MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Statele UE cer măsuri dure împotriva defrișărilor pentru a ajunge la obiectivele ONU până în 2020
Marea Britanie, Franța și Germania au cerut Comisiei Europene să ia măsuri noi dure împotriva defrișărilor până la sfârșitul anului, scrie The Guardian.
Un plan de acțiune al UE, care a tot fost amânat, ar trebui să fie implementat „cât de curând posibil”, se arată într-o scrisoare trimisă Comisiei de către țările membre ale Declarației de la Amsterdam, printre care se află Italia, Olanda și Norvegia.
Pentru a atinge obiectivul ONU de a opri defrișările până în 2020, Uniunea Europeană ar trebui „să ia o poziție de lider, să își folosească avantajele politice și comerciale și să promoveze cooperarea și dialogul internațional”, este adăugat în scrisoare.
Măsurile ar trebui luate în așa fel încât să alinieze cu „oportunitățile economice” cu „gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare globale”, se precizează în scrisoarea semnată de ministrul Mediului din Danemarca, Jakob Ellemann-Jensen.
Până la 80% din defrișări sunt cauzate de afacerile agricole, deși cercetările arată că o protecție mai bună a pădurilor și soluții pentru schimbările climatice ar putea furniza peste o treime din eforturile necesare pentru a opri încălzirea globală, până în 2030.
Noul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a promis că îi va încadra pe activiștii de mediu ca fiind „teroriști” și că va construi o autostradă prin Amazon, crescând astfel defrișările într-o zonă de păduri tropicale mai mare decât Germania.
Legi mai stricte ale UE ar putea reduce efectul ecologic al unor materiale precum soia, uleiul de palmier și carnea de vită, conform Greenpeace.
Sebastien Risso, directorul departamentului de silvicultură al UE, a declarat: „Ignorarea problemei și amânarea acțiunilor ne va duce mai adânc spre schimbările climatice catastrofale și o extincție majoră”.
Egipt: Șapte morminte cu scarabei și pisici mumificate din timpul faraonilor, descoperite în apropiere de Cairo
Șapte morminte, dintre care patru datează de mai bine de 6.000 de ani, au fost descoperite în situl Saqqara, în apropiere de Cairo, o misiune arheologică egipteană care a scos la lumină scarabei și pisici mumificate, au anunțat autoritățile, citate de AFP.
Descoperirea a avut loc “în jurul zonei care mărginește complexul funerar de la Ouserkaft în necropola (regală) din Saqqara”, din fosta capitală antică a Vechiului Imperiu, a declarat ministrul Antichităților Khaled el-Enany.
Situl de la Saqqara este o vastă necropolă din regiunea veche Memphis, unde se află nemumărate morminte și primele piramide faraonice.
Trei dintre mormintele descoperite “datează din epoca Noului Regat (a doua jumătate din cel de-al doilea mileniu înainte erei noastre) și au fost folosite ca necropole pentru pisici”, a adăugat ministrul într-un comunicat.
Celelalte patru morminte datează din epoca Vechiului Regat (adică de acum 4.300 de ani înainte de Hristos), “dintre care cel mai important este cel al lui Khufu-Imhat, gardian al edificiilor care aparțineau palatului regal. El datează de la sfârșitul celei de-a V-a dinastii și începutul celei de-a VI-a”, potrivit ministrului.
Secretarul general al Consiliului suprem de antichități, Mostafa Waziri, a indicat că misiunea egipteană, care a lucrat în sit din aprilie, a scos la iveală primii scarabei mumificați descoperiți vreodată în necropola din Memphis.
Doi mari scarabei mumificați au fost de asemenea descoperiți în interiorul unui mormânt dreptunghiular, din calcar, a precizat el. O altă colecție de scarabei mumificați au fost găsiți într-un mormând în formă pătrată, in calcar, cu unul dintre ei vopsit în negru.
Zeci de pisici mumificate au fost totodată descoperite, precum și 100 de statui de pisici din lemn aurit și o statuie din bronz, dedicată zeiței-pisici Bastet. De asemenea, a mai fost descoperită o colecție de statui din lemn auriu reprezentând un leu, o vacă și un șoim, potrivit lui Mostafa Waziri.
Un tweet virulent al lui Trump despre apărarea europeană este un “îndemn suplimentar” la înființarea unei armate comune a Uniunii Europene
n apreciază ministrul francez al Economiei Bruno Le Maire
Un tweet virulent al lui Donald Trump despre apărarea europeană este un “îndemn suplimentar” la înființarea unei armate comune a Uniunii Europene, a apreciat luni ministrul francez al Economiei Bruno Le Maire, în opinia căruia este necesar ca Europa să-și afirme suveranitatea, relatează AFP.
“Când citești acest tweet, este o incitare suplimentară să faci această armată europeană pe care o propune Emmanuel Macron”, a declarat la postul FranceInter ministrul, întrebat despre declarațiile președintelui american.
“Problema, astăzi”, nu este neapărat “ce-i răspundem lui Donald Trump”, a continuat ministrul. “Este ceea ce avem noi, europenii, în noi, și ce suntem capabili să facem”.
Președintele american a apreciat - la sosirea sa la Paris, vineri, la ceremoniile de la 11 noiembrie - “foarte insultătoare” declarații ale lui Emmanuel Macron prin care acesta a pledat în favoarea constituirii unei armate europene și a apreciat că Europa este necesar “să se apere de China, de Rusia și chiar de Statele Unite”.
