MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Donald Trump și Boris Johnson, prieteni adevărați sau falși?
Situația pare de-acum favorabilă unei relansări a ”relației speciale” dintre Statele Unite și Marea Britanie, însă înțelegerea afișată de către Donald Trump și noul premier britanic Boris Johnson se dovedește mai complicată între cei doi lideri, considerați egocentrici și cu interese uneori divergente, relatează AFP.
Felicitările președintelui american nu au întârziat după confirmarea marți a victoriei lui ”Boris”. ”El va fi formidabil”, a scris pe Twitter locatarul Casei Albe. Acesta este unul dintre mesajele online pline de superlative folosite de către miliardarul american în susținerea noului șef al conservatorilor britanici, spre deosebire de criticile sale la adresa premierului demisionar Theresa May, care a făcut, în ochii săi, ”o treabă foarte proastă cu Brexitul”. Era Trump-May a fost dăunătoare relațiilor între cei doi mari aliați transatlantici, așa cum a arătat demisia ambasadorului britanic la Washington Kim Darroch, în urma divulgării unor note prea puțin măgulitoare la adresa președintelui american. Odată cu era Trump-Johnson ”am putea avea parteneriatul cel mai strâns între lideri ai Statelor Unite și Regatului Unit din epoca lui Ronald Reagan și a lui Margaret Thatcher”, apreciază entuziasmat Nile Gardiner, un fost consilier al ”Doamnei de Fier”, în prezent cercetător la centrul de reflecție conservator american Heritage Foundation.
Părul blond
Ar exista mai multe motive în acest sens. Născut la New York, noul șef al Partidului Conservator se declară hotărât să părăsească Uniunea Europeană (UE) cu orice preț în toamnă și ”reprezintă o viziune clar proamericană și o afinitate marcantă pentru alianța transatlantică”, relevă Nile Gardiner. Astfel el se poate înțelege perfect cu un Trump pro-Brexit și anti-UE. Totul, inclusiv părul blond, pare să-i unească pe cei doi, puși la putere de valul populist. ”Ei sunt, pe hârtie, frați ideologici, de drepta, populiști, împotriva corectitudinii politice și anti-establishment", enumeră Ian Bremmer, președintele societății de expertiză Eurasia Group. Însă ”relația lor este de asemenea foarte instabilă”, avertizează acest politolog, intervievat de AFP. În opinia sa, "Boris Johnson și Donald Trump au personalități similare, niciunul dintre ei nu este luat de ideologie și amândoi sunt interesați mai întâi de ei înșiși”. Această analiză pare să-l confirme pe președintele american, atunci când explică faptul că-i ”place” atât de mult noul lider britanic, pentru că el este ”Trumpul britanic”, a rezumat el marți. Iar cum amândoi vor să atragă lumina proiectoarelor, acest lucru ar putea face scântei dacă, de exemplu, Johnson obișnuitul gafelor este susceptibil să-l eclipseze pe Trump. "Boris Johnson a vexat mulți oameni care se vexează mai greu ca Donald Trump”, avertizează Ian Bremmer.
Negocieri comerciale tensionate
Idila nu a fost mereu prezentă. Înaintea alegerii omului de afaceri newyorkez la Casa Albă, cel care era pe atunci primar al Londrei spunea că vrea ”să evite anumite cartiere din New York” pentru a nu risca ”să dea peste Donald Trump”. El viza astfel declarații ale miliardarului republican cu privire la musulmani și radicalizare în capitala britanică. De atunci, fostul șef al diplomației britanice s-a delimitat în mai multe rânduri de președintele american, de exemplu, recent, pe tema atacurilor acestuia contra unor parlamentare democrate provenind din rândul minorităților. O probă a faptului că înțelegerea pe fond riscă să dispară rapid este faptul că Boris Johnson s-a opus, de asemenea, noului său ”prieten” pe tema Iranului, conducând în mai 2018 o misiune a ultimei șanse, la Washington, cu scopul de a încerca - în zadar - să-l determine să rămână în Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian. Criza cu Teheranul este din nou un revelator al unor tensiuni latente între cei doi aliați, odată ce administrația Trump a subliniat că imobilizarea iraniană a unui petrolier britanic este înainte de toate problema Londrei. Iar cu toate că americanul a promis Londrei un acord comercial ”extraordinar” după Brexit, iar britanicul a exploatat această promisiune pentru a garanta că divorțul europan va fi bun pentru economie, negocierile se anunță, în realitate, tensionate. ”În pofida afinităților, interesele lor nu sunt mereu aliniate”, constată Luigi Scazzieri, de la Centre for European Reform de la Londra. În opinia sa, Boris Johnson - care se va afla într-o poziție slabă în cazul în care negocierile cu Bruxellesul eșuează - riscă să se lovească de ”instinctele «America first» ale lui Trump”, care a făcut din ”America prima” mottoul său. ”Trump n-ar trebui să facă vreo concesie Regatului Unit”, ”din contră el va căuta un maximum de avantaje pentru Statele Unite, îndemându-i pe britanici să-și deschidă sectoarele agricol și sanitar”, preconizează el. ”Tot atâtea exigențe care ar putea să facă imposibilă încheierea unui acord”, apreciază el.
