MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Niciun semn al vastei operațiuni împotriva imigranților clandestinii promisă de Trump
Donald Trump a promis că duminică urma să aibă loc un val de descinderi ale poliției în vederea reținerii a mii de imigranți clandestini, însă nicio activitate de amploare nu a avut loc în marile orașe americane vizate.
Agenți din cadrul poliției imigrației ICE - distinctă de poliția obișnuită, municipală sau a statului - erau așteptați pe străzi în cel puțin zece mari orașe americane, cu scopul de a aresta aproximativ 2.000 de persoane aflate într-o situație neregulată. Mai multe posturi, inclusiv CNN și Fox, au anunțat duminică începerea operațiunilor, citând surse anonime din cadrul acestei forțe, însă, pe teren, nu s-a raportat vreo operațiune importantă. Numeroși activiști patrulau însă pe străzi în mai multe metropole, pentru a documenta orice arestare și a consilia orice imigrant fără acte reținut. “Nicio activitate pentru moment”, a declarat Bill de Blasio, primarul New Yorkului, într-o conferință de presă duminică după-amiaza (ora locală). “Este foarte dificil să-ți organizezi viața în jurul anunțurilor lui Donald Trump”, a lansat candidatul în alegerile primare democrate în vederea alegerilor prezidențiale din 2020. Primarul a anunțat că trei descinderi au fost semnalate sâmbătă. “În niciunul dintre aceste cazuri agenții ICE nu au putut să găsească individul pe care-l căutau”, a precizat el. Întrebat mai înainte la Fox News, directorul interimar al poliției imigrației Matthew Albence a refuzat să facă precizări cu privire la operațiunile programate duminică. Spectrul acestui val de rețineri se anunța deja mult mai redus decât “milioanele” preconizate de Trump în iunie, înaintea unei operațiuni - până la urmă amânate, însă îngrijorarea era aceeași în rândul celor susceptibili să fie vizați. Asta cu atât mai mult cu cât, potrivit unor publicații, autoritățile însărcinate cu imigrația intenționează de asemenea să expulzeze imigranți clandestini reținuți într-o descindere, dar care nu figurau inițial pe lista persoanelor căutate. “Această incertitudine, această frică fac ravagii, este incontestabil”, a declarat Lori Lightfoot, primarul democrat din Chicago la CNN. “Asta traumatizează oamenii”.
“Lovitură politică”
Anumiți edili le-au amintit în mod public drepturile - la fel ca asociații de apărarea drepturilor omului - persoanelor într-o situație neregulată și le-au îndemnat să și le exercite dacă este necesar. “Dacă vă este teamă că veți fi expulzați, rămâneți acasă duminică, sau deplasați-vă în grupuri”, a îndemnat sâmbătă Keisha Bottoms, perimarul din Atlanta la CNN. “Dacă cineva vă bate la ușă, nu deschideți, vă rog, decât dacă are mandat”. “Este o lovitură politică menită să convingă mulți oameni că, în Statele Unite, problemele provin de la imigranți”, a apreciat Bill de Blasio, primarul New Yprkului, la MNSBC. “Milioane de persoane stau la coadă pentru a deveni cetățeni ai acestei țări”, declara președintele american. “Nu este de ajuns ca cineva doar să treacă frontiera pentru a obține cetățenia” americană, adăuga el.
Mulți conservatori au amintit că administrația democrată a lui Barack Obama a expulzat 409.849 de persoane în 2012, față de 256.085 în timpul lui Trump, în 2018. “Acestea nu sunt persoane fără documente”, a subliniat la CNN Ken Cuccinelli, referindu-se la persoane care puteau fi reținute duminică. “Ele au primit o decizie a justiției, care le spune că dosarul lor a fost examinat și că ele trebuie să părăsească teritoriul. Acestea sunt persoanele vizate”.
Mulți sunt îngrijorați de un nou aflux de imigranți arestați de autorități, în contextul în care centrele de retenție sunt deja suprapopulate.
