MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Șapte afroamericani, grațiați după ce au fost executați pe scaunul electric
În urmă cu 70 de ani, ei au fost condamnați de un juriu în totalitate alb pentru violarea un femei albe
Guvernatorul democrat al Virginiei a grațiat în mod postum șapte afroamericani - executați în 1951 cu privire la violarea unei femei albe, în urma unei anchete și unor procese pătate de rasism. Ralph Northam și-a anunțat decizia după ce s-a întâlnit cu urmași ai acestor bărbați - supranumiți “cei șapte de la Martinsville”. “Grațierile nu vizează problema vinei”, ci “recunosc faptul că ei nu au avut dreptul la o justiție imparțială”, subliniază serviciile guvernatorului. Culoarea pielii lor “a jucat un rol care nu poate fi negat în identificarea lor, în anchetă și în condamnarea” la pedeapsa capitală, și anume pentru că au fost judecați de către jurii integral albe, se arată în acest decret.
“Chiar dacă nu putem schimba trecutul, sper ca această măsură să aducă un pic de pace”, a declarat guvernatorul, un susținător al reformării sistemului penal care, de la începutul mandatului său, în 2018, a acordat un număr-record de 604 grațieri.
Dosarul din Martinsville, în sudul Virginiei, datează din 1949. O femeie albă, în vârstă de 32 de ani, a raportat că a fost violată de către un grup de bărbați de culoare, iar poliția a procedat rapid la șapte arestări și a obținut mărturisiri semnate. Însă cei șapte bărbați, interogați fără avocat, au prezentat versiuni diferite ale scenei, iar mai mulți dintre ei erau analfabeți și incapabili să-și scrie sau citească mărturisirile.
Violul nu se mai pedepsește cu moartea
În pofida unor manifestații în favoarea lor, până la Casa Albă, ei au fost executați pe scaunul electric în februarie 1951 - crescând la 45 numărul condamnaților executați cu privire la viol în Virginia începând din 1908 - toți afroamericani.
Mulți ani mai târziu, în 1977, Curtea Supremă stabilea că este contrar Constituției să se pronunțe pedeapsa capitală în dosare de viol.
Virginia a abolit în martie pedeapsa cu moartea - o decizie simbolică în acest stat, care deține un record de execuții în istoria Statelor Unite, și care a devenit primul stat din fostul Sud segregaționist care a pus capăt aplicării pedepsei capitale.
Statele Unite sunt angajate de câțiva ani într-o relectură critică a trecutului lor și își multiplică inițiativele în vederea unei recunoașteri a victimelor rasismului, un curent care s-a accelerat după uciderea afroamericanului George Floyd în mai 2020.
Talibanii pregătesc o mare paradă militară cu echipamente americane
Talibanii se pregăteau ieri la Kandahar pentru o paradă militară cu echipamente donate de SUA precedentului guvern afgan învins după 20 de ani război, printre aceste materiale urmând să fie folosit probabil și un elicopter american.
Un lung șir de vehicule Humvee avansa încet pe o șosea din afara Kandaharului, al doilea cel mai mare oraș din Afganistan. Drapele talibane în culorile alb și negru erau agățate de antenele multora dintre aceste vehicule americane, a remarcat reporterul AFP. Combatanți talibani erau de asemenea văzuți la volanul unor camioane folosite de trupele internaționale și de cele afgane. Cel puțin un elicopter Blackhawk a survolat orașul, pilotat probabil de un fost pilot al armatei afgane. În imagini cu pregătirea paradei militare distribuite pe internet se observă un elicopter survolând acele locuri purtând drapelul talibanilor.
Orașul Kandahar este leagănul mișcării talibanilor. De aici ei au pornit în 1996 ofensiva prin care au cucerit Afganistanul, rămânând la putere până în 2001, când au fost înlăturați de coaliția internațională condusă de SUA.
