Obiectivul Comisiei Europene: Primirea în mod direct a 50.000 de refugiați
Spre deosebire de cotele obligatorii, de această dată Bruxelles-ul va plăti 10.000 de euro/imigrant statelor care acceptă găzduirea
Comisia Europeană a fixat ieri drept obiectiv să primească “cel puțin 50.000” de refugiați în UE direct din țările din Africa, Orientul Mijlociu și Turcia, pentru a oferi o alternativă “sigură și legală” la periculoasa traversare a Mării Mediterana. Executivul european “recomandă un nou program de reinstalare pentru a aduce în Europa cel puțin 50.000 dintre cele mai vulnerabile persoane, care au nevoie de protecție internațională în următorii doi ani”, a anunțat CE într-un comunicat. Un buget de 500 de milioane de euro a fost “pus de-o parte” pentru a susține statele membre care să accepte să primească refugiați. Asistența financiară este de 10.000 de euro de persoană. “O atenția sporită ar trebui să fie acordată reinstalării” persoanelor din “Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad și Etiopia”, a subliniat Comisia, încurajând țările europene să continue transferurile din Turcia și Orientul Mijlociu. Această nouă direcție a fost fixată de Bruxelles în aceeași zi în care expiră programul de “relocalizare” a solicitanților de azil din Italia și Grecia. Acest program a permis repartizarea a aproximativ 29.000 de persoane, în decurs de doi ani, în statele membre UE, în condițiile în care obiectivul inițial era de 160.000. Însă, spre deosebire de cote de migranți care au fost decise de statele membre UE cu un vot majoritar, cu prețul unor controverse aprinse, transferurile state terțe decise ieri de Comisie sunt la alegerea statelor membre. Bruxelles-ul nu poate să le ceară decât să ofere locuri de primire.
Președintele Kurdistanului irakian, Masoud Barzani, a anunțat că populația din regiune a votat, în cea mai mare parte, pentru independență, în referendumul organizat ieri. Într-un discurs televizat, Barzani a spus că votul pentru “da” a câștigat și a cerut Guvernului central irakian să se implice într-un “dialog serios”, în loc să amenințe Guvernul regional kurd cu sancțiuni. Anterior, Executivul de la Bagdad a respins posibilitatea negocierilor privind independența kurdă, iar Turcia a amenințat cu impunerea unei blocade. “Este posibil să întâmpinăm dificultăți, dar le vom depăși”, a insistat Barzani, cerând puterilor lumii să “respecte dorința milioanelor de oameni” care au votat în referenedum. Postul kurd de televiziune Rudaw TV a anunțat că până la 90% dintre alegători au votat “da”.
La doar câteva ore după începerea referendumului, luni, Parlamentul irakian de la Bagdad - în prezența deputaților arabi și în absența colegilor lor kurzi -, a adoptat o rezoluție ”care cere comandantului suprem al armatei (premierul Haider al-Abadi) să desfășoare forțele în toate zonele” disputate de Bagdad și regiunea Kurdistan. Aceste regiuni sunt bogata regiune petrolieră Kirkuk și sectoare din Ninive, Diyala și Saladin. Cea mai mare parte a lor a fost cucerită de către peshmerga - combatanți kurzi - în 2014, în contextul unui haos care a domnit în țară după ofensiva jihadiștilor din gruparea Statul Islamic. ”Dacă există înfruntări în aceste zone, sarcina forțelor federale va fi să aplice legea”, a precizat un purtător de cuvânt al biroului premierului irakian. Din punct de vedere constituțional, Guvernul este obligat să se conformeze acestui vot al deputaților, însă această desfășurare nu a fost constată pe teren.
În opinia Bagdadului, Ankarei, Damascului sau Teheranului, riscul este clar. Referendumul poate fi o pată de ulei, iar harta regiunii, trasată după Primul Război Mondial, pe ruinele Imperiului Otoman, riscă să fie retrasată. Kurzii nu au acceptat vreodată această hartă, rezultată în urma Tratatului de la Lausanne din 1923. Statul lor a fost împărțit atunci în patru. La New York, secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a declarat din nou ”îngrijorat” de riscul destabilizării și a îndemnat la ”dialog și compromis”.