Creierul propagandei Brexit, consilier în echipa lui Boris Johnson
Controversatul fost director al campaniei în favoarea Brexitului în referendumul de la 23 iunie 2016 Dominic Cummings a fost numit consilier al viitorului premier britanic Boris Johnson, a declarat ieri o sursă apropiată noului lider conservator, relatează Reuters și AFP. Unii susținători ai Brexitului au lăudat talentul de trezorier al lui Cummings în campania referendumului, însă alții îl critică din cauza manierelor și poziției sale abrupte. Cummings a fost găsit vinovat, anul acesta, de ultragierea Parlamentului britanic, după ce a refuzat să se prezinte în fața deputaților în cadrul unei anchete cu privire la ”informații false” difuzate la referendum. Puțin cunoscut publicului, directorul campaniei ”Vote Leave” a jucat un rol considerat decisiv, hotărând să poarte o campanie bazată pe rețele de socializare și colectarea de date personale, în locul tradiționalelor întâlniri politice. Aceste metode ale ”Vote Leave” au fost puse în discuție ulterior, mai ales folosirea unor sloganuri înșelătoare și a publicității politice țintite. În iulie 2018, Comisia Electorală britanică l-a amendat din cauză că a depășit plafonul autorizat al cheltuielilor și pentru că s-a aliat - în secret - cu altă campanie în favoarea Brexitului, o alianță care nu este autorizată de codul electoral britanic. De trei ani, Dominic Cummings și-a multiplicat articolele virulente împotriva strategiei guvernamentale a Brexitului, în săptămânalul de dreapta The Spectator. Într-un film de televiziune difuzat în ianuarie pe Channel 4, ”Brexit: The Uncivil War”, el este interpretat de actorul Benedict Cumberbatch și este prezentat ca un agitator autoproclamat care își desfășoară tacticile provenind din ”Arta războiului” a lui Sun Tzu.
Temperaturi record și alertă roșie de caniculă în vestul Europei
în Marea Britanie, Belgia și Franța, mercurul termomentrelor ar urma să depășească valori istorice în acest sfârșit de săptămână
Temperaturile, deja ridicate, vor continua să urce în vestul Europei, unde acest nou val de căldură a determinat autoritățile din mai multe țări să declanșeze cod roșu de caniculă, scrie Agerpres. În Franța a fost atins un nou record de temperatură - 41,2 grade Celsius, la Bordeaux, iar în Belgia este pentru prima dată când autoritățile emit alertă roșie de caniculă. La Paris, mercurul termometrelor ar urma să atingă joi 41 de grade Celsius. Recordul actual datează din 1947, cu 40,4 grade Celsius. În schimb, recordul de temperatură la nivelul întregii țări, de 46 de grade Celsius înregistrat în sud, nu va fi depășit. În Belgia, temperaturile vor urca până aproape de recordurile absolute, a anunțat Meteo Belgique, care se așteaptă, spre exemplu, la 38 de grade Celsius la Seraing, în nord-estul țării. Recordul istoric datează din 27 iunie 1947, când s-au înregistrat 38,8 grade Celsius, corectat la 36,6 grade Celsius în momentul introducerii unor noi metode de măsurare a temperaturilor. Majoritatea serviciilor din orașul Bruxelles se vor închide începând cu ora 13:00 miercuri, joi și vineri, au anunțat autoritățile locale. În Flandra de Vest, guvernatorul a decretat marți interdicția de a fuma și de a face focul în spații deschise pentru a evita incendiile. Italia este la rândul său afectată de caniculă, iar autoritățile au ridicat alerta la nivelul 3, în cinci orașe - Bolzano, Brescia, Florența, Perugia și Torino. Marea Britanie ar putea avea și ea cea mai fierbinte zi din istoria sa. "Probabil vom depăși recordul de căldură pentru luna iulie, de 36,7 grade Celsius, și există chiar posibilitatea de a depăși recordul absolut de 38,5 grade Celsius", a anunțat serviciul de meteorologie britanic (Met Office). Olanda se află, de asemenea, sub alertă "portocalie", cu excepția insulelor din nord, iar în Germania mercurul va ajunge în zilele următoare la 41 de grade Celsius în regiunea Köln. În landul Saarland se așteaptă să fie depășit recordul absolut de 40,3 grade Celsius, datând din 2015, a anunțat agenția meteo germană DWD. De asemenea, jumătate din Elveția se află sub alertă portocalie de caniculă, iar serviciul național de meteorologie anunță o "dezghețare majoră în munții înalți", urmând să se înregistreze 0 grade Celsius la altitudinea de 4.800 de metri.
Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost arestat din nou
Opozantul Kremlinului Alekseii Navalnîi a anunțat ieri că a fost arestat la Moscova, în toiul unei contestări a excluderii unor candidați ai opoziției în alegeri locale, relatează AFP. Opozantului i se reproșează că a îndemnat la manifestații, în urmă excluderii unui număr important de candidați ai opoziției în alegeri la Moscova. Într-o postare pe contul său de Instagram, activistul anticorupție afirmă că a fost reținut în fața locuinței, în timp ce ieșea să facă jogging, și că a fost condus la un comisariat. ”Oamenii au dreptate când spun că sportul nu e întotdeauna bun pentru sănătate”, a ironizat Navalnîi. O purtătoare de cuvânt a opozantului, Kira Iramici, a confirmat arestarea acestuia, pe Twitter. Opozantul și-a menținut marți un îndemn la manifestații sâmbătă împotriva excluderii unor candidați ai opoziției din alegeri la Moscova, o decizie care a provocat un val de contestare ce a mobilizat până la 20.000 de manifestanți în capitala rusă. Înregistrarea multor candidați în acest scrutin a fost respinsă săptămâna trecută, în mod oficial din cauza unor nereguli în strângerea de semnături de susținere de care au nevoie pentru a candida. Acești candidați, între care se află mai mulți aliați ai lui Navalnîi, denunță nereguli fabricate piesă cu piesă. Potrivit legii, candidații independenți este necesar să strângă semnături de la cel puțin 3% dintre potențialii lor alegători în fiecare dintre cele 45 de districte ale Moscovei, adică între 4.500 și 5.000 de persoane, pentru a avea dreptul să candideze. Împiedicată să participe la scrutine mai importante, ca cel prezidențial, opoziția s-a mobilizat puternic în vederea alegerilor de la Moscova, sperând să poată să aibă un cuvânt de spus în gestionarea bugetului uriaș al capitalei ruse. Candidaturi ale unor reprezentanți ai opoziției au fost respinse și în alte orașe mari, ca Sankt Petersburg.
Studiu: Creierele diplomaților americani din Cuba ”au suferit ceva”
Creierul unui număr de aproxmativ 40 de diplomați americani, victime ale unor fenomene misterioase în Cuba, prezintă diferențe față de creierul unui grup de control, au anunțat cercetători care le-au analizat cu ajutorul imageriei medicale, la cererea Guvernului american. Acest studiu - publicat în Jurnalul Academiei Americane de Medicină (JAMA) și realizat de către profesori și medici universitari din Pennsylvania - nu permite să se stabilească o cauză a simptomelor observate la diplomați de la sfârșitul lui 2016 și până în mai 2018. Însă studiul confirmă faptul că ”creierul lor a suferit ceva care a cauzat aceste modificări”, a declarat Ragini Verma, un profesor de radiologie la Universitatea din Pennsylvania, specialist în imagerie medicală. De la sfârșitul lui 2016 și până în mai 2018, diplomați aflați în post la Havana și membri ai familiilor lor au suferit, între altele, de probleme de echilibru, vertij, probleme de coordonare, de micare a ochilor, anxietate, iritabilitate și de ceea ce victimele au numit o ”ceață cognitivă”. Statele Unite și-au rechemat majoritatea membrilor personalului ddiplomatic de la Havana în septembrie 2017. Unii dintre aceștia și-au revenit în prezent, însă alții rămân în reabilitare, potrivit lui Ragini Verma. Washingtonul nu a stabilit niciodată în mod public natura acestui fenomen și nici nu au confirmat că ar fi vorba despre enigmatice ”atacuri acustice” sau microunde, așa cum scrie presa americană, însă fără să prezinte vreo probă în acest sens. Cuba respinge orice responsabilitate.
