MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Personalități ale industriei tehnologice cer acțiune împotriva roboților ucigași
Elon Musk și 115 alte personalități ale industriei roboticii și inteligenței artificiale au cerut Națiunilor Unite, prin intermediul unei scrisori, să ia măsuri ferme împotriva pericolului armelor autonome, relatează MarketWatch.
Între semnatari se mai află co-fondatorul Google Deepmind, Mustafa Suleyman, și directori globali ai companiei daneze Universal Robotics și Element AI din Canada. ”Armele autonome letale riscă să devină a treia revoluție în război. Odată dezvoltate, conflictele armate vor avea loc la o scară fără precedent și mai repede decât pot înțelege oamenii”, avertizează scrisoarea. Pot fi arme ale terorii, arme care teroriează și arme care pot fi folosite de teroriști împotriva oamenilor nevinovați, care pot fi piratate pentru a fi folosite într-un mod nedorit, se mai arată în scrisoare, care avertizează că timpul pentru a acționa este scurt.
Într-un comunicat de presă care a însoțit scrisoarea, Stuart Russell, fondator și vicepreședinte al Bayesian Logic, a explicat de ce a semnat. ”Dacă oamenii nu vor să vadă noi arme de distrugere în masă, sub forma unor roiuri vaste de microdrone letale, care să se răspândească în jurul lumii, este imperios necesar să intervenim și să susținem eforturile Națiunilor Unite de a crea un tratat care să interzică armele autonome letale. Este vital pentru securitatea națională și internațională”, a afirmat Russell. Elon Musk a emis deja mai multe avertismente referitoare la pericolul reprezentat de inteligența artificială. Săptămâna trecută a scris pe Twitter: ”Dacă nu sunteți îngrijorați de inteligența artificială ar trebui să fiți. Este mult mai riscantă decât Coreea de Nord”.
Din Găgăuzia, Dodon denunță ideea unirii cu România
n Rusia și Turcia sunt prietenii Moldovei, în opinia liderului de la Chișinău
Președintele moldovean prorus Igor Dodon și-a îndemnat susținătorii din regiunea separatistă moldoveană Găgăuzia să lupte împotriva celor pe care el îi acuză că vor să ”distrugă” ”statalitatea” Republicii Moldova prin unirea cu România, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty. Dodon a făcut aceste declarații în weekend, în cursul unei vizite la Comrat, capitala regiunii, în vederea marcării a 26 de ani de la declararea autonomiei regiunii. Lideri moldoveni participă rar la asemenea evenimente, având în vedere tonul lor separatist. Așa-numita republică găgăuză a fost declarată pe 19 august 1990, însă a fost catalogată neconstituțională de Guvernul de la Chișinău, care a oferit regiunii un statut autonom patru ani mai târziu. Această regiune majoritar prorusă, în care sunt majoritari etnici turci găgăuzi - vorbitori de rusă și care au trecut la creștinismul ortodox -, a votat copleșitor în favoarea lui Dodon în alegerile prezidențiale din noiembrie 2016. ”Nu avem altă opțiune decât să stăm împreună, iar împreună vom lupta dur împotriva celor care vor să distrugă statalitatea Moldovei”, a declarat președintele prorus, adresându-se unei mulțimi care asista la un concert, referindu-se la unirea cu România. ”Cred că toată lumea este de acord că avem prieteni care sunt apropiați Găgăuziei, și cred eu și Republicii Moldova”, a spus Dodon. ”Ei sunt Rusia și Turcia”. ”Sunt convins că nu putem supraviețui fără un parteneriat strategic cu Rusia”, a adăugat el.
Potrivit unui sondaj din aprilie, care nu a inclus regiunea moldoveană separatistă Transmistria, 23% dintre moldoveni sunt în favoarea unirii cu România, iar 58% i se opun. Dodon a acuzat Washingtonul, la începutul lui 2016 că, exercită presiuni în vederea ”teribilului scenariu” al unirii Republicii Moldova cu România și a îndemnat Chișinăul să se întoarcă ”înapoi în URSS” prin intrarea în Uniunea Economică Eurasiatică
Erdogan: O operațiune turco-iraniană împotriva rebelilor kurzi, "pe ordinea de zi"
O operațiune comună între Turcia și Iran împotriva rebelilor kurzi, ce dispun de baze în Irak, este "în continuare pe ordinea de zi", a declarat ieri președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a întâlnit săptămâna trecută la Ankara cu șeful Statului Major al armatei iraniene. "O operațiune comună cu Iranul împotriva acestor organizații teroriste este în continuare pe ordinea de zi", a declarat președintele turc, făcând aluzie la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și la Partidul pentru o viață liberă în Kurdistan (PJAK), un partid kurd iranian afiliat acestuia, ambele cu baze în Irak. Această problemă a fost discutată de șefii de stat major din Turcia și Iran și "am discutat mai pe larg cum ar trebui să se realizeze acest lucru", a afirmat Erdogan.