Statele Unite se confruntă, în fapt, de un an, cu o criză a imigrației la frontiera cu Mexicul, trecută lunar de mii de persoane originare din America Centrală, care fug din calea violențelor și sărăciei din țara lor.
Zeci de manifestații au fost organizate vineri și sâmbătă în toată țara, pentru a reclama închiderea anumitor centre de retenție situate la frontieră. Mai multe publicații americane scriu despre centre în care sunt deținuți copii în vârstă de până la 12 ani, în condiții de igienă îngrijorătoare.
Vlad Filat: Funcția de procuror general a fost cumpărată cu 2 milioane de euro
Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, ex-președintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), susține într-un interviu acordat din închisoare unui post de televiziune local că funcția de procuror general a fost “cumpărată” cu 2 milioane de euro de către controversatul oligarh Vlad Plahotniuc, fostul lider al democraților moldoveni. Înainte de formarea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) au venit la el acasă într-o seară doi deputați - Veaceslav Untilă și Veaceslav Platon, care i-ar fi spus că “s-a decis vânzarea” funcției de procuror general cu suma de 2 milioane de euro și că beneficiarul - Valeriu Zubco - venea din partea lui Serafim Urecheanu, dar de fapt acesta era omul lui Vlad Plahotniuc, a dezvăluit Filat în interviu.
Cei doi parlamentari “au încercat să împiedice această numire”, susține fostul premier, care spune că s-a întâlnit după aceea cu ambasadorul american de la acea vreme la Chișinău. “Dânsul mi-a spus că este grav, dar că până la urmă noi decidem”, a mai spus Vlad Filat, care ispășește o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă. Fostul premier a mărturisit că relația cu fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc - oligarhul care controla până recent politica de la Chișinău - nu a fost niciodată una simplă. Potrivit lui, cei doi vedeau lucrurile în mod diferit. Vlad Filat spune că el avea viziuni “largi” despre guvernare, iar “adversarul” său politic avea interese foarte înguste, de exemplu, să-și numească oamenii în diferite domenii care îl interesau.
Valeriu Zubco a fost numit de parlament în funcția de procuror general în octombrie 2009, iar în ianuarie 2013 a trebuit să-și părăsească postul în urma incidentului din Rezervația Pădurea Domnească, unde, în decembrie 2012, a participat la o vânătoare în cursul căreia a fost împușcat un bărbat de 35 de ani, Sorin Paciu. Despre acest caz s-a aflat abia la 6 ianuarie 2013.
Rachetele hipersonice ruse: Om de știință, arestat pentru trădare
Un om de știință rus, care cu câteva luni în urmă a ținut prima pagină a ziarelor prin avertismentul că sateliții nucleari sovietici prezintă un grav pericol pentru spațiu, a fost arestat ieri pentru trădare. Un tribunal din Moscova a decis măsura arestului la domiciliu în cazul savantului Serghei Meșceriakov (77 de ani), acuzat de trădare, un delict pasibil cu 20 de ani de închisoare, potrivit mass-media de stat ruse. Meșceriakov activa la Institutul central de cercetări în domeniul construcției de mașini, afiliat Agenției spațiale ruse Roskosmos. Detaliile cazului său nu au fost dezvăluite. Anterior, alți cel puțin doi angajați ai acestui institut au fost arestați - Roman Kovaliov, șeful departamentului în cadrul căruia activa Meșceriakov, și Viktor Kudriavțev (75 de ani). Kudriavțev a fost arestat în iulie 2018, fiind acuzat că ar fi transmis informații secrete despre armamentul hipersonic rusesc unei organizații științifice din Belgia - Von Karman Institute for Fluid Dynamics - cu care institutul său colaborase în baza unui acord oficial. Potrivit FSB, Viktor Kudriavțev ar fi transmis institutului belgian informații secrete despre utilizarea tehnologiilor hipersonice la rachetele “Avangard” și “Kinjal”. Conform site-ului Mediazona, toți cei trei oameni de știință figurează în același dosar. Militanții pentru drepturile omului au cerut autorităților ruse să închidă dosarul declanșat împotriva lui Kudriavțev sau cel puțin să-i schimbe încadrarea, atrăgând atenția asupra vârstei omului de știință și a faptului că acuzația se bazează pe colaborarea sa cu cercetători occidentali în cadrul unor granturi, primite în cadru legal. Dar FSB consideră că granturile au fost o acoperire pentru transferul de informații secrete către serviciile secrete din cadrul țărilor NATO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în aprilie că Viktor Kudriavțev are nevoie urgentă de spitalizare. Omul de știință a fost internat la spitalul penitenciarului Lefortovo din Moscova.