Potrivit mișcării islamiste, liderul acesteia, Hibatullah Akhundzada, care trăiește într-o discreție absolută, se află la Kandahar. Circulau zvonuri că acesta ar fi urmat să apară în public, ceea ce încă nu s-a întâmplat.
Mii de susținători ai talibanilor au ieșit marți pe străzile din Kandahar, într-un concert de claxoane și de strigăte de „Allah Akbar”, bucuroși de plecarea ultimilor soldați americani din Afganistan. “Am învins superputerea. Afganistanul este cimitirul superputerilor”, scandau bărbați înarmați și îmbrăcați în ținutele tradiționale.
Armata americană neagă că și-a abandonat câinii la Kabul
Pentagonul dezminte faptul că militari americani și-au abandonat, pe aeroportul din Kabul, unii dintre câini, la plecarea din Afganistan. “Contrar unor informații inexacte, armata americană nu a lăsat câini în cuști pe Aeroportul Internațional Hamid Karzai, și mai ales nu a lăsat pretinși câini militari”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
Fotografii difuzate pe rețele de socializare surprind câini plasați într-un refugiu afgan și nu animale aflate în responsabilitatea armatei americane, a sublinat într-un mesaj postat pe Twitter John Kirby.
Organizația de apărare a cauzei animalelor PETA a lansat marți un apel solemn adresat președintelui american Joe Biden, pentru ca acesta să intervină pentru a permite repatrierea acestor animale, precizând că se sprijină pe surse informate. Asociația a evocat soarta a “vreo 60 de câini specializați în detectarea explozivilor așezați în cuști pe pista aeroportului” și altor 60 de câini specializați “închiși într-un adăpost de animale într-un hangar al aeroportului, suferind din cauza căldurii, fără să aibă un acces satisfăcător la apă sau hrană”. “În plus, zeci de animale de companie aparținând familiilor unor americani evacuați par să fi fost abandonați în stradă, cu șanse mici de a supraviețui”, denunța PETA.
Texasul adoptă o lege electorală controversată acuzată de restrângerea dreptului la vot al minorităților
Parlamentul texan, majoritar republican, a adoptat o lege electorală controversată, acuzată de faptul că restrânge dreptul la vot al minorităților, relatează AFP. Această lege, care vizează în mod oficial să facă alegerile mai sigure, în urma unor acuzații - nefondate - de fraude masive în alegerile prezidențiale din 2020, interzice votul la “drive-in” și instaurează numeroase restricții orare de vot în cazul votului prin corespondență.
Critcii acestui text consideră că aceste restricții vizează mai ales dispoziții care facilitează votul minorităților - mai ales al afroamericanilor, care votează în general cu democrații.
Guvernatorul Texasului Greg Abbott a anunțat marți, într-un comunicat, că promulgă legea. Începând din ianuarie, cel puțin 18 state au adoptat 30 de legi restrictive, iar alte zeci de legi sunt în curs de examinare, potrivit grupului de reflecție Brennan Center for Justice.
Acest proces s-a accelerat în state republicane, pe fondul unor acuzații - niciodată susținute cu probe - de fraude electorale masive lansate de către Donald Trump după alegerile prezidențiale din noiembrie, în care a fost înfrânt de Joe Biden.
Aproximativ 50 de aleși democrați din Texas au fugit din acest stat la jumătatea lui iulie, pentru a împiedica Camera texană a Reprezentanților să întrunească numărul minim de aleși (cvorum) în vederea supunerii la vot a textului. Însă guvernatorul a convocat două sesiuni speciale la rând, iar democrații au revenit, permițând atingerea cvorumului la 19 august. Legea a fost dezbătută și adoptată marți.
“Nu este momentul să abandonăm. Este momentul să adoptăm un drept de vot federal”, a reacționat marți, într-un mesaj postat pe Twitter fostul candidat în alegerile primare democrate în vederea alegerilor prezidențiale americane Beto O'Rourke, referindu-se astfel la un text adoptat de către Camera Reprezentanților a Statelor unite, dar care riscă să fie blocat de către republicani în Senat.
