Naziștii, cu un picior în Reichstag după 70 de ani
AfD, partidul de extrema-dreaptă, ar putea deveni duminică a treia mare formațiune politică a Germaniei n partidul, acuzat de nazism, atrage masele și prin faptul că a fost înființat de profesori universitari
Angela Merkel pare sigură de cel de-al patrulea mandat de cancelar în urma alegerilor de duminică, însă viitorii parteneri de guvernare sunt incerți, la fel ca și direcția Germania, scrie AFP. Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a conducătoarei conservatoare, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în fața ascensiunii extremelor. Institutul Insa credita marți tabăra creștin-democrată cu 36%, cu mult înaintea social-democraților lui Martin Sculz (22%), a cărui campanie pe tema justiției sociale nu mobilizează într-o țară în care aproape toată lumea are un loc de muncă. Dacă scorurile vor rămâne așa, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânți în 1998 (35,1%) și vor fi nevoiți să-și caute unul sau doi aliați. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Și care îi va complica sarcina de a forma o coaliție majoritară în viitoarele săptămâni.
Suspansul va veni după votul de duminică
Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunță fărâmițat, în el urmând să intre cel puțin șase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990. Intră în Parlament extremele, stânga radicală Die Linke și, mai ales, dreapta naționalistă, antieuropeană și antiimigrație reprezentată de Alternativa pentru Germania (AfD), primul partid de acest tip care pătrunde în forță în hemiciclu din 1945 încoace. Ambele sunt creditate cu cel puțin 10%. ”Nu știm cu adevărat ce fel de Guvern vom avea, suspansul politic va veni după votul de duminică”, rezumă Sudha David-Wilp, o analistă de la German Marshall Fund. Având în vedere că AfD și Die Linke au fost excluse din prima, rămâne opțiunea unei prelungiri a alianței între dreapta și stânga cu social-democrații, pe care însă o resping, ori un acord cu ultimele două partide creditate că ar intra în Bundestag - liberalii (FDP) și Verzii. FDP, resuscitat cu un program clar de dreapta, după ce a fost dat afară din Bundestag în 2013, este a priori un aliat ”natural” al conservatorilor din CDU, împreună cu care a guvernat din 2009 și până în 2013. Problema este că FDP, creditat cu 9% în intențiile de vot, nu se află în poziția de a-i asigura el singur o majoritate lui Merkel, care ar putea, atunci, să extindă acest cuplu la trei, cu ecologiștii. Este o constelație care există deja, de puțin timp, la nivel regional, în nordul Germaniei.
Această alianță inedită se anunță însă dificil de realizat la nivel federal, pentru că există diferențe importante de fond între Verzi și FDP (apropiat mediilor de afaceri), mai ales pe tema viitorului dieselului. Mult mai important este faptul că o alianță cu FDP riscă să complice proiectele de reformare a zonei euro promovate de către președintele francez Emmanuel Macron, pe care Merkel s-a declarat pregătită să le discute. FDP se opune acestor reforme, deorece se teme să vadă Germania plătind pentru alte țări. Este o adevărată bătaie de cap pentru cancelar, care va fi nevoită să se înhame, după scrutin, la negocieri ”destul de dificile și lungi”, preconizează Thorsten Benner de la Global Public Policy Institute.
“Nimănui nu îi place să voteze skinheads”
Negocierile se desfășoară într-o atmosferă pe care intrarea preconizată în Bundestag a dreptei populiste o va tensiona și mai mult în lunile viitoare. Campania pare să ”zumzăie, dar există și multă furie”, într-o parte a opiniei publice, din cauza venirii unui număr record de migranți sau din cauza adâncirii inegalităților, analizează Benner. AfD pare la fel de impermeabil polemicilor, în pofida faptului că unul dintre liderii săi, Alexander Gauland, face elogiul militarilor armatei celui de-al Trilea Reich. ”Este prima oară în ultimii 70 de ani când vom avea naziști în Reichstag”, clamează șeful diplomației germane Sigmar Gabriel.
AfD, care a cerut ca ministrul german al Imigrației să fie trimisă în Turcia, de unde sunt originari părinții săi, ar putea deveni al treilea partid ca mărime din Legislativ, în condițiile în care este creditat în sondaje cu 12% din intențiile de vot. Georg Pazderski, un membru al comitetului executiv al AfD, a declarat pentru Reuters că partidul său va profita de discursurile în Parlament pentru a atrage atenția asupa costului crizei migranților, asupra problemelor din Zona euro – din care AfD vrea ca Germania să plece – și asupra semnelor de întrebare legate de UE. “Vom avea o voce în Parlament. Nu vom fi o opoziție ușoară”, a avertizat el. Politicianul se așteaptă ca restul partidelor să evite AfD timp de un an sau doi, dar este convins că, în cele din urmă, vor colabora cu el. Pazderski a oferit ca exemplu landul Saxonia-Anhalt, unde AfD și creștin-democrații lui Merkel au votat înființarea unei comisii care să ancheteze extremismul de stânga.
Spre deosebire de alte mișcări de extremă-dreapta din Germania, AfD – fondat în 2013 de un grup de profesori universitari anti-euro – a devenit acceptabil social, astfel că oamenii radicalizați din clasa de mijloc simt că pot să îl voteze, alături de alegătorii clasici de extremă-dreapta, a explicat directorul institutului de sondaje Forsa, Manfred Guellner. “Nimănui nu îi place să voteze skinheads, dar poate vota profesori la costum”, a spus el.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