Însă Palatul Elysée a dat asigurări că armata europeană în discuție nu vizează în niciun caz Statele Unite, evocând o “confuzie” în interpretarea acestor declarații.
“Ar trebui să împărțim mai bine povara în cadrul NATO”, a lansat, de altfel, Macron într-o întâlnire cu Donald Trump.
În opinia lui Bruno Le Maire, UE trebuie să fie capabilă pur și simplu “să se apere” în fața “amenințării principale” pe care o constituie în prezent “terorismul islamist”.
“Europa trebuie să-și în prezent suveranitatea, ea trebuie să-și apere interesele economice, ea trebuie să-și afirme viziunea unei fiscalități juste și eficiente”, a subliniat ministrul la postul de radio France Inter, insistând încă o dată asupra voinței sale de a se taxa mai bine giganții din domeniul digital.
“Când văd rezistența față de taxarea giganților în domeniul digital a administrației americane, care-și manifestează în prezent opoziția față de această taxă pe lângă toate națiunile europene, ecesta este un motiv suplimentar să impunem această taxare”, a dat el asigurări.
Comisia Europeană (CE), susținută de Franța, militează de mai multe luni în favoarea impunerii rapide a unei taxe asupra cifrei de afaceri a giganților Internetului la nivel european. Însă acest proiect întâmpină dificultăți în a se concretiza, din cauza opoziției câtorva țări ca Irlanda și unor reticențe ale Germaniei.
Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a declarat că a purtat o conversație “bună” cu omologul său american Donald Trump, duminică, la Paris, în marja comemorărilor sfârșitului Primului Război Mondial.
“Da”, a răspuns Putin când a fost întrebat de un jurnalist dacă a reușit să discute cu Trump, potrivit agenției ruse de presă RIA Novosti.
“Bună”, a adăugat președintele rus, întrebat cum a fost această conversație. Însă el nu a precizat care a fost conținutul acestei discuții.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cei doi lideri au convenit să se întâlnească în vederea unei discuții mai detaliate în marja summitului G20, prevăzut la sfârșitul lui noiembrie în Argentina.
O întâlnire între președintele rus și președintele american, cu ocazia acstor evenimente în centrul cărora se află centenarul armistițiului era incertă.
Vladimir Putin a anunțat anterior că este “pregătit de dialog” cu Statele Unite, care și-au anunțat intenția de a se retrage din cadrul Tratatului INF care interzice rachetele nucleare cu rază intermediară de acțiune, încheiat cu URSS-ul în timpul Războiului Rece.
Aproximativ 70 de șefi de stat și de guverne - inclusiv președintele american, rus și român Klaus Iohannis - au comemorat duminică, la Arcul de Triumf de la paris centenarul armistițiului din 1918.
Serviciile canadiene de informații au audiat înregistrările de la asasinarea lui Khashoggi trimise de Turcia, anunță Trudeau
Premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că agențiile canadiene de informații au ascultat înregistrări de la asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, devenind astfel primul lider occidental care recunoaște în mod oficial acest lucru, relatează The Associated Press.
“Canada a fost informată deplin de ceea ce a împărtășit Turcia”, a declarat luni, la Paris, șeful Guvernului canadian.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat sâmbătă că a transmis “înregistrări” unor țări, însă Trudeau este primul care confirmă, după acest anunț, că serviciile de informații canadiene au audiat înregistrarile audio respective.
El a precizat că nu a audiat, personal, înregistrările.
Trudeau i-a mulțumit lui Erdogan în weekend, în marja comemorărilor la un cimitir al unor combatanți uciși în Primul Război Mondial, pentru “forța cu care a reacționat în situația lui Khashoggi”.
Premierul canadian nu a făcut precizări cu privire la conținutul înregistrărilor.
150 de morți, inclusiv civili, în ofensiva loialistă vizând orașul yemenit Hodeida
Cel puțin 110 rebeli, 32 de loialiști și șapte civili au fost uciși în 24 de ore în confruntări armate al căror scop este preluarea controlului asupra orașului portuar Hodeida, în vestul Yemenului, au declarat luni surse militare și spitalicești pentru AFP.
Acest bilanț a fost anunțat în contextul în care rebeli huthi, susținuți de Iran, opun o rezistență aprigă, în anumite cartiere, înaintării forțelor proguvernamentale susținute de Arabia Saudită, a declarat o sursă militară loialistă.
O sursă din cadrul coaliției antirebele conduse de Riad a anunțat că hurthi au respins o ofensivă a forțelor proguvernamentale vizând portul.
Coaliția îi vizează totodată pe rebeli prin multiple atacuri aeriene, potrivit unor surse militare loialiste.
În noaptea de duminică spre luni, corprui carbonizate au fost aduse la spitalul militar de la Al-Alfi, aflat sub controlul rebelilor din 2014, au anunțat surse din cadrul instituției.
Hodeida - un important oraș de pe coasta de vest a Yemenului, la Marea Roșie - are o importanță strategică, pentru că este punctul de intrare a trei sferturi din importurile și ajutoarele umanitare internaționale destinate acestei țări devastate de război.
Ofensiva forțelor guvernamentale la Hodeida a fost lansată în iunie, însă ea s-a intensificat după 1 noiembrie, până acum cu un bilanț de cel puțin 592 de morți (460 de rebeli, 125 de loialiști și șapte civili), potrivit unor surse militare și medici.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
