MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Mueller a interogat 20 de angajați ai Casei Albe în ancheta rusă
Peste 20 de angajați ai Casei Albe au fost interogați în ancheta procurorului special Robert Mueller cu privire la o posibilă obstrucțonare a justiției și o eventuală legătură a echipei lui Trump cu amestecul rus în alegerile prezidențiale, potrivit unui document care relevă amploarea investigației, relatează The Associated Press.
Documentul - publicat joi de către avocatul președintelui Donald Trump John Dowd - oferă detalii despre ceea ce Casa Albă prezintă drept o cooperare fără precedent în ancheta lui Robert Mueller, inclusiv faptul că a predat peste 20.000 de pagini de documente oficiale.
Campania președintelui din 2016 a predat peste 1,4 milioane de pagini de documente.
Cu toate acestea, numărul interogatoriilor voluntare, inclusiv a opt membi ai biroului juridic al Casei Albe, sugerează amploarea eforturilor de până acum ale lui Mueller. Documentul confirmă totodată interesul lui Mueller față de doi oameni pe care președintele i-a concediat, și anume fostul director FBI James Comey și fostul consilier pe probleme de securitate națională Michael Flynn. Alte 28 de persoane care au făcut parte din echipa de campanie a lui Trump au fost, de asemenea, interogate în această anchetă a procurorului special sau de către comisii parlamentare care anchetează amestecul rus în alegeri, potrivit documentului. Niciun nume nu este furnizat în document, care nu prezintă defalcat câte persoane a interogat echipa lui Mueller.
Potrivit lui Dowd, Casa Albă a prezentat aproape 13.000 de pagini de documente referitoare la Comey și ”probleme cu privire la Michael Flynn și Rusia”.
Dowd a făcut publică această listă detaliată a cooperărilor Casei Albe și echipei de campanie la o zi după ce președintele a declarat că abia așteaptă să fie interogat de echipa lui Mueller.
”Haideți să le lăsăm să le vadă toată lumea”
Detaliile acestei întâlniri sunt încă negociate, însă Trump a declarat miercuri că ea poate să aibă loc în două sau trei săptămâni. Pe de altă parte, transcrieri ale dicuțiilor la audieri care au avut loc cu ușa închisă în anchetele parlamentare cu privire la amestecul rus ar putea să fie făcute publice în curând. Între ele se află și cele ale audierii fiului mai mare al președintelui. Senatorul Chuck Grassley din Iowa, președintele republican al Comisiei Justiției din cadrul Senatului, a declarat joi că va coopera cu democrata din conducerea comisiei, Dianne Feinstein din California, în vederea publicăriii transcrierilor audierii lui Donald Trump Jr. și ale altora care au participat, în iunie 2016, la o întâlnire între reprezentanți ai echipei de campanie și ruși la Turnul Trump, la New York.
”Haideți să le lăsăm să le vadă toată lumea”, a declarat Grassley.
Feinstein a declarat, la rândul ei, că ele îi vor fi predate lui Mueller. Această înțelegere între cele două tabere readuce în centrul atenției, cel puțin pentru moment, subiectul ințial al mai multor investigații parlamentare cu privire la amestecul rus în alegerile din 2016 și dacă echipa de campanie a lui Trump a fost implicată sau nu. În ultimele săptămâni, mulți republicani s-au concentrat asupra faptului dacă FBI a conspirat împotriva lui Trump atunci când a început să-i ancheteze campania, citând mesaje anti-Trump între doi oficiali de la Departamentul Justiției care au făcut parte, la un moment dat, din echipa de anchetă a lui Mueller.
Într-o încercare de a opri unele critici, organul de supraveghere internă a departamentului a anunțat joi că a descoperit un schimb de mesaje care a durat timp mai multe luni, pe care departamentul a spus anterior că nu le-a putut găsi.