Merkel: Migranții stabiliți în Germania sunt germani chiar dacă nu se numesc Klaus sau Erika
Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că migranții care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă au nume străine, făcând o referire subtilă la obiceiul germanilor albi de a-i întreba pe turcii născuți în Germania de unde provin. “Integrarea nu poate fi un efort de șapte generații care nu se termină niciodată doar pentru că o persoană nu se numește Klaus sau Erika”, a spus Merkel zâmbind, în timpul unei ceremonii care a marcat 60 de ani de când Germania a semnat un tratat cu Turcia pentru a aduce sute de mii de bărbați turci pentru a acoperi lipsa forței de muncă în anii 1960. “Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume clar german înainte de a fi integrată? Cred că toată lumea ar trebui să aibă șansa, cel târziu când a obținut cetățenia germană, să fie văzută ca parte a acestui pământ, iar numele nu trebuie să joace niciun rol “, a adăugat ea.
Merkel, care conduce Germania de 16 ani, intenționează să demisioneze după alegerile din 26 septembrie, în care blocul ei conservator riscă să piardă puterea, fiind în urma social democraților de centru-stânga (SPD) în sondajele de opinie. Creștin democrații (CDU) și partidul asociat Uniunea Social Creștină Bavareză (CSU) și-au văzut popularitatea scăzând treptat de la decizia lor din 2015 de a primi aproape un milion de solicitanți de azil, în principal din Siria și Irak.
Decizia lui Merkel a fost apreciată la nivel internațional, dar a atras critici acasă, conservatorii coborând în sondaje, în timp ce extrema dreaptă a câștigat locuri în Parlamentul național pentru prima dată după epoca nazistă din 1933-45.
În ultimul timp, retragerea haotică a trupelor NATO din Afganistan a adus imigrația în fruntea agendei electorale, în timp ce Germania a primit mii de afgani care fug din talibani, apărând teama unei repetări a crizei migranților în Europa din 2015. Agenția Federală a Muncii din Germania estimează că cea mai mare economie din Europa ar trebui să absoarbă în jur de 400.000 de migranți pe an pentru a rezolva lipsa forței de muncă.
Germania a investit miliarde de euro în cursuri de limbă și formare pentru a ajuta solicitanții de azil să intre pe piața muncii, învățând din greșelile pe care le-a făcut cu muncitorii turci care nu au primit niciun ajutor pentru a învăța limba și a-și actualiza abilitățile.
Slovacia renunță oficial la vaccinul rusesc
Slovacia a încetat în mod oficial să mai folosească vaccinul rusesc împotriva COVID-19 Sputnik V, după ce ultimele șase persoane care l-au ales au fost vaccinate cu a doua doză, a anunțat Ministerul slovac al Sănătății. “În total, peste 18.500 de persoane au fost vaccinate cu Sputnik V”, a precizat o purtătoare de cuvânt a Ministerul slovac al Sănătății, Zuzana Eliasova.
Slovacia a cumpărat în martie 200.000 de doze de vaccin Sputnik V - al doilea stat membru al Uniunii Europene (UE), după Ungaria, care a folosit acest produs, care nu a fost autorizat de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Această achiziție a împărțit clasa politică.
Premierul Igor Matovic și ministrul său al Sănătății Marek Krajci au fost nevoiți să demisioneze după ce trei membri ai coaliției cvadripartide aflate la putere s-au opus achiziției. Pe de altă parte, cererea publicului față de vaccinul rusesc a fost extrem de slabă.
Rusia a cumpărat în iulie 100.000 din dozele de Sputnik V nefolosite de Slovacia.
