Internațional

Pogromul de la Iași: Când va plăti Germania despăgubiri pentru evreii exterminați?

Ziarul de Vrancea
2 iul 2017 323 vizualizări
Cimitirul evreiesc din Iași
Cimitirul evreiesc din Iași

În ultimii 65 de ani, Guvernul german a plătit mai mult de 70 de miliarde de dolari despăgubiri evreilor supraviețuitori ai Holocaustului. Însă germanii au refuzat să despăgubească în acest fel și un mic grup de evrei care au supraviețuit Pogromului de la Iași, se arată într-un reportaj al jurnaliștilor americani de la NBC News.

Televiziunea a realizat un material despre evreii uciși la Iași în urmă cu 76 de ani, între 27-29 iunie 1941. Atunci, jumătate din populația de 100.000 de oameni a Iașului era formată din evrei, notează sursa citată, amintind că, în 1940, sub mareșalul Ion Antonescu, România a devenit un aliat al Germaniei naziste și a început să implementeze propriile legi antisemite în Al Doilea Război Mondial. Pe 29 iunie, la o săptămână după ce Hitler a invadat Uniunea Sovietică, poliția și soldații au lansat un plan prin care evreii din Iași să fie executați. Aceștia erau acuzați că îi ajută pe ruși împotriva armatelor Germaniei și României. În total, 8.000 de evrei au fost împușcați, înjunghiați sau omorâți în bătaie, iar 5.000 dintre ei au fost uciși chiar în piața publică, notează NBC News. De asemenea, alte 7.000 de evrei au fost urcați în trenuri, pentru a muri de căldură, foame sau supraaglomerare în vagoanele încuiate. Corpurile neînsuflețite au fost aruncate din tren pe măsură ce acesta se deplasa încet către alte destinații din România, în zilele următoare. Doar câteva mii de pasageri au supraviețuit. Între 13.000 și 15.000 de evrei au murit în ceea ce a fost apoi numit Pogromul de la Iași.

 

A scăpat ascunzându-se într-un lan de porumb

 

Unul dintre supraviețuitori, George Herscu, avea 13 ani la acea vreme și a scăpat ascunzându-se într-un lan de porumb. Însă tatăl său, Iosif, care de asemenea se ascundea în porumb, s-a predat pentru a-și salva fiul. A scăpat de execuția publică, dar apoi a fost urcat într-un tren. "Fără apă, fără mâncare - și-a pierdut mințile. A înnebunit. Și așa a murit. Nu știu unde sunt îngropate oasele tatălui meu", a spus George, care acum trăiește în New Jersey. La rândul său, Berta Herscovici, care acum trăiește în Florida, avea 10 ani atunci când a început Pogromul de la Iași. Nu a fost împușcată în piața publică și nici urcată într-un tren, dar și-a pierdut cea mai mare parte a familiei și s-a luptat de atunci cu depresia. "Unchi și mătuși și veri au fost urcați în acest tren al morții. Unele dintre zilele mele sunt și acum un Iad, după atât de mulți an", a spus Hersecovici.

Guvernul german accepta că decesele din tren au fost crime de război, însă nu a acceptat că ar trebui să despăgubească supraviețuitorii. Sunt despăgubiți doar supraviețuitorii Holocaustului care au fost ținuți într-un "ghetou deschis" sau într-un lagăr de concentrare. Avocatul Stu Eizenstat, care a lucrat în administrațiile Carter, Clinton și Obama, reprezintă supraviețuitorii în calitate de negociator șef, în demersurile acestora față de Guvernul german, pentru primirea de despăgubiri. Stu Eizenstat a spus că în Pogromul de la Iași se îndeplinesc cerințele tehnice ale Germaniei pentru compensare: "Acesta este cu siguranță un ghetou deschis. Se potrivește oricărei definții rezonabile".

Însă este posibil ca poziția Germaniei să se schimbe în viitorul apropiat. În această săptămână, oficialii se vor întâlni cu reprezentanți ai celor aproape 1.000 de evrei supraviețuitori de la Iași, la Berlin, pentru a negocia posibile despăgubiri, arată NBC News.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.