Inspectorul general Michael Horowitz a anunțat Congresul, într-o scrisoare, că biroul său ”a reușit, cu ajutorul unor instrumente criminalistice”, să recupereze mesaje de pe dispozitive FBI, inclusiv pe cele schimbate din decembrie 2016 în mai 2017 de un agent de contrainformații, Peter Strzok, și avocata FBI Lisa Page
”Unul dintre cele mai mari subiecte de mult timp”
Strzok a fost transferat din ancheta rusă a lui Mueller, în urma descoperirii unor mesaje anti-Trump pe care le-a schimbat cu Page, care a fost de asemenea detașată, o scurtă perioadă de timp, în echipa lui Mueller.
Trump și-a exprimat furia față de lipsa mesajelor, scriind pe Twitter că ele reprezintă ”unul dintre cele mai mari subiecte de mult timp”.
Mai multe comisii parlamentare au examinat mesajele și le-au difuzat încet-încet. Comisia Juridică din cadrul Senatului este una dintre aceste numeroase comisii, iar joi seara Grassley a dezvăluit noi texte într-o scrisoare pe care i-a trimis-o directorului FBI Christopher Wray. În aceste mesaje nou dezvăluite, Strzok și Page discută despre e-mailurile din campania lui Hillary Clinton și apreciază că ea ar putea să fie următoarea președintă. ”Ultimul lucru pe care am avea nevoie să-l suportăm acolo”, îi scrie Page, referindu-se la anchetarea lui Clinton. Între timp, liderul democraților în Senat Chuck Schumer i-a criticat pe republicani din cauză că și-au intensificat atacurile asupra FBI și Departamentului Justiției, în contextul în care ancheta lui Mueller se apropie de cercul restrâns al lui Trump.
Trump își repară greșeala și cere scuze pentru că a repostat clipuri islamofobe
Donald Trump și-a cerut scuze pentru că a repostat pe Twitter înregistrări video islamofobe postate de un grup de extremă dreapta, un gest rar de remușcare, în timp ce președintele american și premierul britanic Theresa May încearcă să afișeze faptul că se înțeleg din nou, relatează AFP. ”Dacă-mi spuneți că sunt oameni oribili, oameni rasiști, îmi voi cere scuze, cu siguranță, dacă doriți să o fac”, a declarat Donald Trump într-un interviu acordat iTV, din care a fost difuzat un fragment vineri, referindu-se la mișcarea extremistă Britain First.
Repostările sale ale celor trei clipuri islamofobe publicate de către vicepreședinta acestui mic partid au provocat indignare în Regatul Unit.
Premierul Theresa May a denunțat ”o eroare” a președintelui american la acea vreme, o mustrare urmată imediat de o replică usturătoare din partea lui Trump, care o îndemna să se concentreze mai degrabă asupra ”terorismului radical distrugător din interiorul Marii Britanii”. Trump a operat un reviriment total în interviul său - realizat în marja Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, și care va fi difuzat integral duminică seara - prin faptul că a prezentat scuze în mod public.
La întrebarea dacă May le acceptă, purtătorul ei de cuvânt a spus doar că ea și-a ”prezentat clar poziția la acea vreme” și că ”vorbele președintelui vorbesc despre ele însele”.
Declarațiile lui Donald Trump au loc în contextul în care cele două țări încearcă să-și repună pe șine ”relația specială”, pusă în dificultate de o serie de poticniri după venirea la putere a miliardarului american. Theresa May și Donald Trump au depus astfel eforturi, joi, la Davos, să-și aplaneze disensiunile, într-o întrevedere bilaterală, la finalul căreia Downing Street a confirmat că Donald Trump va veni în Marea Britanie în cursul lui 2018.