Eduard Heger a subliniat, într-un interviu acordat AFP, că decizia Slovaciei de a achiziționa vaccinul rusesc a fost luată din cauza presiunii care exista la vremea respectivă cu privire la livrarea vaccinurilor. “Decizia a fost luată sub impactul foarte puternic, probabil cel mai puternic, al pandemiei (COVID-19). Aveam nevoie de un număr mare de vaccinuri”, a adăugat el.
“Cu informațiile de care dispunem în prezent, nu cred că o asemenea decizie ar fi fost luată” atunci, a subliniat el.
Slovacia, o țară cu 5,4 milioane de locuitori, a înregistrat în total 394.923 de cazuri de COVID-19 și 12.548 de morți din cauza noului coronavirus.
Facebook afișează mai puțină politică
Cea mai mare rețea socială face un pas important în direcția limitării conținutului politic văzut de utilizatorii săi, după un experiment care a avut rezultate pozitive. Facebook a decis să extindă un experiment început în urmă cu mai multe luni, care va duce la reducerea vizibilității conținutului politic în cadrul platformei sociale.
După semnalele pozitive ale experimentului lansat inițial pentru un număr limitat de utilizatori, acum, Facebook activează schimbările în mai multe țări, printre care Spania, Suedia și Irlanda. Experimentul aduce o nouă schimbare algoritmului care stabilește postările văzute de utilizatori. Acesta va lua în calcul eventualele reacții negative pe care utilizatorii le pot avea față de postările politice. Schimbarea va duce, automat, la scăderea traficului pe care platforma socială îl trimite publicațiilor care scriu despre afacerile publice, cum recunosc chiar cei de la Facebook.
În ciuda faptului că, prin prisma like-urilor și a share-urilor, este evident că politica este domeniul în care utilizatorii se implică cel mai mult, Facebook insistă că aceasta este doar o parte mică din experiența oamenilor, reprezentând, în prezent, 6% din conținutul văzut de utilizatori.
Problema Facebook cu politica vine din faptul că nu a reușit să găsească o modalitate bună de moderare și, din această cauză, a fost implicată în numeroase controverse, fiind criticată frecvent inclusiv de politicieni.
Soluția Facebook în cazul acestei probleme pare să fie limitarea vizibilității conținutului politic și, automat, a manipulărilor și informațiilor false împotriva cărora a fost acuzată că nu face suficient.
Cum a ajuns banca centrală a Germaniei să spele bani
Oficialii de la Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) lucrează din greu să curețe și să numere bancnotele care au fost murdărite și deteriorate de inundațiile care au devastat vestul Germaniei la mijlocul lunii iulie. “Procesarea acestor bancnote trebuie făcută cât mai rapid posibil, înainte să se întărească și să devină tari ca betonul”, a declarat Johannes Beermann, membru în comitetul executiv al Bundesbank.
Serviciul de curățare a bancnotelor deteriorate și înlocuirea lor este oferit gratuit de Bundesbank victimelor inundațiilor. Singura condiție pentru înlocuirea bancnotelor este să fie prezentată cel puțin jumătate din suprafața bancnotei. Deseori bancnotele trimise către centrul Bundesbank pentru bancnote deteriorate din orașul Mainz sunt murdare de noroi, ape reziduale și petrol. În prima fază bancnotele sunt spălate și uscate după care sunt examinate pentru a se verifica dacă sunt veritabile. De asemenea, grămezile de bancnote deseori au un miros persistent atunci când este înlăturată folia de plastic în care sunt împachetate.
Bundesbank estimează că până acum a primit bancnote murdărite în inundații în valoare de aproximativ 51 milioane de euro, care au fost fie depuse la filiale locale ale băncii centrale sau au fost trimise prin poștă. Comparativ, într-un an normal, Bundesbank primește bancnote deteriorate în valoare de aproximativ 40 milioane de euro.
La mijlocul lunii iulie, inundații grave au devastat mari părți din vestul Germaniei, precum și din țările vecine Belgia și Olanda.