Lansarea celei de-a doua misiuni lunare a Indiei, amânată
Lansarea celei de-a doua misiuni lunare a Indiei a fost amânată cu mai puțin de o oră înainte de momentul în care era programată, din cauza unei probleme tehnice, potrivit BBC. Cronometrul a fost oprit cu 56 de minute înainte de lansare, după ce „un obstacol tehnic a fost observat în sistem”, a transmis Agenția spațială indiană. Lansarea era programată să aibă loc, luni, la ora locală 02:51, de la stația spațială Sriharikota (aflată pe coasta de est a Indiei). O nouă dată va fi anunțată în curând. India speră ca misiunea Chandrayaan-2, ce a costat 150 de milioane de dolari, să fie prima care va aseleniza la polul sud al Lunii. Ea va cerceta, între altele, suprafața lunară în căutare de apă și minerale și va măsura vibrațiile Lunii.
Dacă va avea succes, India va deveni a patra țară care va ajunge pe suprața Lunii. Doar SUA, China și fosta Uniune Sovietică au reușit acest lucru.
Prima misiune indiană, Chandrayaan-1, lansată în 2008, nu a ajuns pe suprafața lunară, însă a efectuat prima și cea mai detaliată cercetare privind existența apei folosind radare.
Nouă morți după un accident aviatic în Suedia
Un avion de mici dimensiuni care avea la bord parașutiști s-a prăbușit în nordul Suediei la scurt timp după decolare. Toate cele nouă persoane aflate la bord au murit, au informat oficialii, conform The Guardian. Accidentul a avut loc pe insula Storsandskar. Presa din Suedia a informat că unii martori au văzut cum parașutiștii au încercat să sară din avion chiar înainte de prăbușire. Swedavia, autoritatea aeroporturilor din Suedia, a informat că aeronava era un GippsAero GA8, un avion australian cu un singur motor, popular printre parașutiști, care a decolat de la aeroportul Umea. Cauza prăbușirii nu este cunoscută deocamdată. „Confirm că toți cei aflați la bord au decedat”, a declarat Gabriella Bandling, purtătoarea de cuvânt a municipalității Vasterbotten. Premierul suedez Stefan Lofven și-a exprimat „imensa tristețe” privind accidentul. El a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a informat că guvernul va rămâne în contact cu oficialii care investighează accidentul „pentru că este important să se afle cauza”.
Italia: Patru români au murit într-un accident rutier
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că patru români au decedat în urma unui accident rutier produs duminică dimineață în apropierea localității Cesena din Italia. „Consulatul General al României la Bologna urmărește îndeaproape evenimentele legate de accidentul rutier produs în dimineața zilei de 14 iulie 2019 în apropierea localității Cesena, incident în care patru cetățeni români, rezidenți în Republica Italiană, și-au pierdut viața. Reprezentanții oficiului consular au întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale în vederea obținerii unor informații cu privire la identitatea persoanelor decedate și circumstanțele producerii incidentului”, au transmis reprezentanții MAE. Ministerul mai precizează „faptul că oficiul consular nu a fost notificat de autoritățile italiene în legătură cu acest accident, iar la nivelul consulatului nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