Kaczynski: Polonia nu va ceda în fața UE în disputa privind reforma justiției
Polonia nu va face nicio concesie în disputa sa cu Uniunea Europeană în legătură cu reformele controversate din sistemul judecătoresc, a anunțat vineri Jaroslaw Kaczynski, liderul Partidului Lege și Justiție (PiS), formațiunea aflată la guvernare la Varșovia. ““Programul de schimbări profunde din țara noastră nu va fi încetinit, dimpotrivă - nu poate exista vreo negociere despre ajungerea la un acord cu puteri care ani de zile au tratat Polonia ca pe averea lor personal㔓, a declarat Kaczynski pentru cotidianul Gazeta Polska Codziennie. În luna decembrie, Polonia a devenit primul stat membru al UE împotriva căruia este lansată procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeană susținând că reforma justiției inițiată de Varșovia încalcă statul de drept și celelalte valori democratice europene. Săptămâna trecută, noul ministru de externe polonez Jacek Czaputowicz a spus că în procedurile contra Poloniei trebuie să fie implicată Curtea de Justiție a UE (CJUE) în calitate de “singură instituție care este îndreptățită” să decidă dacă legislația și standardele Uniunii Europene sunt respectate. Kaczynski a precizat însă că remarcile lui Czaputowicz nu au fost exacte. “Nu există, desigur, nicio modalitate prin care Polonia să se supună unei decizii a Curții de Justiție (a UE) cu privire la reformele sistemului judecătoresc. Aceasta este competența noastră noastră internă garantată de legislația UE”, a accentuat liderul PiS. Pe de altă parte, șeful diplomației poloneze a declarat vineri că guvernul de la Varșovia “nu va accepta în mod sigur” o măsură, care ar fi pregătită în prezent la Bruxelles, prin care finanțarea europeană să fie legată de respectarea statului de drept.
Czaputowicz a fost întrebat de postul de radio Wnet despre informațiile potrivit cărora Comisia Europeană pregătește o astfel de măsură. “În mod sigur, Polonia nu va accepta o astfel de abordare. Nu cred că această abordare ar fi conformă cu principiile UE. Fondurile structurale nu sunt acte de caritate, ci un mijloc de a egaliza șansele de plecare; ele sunt acordate în funcție de veniturile dintr-un stat dat”, a subliniat Jacek Czaputowicz, citat de agenția de presă PAP.
Erdogan amenință cu extinderea ofensivei în nordul Siriei
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat vineri că va extinde și la alte orașe din nordul Siriei ofensiva în desfășurare a Turciei împotriva enclavei Afrin, pentru a elimina orice prezență a unei miliții kurde considerate drept organizație teroristă de către Ankara. Într-un discurs televizat, Erdogan a promis să "curețe" orașul Minbej, situat la circa o sută de kilometri est de Afrin, unde forțele americane sunt prezente alături de miliții kurde, și să nu lase "niciun terorist până la frontiera cu Irakul". După ofensiva de la Afin, denumită “Ramura de măslin”, "vom curăța Minbej de teroriști", a afirmat Erdogan, într-un discurs susținut în a șaptea zi a ofensivei desfășurate de armata turcă și de rebeli sirieni pro-Ankara în enclava Afrin.
Scopul acestei operațiuni este de a îndepărta din Afrin Unitățile de Apărare a Poporului (YPG), o miliție kurdă considerată drept teroristă de către Ankara, însă aliată a Washingtonului și forța principală de luptă pe teren a SUA împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. "Apoi, ne vom continua lupta până ce nu va mai fi niciun terorist până la frontiera irakiană", a adăugat Erdogan.
Aceste afirmații marchează o înăsprire a discursului Turciei, deoarece Ankara și-a concentrat până acum lupta împotriva prezenței YPG la vest de Eufrat, unde se află Afrin și Minbej. Însă Erdogan pare în prezent hotărât să acționeze și la est de fluviu, în direcția frontierei irakiene.
În afară de Minbej, forțele americane sunt prezente alături de YPG în mai multe regiuni la est de Eufrat. Într-o discuție telefonică avută miercuri, președintele american Donald Trump a făcut apel la Erdogan să evite "orice acțiune care ar risca să provoace o confruntare între forțele turce și cele americane".
Trump a cerut de asemenea ca Erdogan "să-și reducă și să-și limiteze acțiunile militare". "Unii ne cer cu insistență să facem astfel încât această operațiune să fie scurtă. Așteptați, nu au trecut decât șapte zile. Cât timp a durat Afganistanul? Cât timp a durat Irakul?", a spus vineri Erdogan, făcând aparent referire la intervențiile SUA din cele două țări.
Reiterându-și criticile împotriva sprijinului, în special logistic, al SUA pentru YPG, Erdogan a declarat: "Teroriștii se plimbă în regiune cu drapele americane".
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