Șeful Statului Major al armatei iraniene, Mohammad Bagheri, s-a întâlnit miercuri cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan în cursul unei vizite la Ankara pentru discuții la cel mai înalt nivel. Cu ocazia vizitei sale la Ankara, generalul Bagheri s-a întâlnit de asemenea cu ministrul apărării turc, Nurretin Canikli, potrivit presei. Întâlnirile la acest nivel sunt "fără precedent", conform agenției de presă iraniene IRNA. Turcia și Iranul susțin tabere adverse în Siria, pentru că Iranul, ca și Rusia, este aliat al președintelui Bashar al-Assad, în timp ce Turcia susține opoziția.
Atentat vizând un avion, dejucat: bomba era ascunsă într-o păpușă Barbie
Serviciile libaneze de informații, în colaborare cu autoritățile australiene, au dejucat un atentat vizând o cursă a companiei aeriene a Emiratelor Arabe Unite Etihad, din Australia la Abu Dhabi, a anunțat ministrul libanez de Interne, Nouhad Machnouk, citat de La Repubblica. Atentatorii voiau să folosească o păpușă Barbie plină cu explozibili.
Machnouk a explicat, într-o conferință de presă, că patru frați cu dublă cetățenie, libaneză și australiană, inclusiv doi aflați în detenție în Liban, au pus la punct planul de a arunca în aer avionul cu bombe ascunse într-o păpușă și într-o mașină de tocat carne. Geanta de mână în care erau ascunse bombele nu a fost acceptată în cabină, pentru că depășea cu șapte kilograme greutatea maximă admisă de Etihad. Avionul urma să decoleze cu 400 de persoane la bord, dintre care 120 de cetățeni libanezi. Frații intenționau să detoneze bombele după 20 de minute de zbor.
Doi dintre frați, Khaled și Mahmoud Khayyat, se află în prezent în arest în Australia, în timp ce un al treilea, Tarek, este un membru important al Statului Islamic și se află la Rakka. Ministrul a adăugat că al patrulea frate, Amer, este cel care a încercat să urce în avion cu bombele. El a fost arestat în Liban. Frații au vrut să “pedepsească Emiratele Arabe Unite și Australia pentru că fac parte din coaliția condusă de Statele Unite împotriva extremiștilor”, a explicat ministrul de Interne. Dejucarea complotului a fost anunțată în luna iunie de Australia, care nu a dat, însă, detalii.
Papa Francisc propune acordarea de vize temporare pentru migranți
Papa Francisc propune acordarea de “vize temporare speciale pentru persoanele care fug de conflicte în țările învecinate”, potrivit unui text scris pentru Ziua Internațională a Migranților și Refugiaților de anul viitor. “Expulzările colective și arbitrare de migranți și refugiați nu reprezintă o soluție adecvată, în special atunci când este pusă în aplicare către țări care nu pot garanta respectarea demnității și drepturilor fundamentale”, a adăugat Papa Francisc. Suveranul Pontif nu a precizat despre ce țări vorbește, ci a făcut referire la o poziție generală adoptată de diplomația Vaticanului în 2013. Din punctul de vedere al Papei, “un număr mai mare” de țări trebuie să favorizeze deschiderea de “culoare umanitare pentru cei mai vulnerabili refugiați”. El a pledat și în favoarea “reîntregirii familiei – inclusiv în cazul bunicilor, fraților și surorilor sau nepoților – fără a o condiționa de capacitățile economice”, precum și pentru o “ofertă de parcurs de regularizare extraordinară pentru migranții care vor să aibă o prezență îndelungată în țară”. Suveranul Pontif și-a exprimat opoziția față de “detenția pentru cei care intră pe teritoriul național fără autorizație”. În țările de primire, străinii trebuie să aibă acces “la asistență medicală națională și la sistemele de pensii”, mai cere Papa, amintind că ei trebuie să se bucure și de libertatea de a-și practica religia.