Oamenii pot fi identificați după ritmul cardiac
Identitatea unui om poate fi verificată de la distanță, cu ajutorul unui laser, în funcție de ritmul unic al bătăilor inimi. Pe lista de măsuri biometrice de securitate, care include amprentele, scanarea facială și chiar felul mersului, intră acum și ritmul cardiac, care poate fi și el folosit pentru a identifica cu mare precizie o persoană. Tehnologia a fost creată de Pentagon și se numește Jetson. Se folosește un laser care măsoară mișcările pielii generate de bătăile inimii și funcționează de la o distanță de până la 200 de metri. Bătăile inimii sunt unice pentru fiecare persoană, creând ceea ce specialiștii numesc semnătura cardiacă - un alt mijloc prin care oamenii pot fi identificați cu precizie. Spre deosebire de celelalte măsuri biometrice de securitate folosite în prezent, precum amprentele, semnătura cardiacă nu poate fi falsificată - o persoană nu poate să-și modifice ritmul în care-i bate inima în mod normal. Deocamdată, Jetson are unele limitări. Nu funcționează cu haine groase, scanarea durează 30 de secunde și are nevoie ca persoana respectivă să stea nemișcată. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, nivelul de acuratețe este de 95%. Dincolo de implicațiile militare care au motivat Pentagonul să dezvolte această tehnologie, există aplicații evidente și în domeniul medical. Doctorii ar putea lua pulsul fără să atingă pacienții, iar spitalele ar putea monta aparate care monitorizează wireless semnele vitale ale pacienților.
Un spital a plătit 6 milioane de dolari moștenitorilor lui Neil Armstrong
Un spital a plătit 6 milioane de dolari moștenitorilor astronautului Neil Armstrong într-un acord confidențial privind acuzațiile că în urmă cu șapte ani complicațiile post-operatorii au dus la moartea lui, informează The Guardian. Suma de pe urma acordului din 2014 a ajuns la zece rude ale celui care a făcut istorie în urmă cu 50 de ani, când a devenit primul om care a pășit pe Lună, potrivit documentelor depuse la o curte de justiție din Cncinnati, Ohio, care au devenit publice marți. Văduva lui Armstrong, Carol, nu a primit bani în urma înțelegerii. Fii lui, Mark și Rick, au susținut că îngrijirea primită la spitalul Mercy Health-Fairfield l-a costat viața pe tatăl lor. Neil Armstrong a murit pe 25 august 2012, la vârsta de 82 de ani. Într-o declarație făcută în septembrie 2014, spitalul și îngrijitorii au susținut că tratamentul a fost corect. Instituția a fost de acord cu înțelegerea de 6 milioane de dolari pentru a evita publicitatea pe care ar fi făcut-o moștenitorii lui Armstrong. Maureen Richmond, purtătoarea de cuvânt a spitalului, a transmis că nu pot fi divulgate detalii privind acordul, familia pacientului și autoritățile doresc să mențină chestiunea privată. Carol Armstrong a declarat pentru New York Times că a semnat înțelegerea, ca executor, dar nu a primit nicio parte din bani. Neil Armstrong a fost internat în august 2012 pentru o intervenție la inimă. În urma acesteia, au apărut complicații și astronautul a murit. Cea mai mare parte din acord, 5,2 milioane de dolari, a fost împărțită între fiii lui Armstrong. Fratele și sora lui au primit câte 250.000 de dolari, iar cei șase nepoți, câte 24.000 de dolari. Onorariul avocatului a fost de 160.000 de dolari.
Consumul a trei porții de pește pe săptămână reduce riscul de cancer colorectal
Consumul a trei sau mai multe porții de pește pe săptămână reduce riscul dezvoltării cancerului colorectal, sugerează un nou studiu. Persoanele care consumă pește cu regularitate prezintă un risc de a dezvolta cancer colorectal cu 12% mai mic decât cei care consumă mai puțin de o porție pe săptămână, susțin experții. Concluziile studiului se referă la toate tipurile de pește, iar persoanele care consumă doar porții mici de pește gras pot de asemenea să minimalizeze riscul de cancer colorectal cu 10%. Studiul, realizat de o echipă din care au făcut parte și experți de la Universitatea Oxford și Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), a fost publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology. Cercetarea a fost finanțată de World Cancer Research Fund (WCRF) și vizează intensificarea recomandărilor referitoare la consumul de pește în rândul populației. Potrivit oamenilor de știință, peștele gras și peștele uleios sunt o sursă extrem de bogată de acizi grași polinesaturați cu catena lungă n-3 (n-3 LC-PUFA), despre care se crede că ar avea efecte protectoare asupra organismului, prevenind procesele inflamatorii. Peștele slab conține de asemenea acizi grași similari. Cancerul colorectal este a patra cea mai răspândită formă de cancer în Regatul Unit și are a doua cea mai mare rată de mortalitate dintre toate cancerele.
