Oamenii generoși sunt mai fericiți
Cercetătorii au descoperit că persoanele care au un comportament altruist sunt ulterior mai fericite în comparație cu cele care acțiionează într-un mod mai egoist
Generozitatea față de semeni îi face pe oameni mai fericiți și chiar și simplul angajament de a face fapte bune declanșează anumite schimbări la nivelul creierului, conform unui studiu realizat recent în Elveția, citat de Science Daily. Pe de altă parte, persoanele care sunt mai preocupate de bunăstarea proprie și de propriul progres manifestă un sentiment de insatisfacție. A întreprinde ceva pozitiv pentru o altă persoană le oferă multor oameni un sentiment plăcut pe care specialiștii în economie comportamentală îl numesc ''strălucire caldă''. Pentru a afla cum se ajunge la această stare, Philippe Tobler și Ernst Fehr de la Departmentul de Economie din cadrul Universității din Zurich au investigat alături de o echipă internațională de oameni de știință, modul în care comunică anumite zone din creier. Rezultatele lor oferă informații legate de relația dintre altruism și fericire. În cadrul experimentului, cercetătorii au descoperit că persoanele care aveau un comportament generos erau ulterior mai fericite în comparație cu cele care acționau într-un mod mai egoist.
Și intenția contează
Înainte de începerea experimentului, unii dintre participanții la studiu s-au angajat verbal să se comporte într-un mod generos, grupul manifestându-și dispoziția de a accepta un preț mai mare pentru a face ceva bun pentru semeni. La finalul experimentului, membrii acestuia s-au declarat mai fericiți în urma adoptării comportamentului generos (nu înainte) în comparație cu grupul de control ai cărui membrii și-au luat angajamentul de a fi mai generoși cu propria persoană. În timp ce participanții la studiu luau decizia privind comportamentul altruist sau egoist ce urma să fie adoptat, oamenii de știință au investigat răspunsurile înregistrate în anumite zone din creierele lor. Cercetătorii au observat că regiunile din creier au interacționat în mod diferit în funcție de decizia luată de participanții la studiu. De asemenea, simpla promisiune de a adopta un comportament mai generos activa zona altruistă din creier și intensifica interacțiunea dintre aceasta și regiunea asociată cu fericirea. ''Este remarcabil că simpla intenție generează o modificare neurală înainte ca acțiunea să fie de fapt implementată'', a menționat Tobler. Totuși, cercetătorii au atras atenția că o creștere a procentului de generozitate manifestat nu produce augmentarea stării de fericire resimțită. ''Pentru a fi fericit nu trebuie să devii un martir care se sacrifică pe sine'', a subliniat Philippe Tobler.
O ușoară îmbunătățire a regimului alimentar crește semnificativ speranța de viață
O ușoară îmbunătățire a regimului alimentar prin consumarea mai multor fructe, legume și pește poate crește în mod semnificativ speranța de viață, arată un studiu publicat miercuri în revista medicală americană New England Journal of Medicine. Acesta este primul studiu care arată că un regim alimentar mai sănătos, timp de cel puțin doisprezece ani, reduce riscul de mortalitate cardiovasculară, spun cercetătorii de la Universitatea Harvard. Ei au analizat legătura dintre schimbările în alimentație în cazul a aproape 74.000 adulți timp de doisprezece ani (1986-1998) și riscurile de a deceda în următorii doisprezece ani (1998-2010). Pe parcursul acestei lungi perioade de observare, ei i-au întrebat pe participanți cu privire la regimul lor alimentar la fiecare patru ani, precum și în legătură cu stilul de viață și sănătatea lor la fiecare doi ani. Studiul arată că o îmbunătățire a regimului alimentar pentru o perioadă de doisprezece ani are ca rezultat o reducere a riscului de a muri în următorii doisprezece ani. ''Rezultatele noastre scot în evidență faptul că îmbunătățirea calității regimului alimentar în ansamblul său are beneficii de durată pentru sănătate'', a declarat Frank Hu, profesor la Universitatea Harvard și principalul autor al studiului. ''Obiceiuri alimentare sănătoase pot fi adoptate în funcție de preferințele culturale și culinare ale individului și de starea lui de sănătate'', a adăugat el. Tipurile de alimente care au contribuit cel mai mult la o îmbunătățire a regimului au fost cerealele integrale, fructele, legumele și peștele sau acizii grași (omega-3). O creștere de 20% a calității regimului alimentar — care poate fi obținută prin simpla înlocuire a unei porții zilnice de carne roșie sau cârnați cu nuci sau legume — a fost legată de o reducere de 8 până la 17% a riscului de mortalitate. În schimb, o deteriorare a calității alimentației a dus la o creștere a riscului de deces de 6 până la 12% în aceeași perioadă. În rândul participanților care au menținut mai mult un regim alimentar sănătos, reducerea riscului de mortalitate din orice cauză a variat de la 9 la 14%. În cazul celor care au avut o dietă relativ nesănătoasă la începutul studiului, rezultatele indică faptul că participanții care și-au îmbunătățit scorul în ceea ce privește produsele alimentare sănătoase și-au scăzut semnificativ riscul de deces în anii următori.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
