Internațional

NASA vrea să exploreze Venus cu un rover imaginat de Jules Verne

Ziarul de Vrancea
11 sep 2017 171 vizualizări

Agenția încearcă să înlocuiască peste tot unde este posibil echipamentele electronice cu sisteme de pârghii și roți dințate, pentru ca “robotul” să facă față condițiilor atmosferice n roverul ar urma să transmită informații prin codul Morse

Venus, a doua planetă de la Soare, un corp cosmic similar în multe privințe Pământului, a rămas foarte puțin explorată din cauza condițiilor foarte dure de la suprafață, care fac imposibilă folosirea aparaturii electronice de tipul celei din dotarea roverelor care explorează suprafața planetei Marte. NASA dorește însă să demonstreze că o astfel de problemă aparent insurmontabilă este de fapt doar o provocare și vizează explorarea lui Venus cu un rover autonom mecanic, care să comunice prin Morse, așa cum și l-ar fi imaginat Jules Verne. Inginerii de la NASA studiază posibilitatea construcției unui rover "steampunk" pentru explorarea suprafeței lui Venus, înlocuind peste tot unde este posibil echipamentele electronice cu sisteme de pârghii și roți dințate. "Venus este un loc prea inospitalier pentru a putea folosi sistemele electronice complexe de control cu care sunt dotate roverele de la suprafața lui Marte", a explicat Jonathan Sauder, inginer la NASA's Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, California. "Cu un rover complet mecanic însă, am putea desfășura o misiune de cel mult un an" la suprafața lui Venus, a adăugat el.

În cazul planetei Venus, "inospitalier" este însă un cuvânt prea blând. Presiunea atmosferică la suprafața lui Venus este suficient de puternică pentru a distruge coca unui submarin nuclear. Efectul de seră manifestat în atmosfera acestei planete, care practic nu se poate răci, face ca temperatura medie la suprafață să fie de 462 de grade Celsius — suficient de mare pentru a topi plumbul — temperatură la care sistemele electronice sofisticate nu pot rezista.

Nicio sondă nu a putut îndura aceste condiții mai mult de 127 de minute, și niciuna dintre "puterile spațiale" ale planetei nu a încercat să mai trimită o misiune spre Venus de mai bine de trei decenii. Ultimele sonde care au asolizat pe Venus sunt modulele sovietice Vega 1 și Vega 2, care și-au desfășurat misiunea în 1984.

Energie, dintr-o turbină eoliană

NASA și-a asumat însă provocarea de a concepe un rover capabil să reziste presiunii atmosferice, temperaturilor și ploilor de acid sulfuric de pe Venus, căutând inspirație în celebra mașină diferențială concepută de Charles Babbage în secolul al XIX-lea (un calculator automatic, mecanic, proiectat pentru tabelarea funcțiilor polinomiale) sau în misteriosul mecanism Antikythera, ce era folosit de vechii eleni pentru a prezice producerea eclipselor și pentru alte calcule astronomice. Pornind de la astfel de surse de inspirație, inginerii NASA lucrează la un vehicul concept pentru explorarea unor medii extreme denumit Automaton Rover for Extreme Environments (AREE). "Într-o primă fază am comparat tehnologiile pur mecanice de automatizare pentru rovere cu cele electronice capabile să reziste la temperaturi ridicate și cu cele hibride. Un rover cu totul mecanic, deși fezabil, nu ar fi practic, iar un rover construit doar pe baza celor mai rezistente echipamente electronice de care dispunem nu ar face față condițiilor de pe Venus. Varianta unui rover hibrid, care să folosească atât sisteme mecanice cât și anumite echipamente electronice rezistente la temperaturi ridicate este însă foarte promițătoare", a subliniat Sauder. Un astfel de rover hibrid s-ar deplasa la suprafața lui Venus pe șenile, la fel ca un tanc, iar cea mai mare parte a energiei de care are nevoie va fi generată de o turbină eoliană. De asemenea, NASA are în vedere și instalarea unor panouri solare pentru suplimentarea energiei roverului. Roverul AREE va fi dotat și cu o antenă radar rotativă, putând retransmite selectiv semnalele radar primite de la o sondă rămasă pe orbita lui Venus. Roverul AREE ar putea transmite datele adunate de la suprafața lui Venus prin codul Morse.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.