de reintrare în atmosferă", a precizat CMSEO. Modulul spațial, care nu mai răspundea la comenzi din 2016, a reintrat în atmosferă puțin mai devreme decât au prevăzut specialiștii. CMSEO anunțase că revenirea stației chineze pe Terra se va produce în jurul orei 00.42 GMT, ceea ce ar fi plasat-o deasupra Atlanticului de Sud, în largul orașului brazilian Sao Paulo. Stația spațială dezafectată avea o greutate de opt tone, însă prăbușirea ei nu prezenta riscul de a produce pagube materiale, au anunțat autoritățile chineze, care au promis pământenilor că vor asista la un spectacol "splendid", asemănător unei "ploi de stele".

Laboratorul spațial chinez a fost plasat pe orbită în septembrie 2011. Tiangong-1 ar fi trebuit să efectueze o intrare controlată în atmosfera terestră, însă a încetat să funcționeze în martie 2016, generând îngrijorări legate de "prăbușirea" sa pe Terra.

Totuși, riscul pentru ca o persoană să fie lovită de un fragment desprins din stația chineză cu greutatea de peste 200 de grame este de 1 la 700 de milioane, potrivit CMSEO.

Tiangon-1, supranumit și "Palatul celest", a fost utilizat pentru realizarea unor experimente medicale. Acest laborator era de asemenea considerat drept o etapă intermediară pentru construirea unei stații spațiale chineze.

În 60 de ani de zboruri spațiale, au existat doar 6.000 de intrări necontrolate în atmosferă ale unor obiecte de mari dimensiuni fabricate de om și un singur deșeu spațial a lovit o persoană, fără să o rănească, afirmă Stijn Lemmens, un expert al Agenției Spațiale Europene (ESA).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.