MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Ce se întâmplă dacă Trump nu mai poate candida?
The New York Times scrie despre scenariile constituționale de coșmar la care s-ar putea ajunge pentru prima oară în istoria SUA
Procedura înlocuirii președintelui SUA a ajuns în atenția publică în contextul îmbolnăvirii de coronavirus a lui Donald Trump, iar Constituția prevede că vicepreședintele preia atribuțiile, însă lucrurile sunt neclare în cazul situațiilor mai compexe, scrie The New York Times. Constituția SUA prevede că vicepreședintele este primul pe linia de succesiune în cazul decesului președintelui și poate prelua temporar atribuțiile dacă președintele nu își poate exercita mandatul. Vicepreședintele Mike Pence, în vârstă de 61 de ani, a avut rezultat negativ la testul coronavirus efectuat vineri. Alte situații sunt mult mai complicate. Poate fi înlocuit președintele în mod involuntar? Amendamentul 25 permite înlocuirea forțată a unui președinte al SUA, inclusiv în cazul în care este prea bolnav pentru delegarea atribuțiilor sau dacă pur și simplu refuză. În anul 1919, după un accident cerebral, președintele Woodrow Wilson și-a exercitat restul mandatului parțial paralizat și orb, iar starea sa a fost ținută în mare parte secretă. În astfel de cazuri, vicepreședintele, membri ai Administrației sau ai Congresului au puterea de a interveni. Este informat Congresul despre situație, iar vicepreședintele poate prelua atribuțiile.
Dacă apar dispute despre cine este la putere?
Deși linia de succesiune este prevăzută clar în lege, unii specialiști în drept cred că pot apărea probleme potențial dezastruoase dacă primii doi lideri ai națiunii nu mai pot exercita atribuțiile. Unii experți în drept constituțional au emis dubii privind preluarea atribuțiilor de către președintele Camerei Reprezentanților sau cel al Senatului, argumentând că autorii Constituției au intenționat să conceapă un sistem în care mandatul prezidențial să fie exercitat doar de membri ai puterii executive. Jack L. Goldsmith, profesor la Facultatea de Drept a Universității Harvard, a avertizat anul acesta că formularea constituțională poate genera o dispută aprigă. Spre exemplu, este posibil ca Nancy Pelosi și secretarul de Stat, Mike Pompeo, următorul oficial pe linia succesiunii, să ceară amândoi preluarea mandatului prezidențial. “Sunt scenarii de coșmar, deoarece aceste puncte ale legislației constituționale nu au fost testate niciodată în practică”, explică Jack L. Goldsmith. Ideea este confirmată de Norman J. Ornstein, expert în afacerile Congresului la Institutul American Enterprise, care se teme că pot apărea dispute privind preluarea puterii între șeful Cancelariei prezidențiale, secretarul de Stat și alți membri ai Administrației. “Ne gândim la ambiguități în lanțul de comandă dat fiind că avem adversari în lume. Putem ajunge la probleme reale și la un guvern în derivă, dacă apar interlocutori în competiție pentru putere”, a argumentat el.
Ce se întâmplă dacă Donald Trump nu mai poate candida?
Situația devine dificilă rapid. În primul rând, Comitetul Național Republican va trebui să desemneze un alt candidat, o procedură care va implica participarea președintelui formațiunii, Ronna McDaniel, și a 168 de delegați de la nivel național. Dar multe state au început deja tipărirea buletinelor de vot, acceptarea voturilor trimise prin corespondență, ba chiar a început votul anticipat, iar numele noului candidat nu ar fi pe buletine. Fiecare stat american va trebui să decidă cum va proceda, dar multe nu au reglementări pentru astfel de situații. “Ar fi o problemă legată de ce prevăd legile unui stat sau ce nu prevăd pentru astfel de cazuri, iar multe state americane păstrează tăcerea asupra unei astfel de posibilități. Deci, ar putea fi multe semne de întrebare”, explică Richard L. Hasen, profesor de Drept la Universitatea Irvine din California. Problemele ar fi mult mai mari în situația în care Donald Trump ar câștiga scrutinul, dar nu și-ar putea exercita atribuțiile. Legislația multor state americane prevede că electorii federali trebuie să voteze cu candidatul care a câștigat votul majoritar în statul respectiv, dar nu există prevederi pentru situația în care acel candidat moare ori nu își poate îndeplini atribuțiile. Problema poate fi soluționată de Congres, care certifică voturile Colegiului Electoral, sau poate ajunge la instanțe judiciare.
Casa Albă recunoaște că a mințit în privința stării lui Trump
Ieri, șeful de cabinet de la Casa Albă, Mark Meadows a dezvăluit că starea de sănătate a lui Trump a fost vineri mult mai rea decât au recunoscut oficialii guvernamentali, adăugând că doctorii au recomandat președintelui să meargă la spital după ce au văzut că are febră și nivelul de oxigen din sânge scade rapid. Declarațiile lui Meadows, făcute într-un interviu la Fox News, vin după două zile de prezentări parțiale sau chiar contracdictorii privind starea de sănătate a președintelui. “Pot să vă spun că cel mai important lucru este că acum nu mai are febră, și îi merge bine din punct de vedere al saturației de oxigen. Ieri dimineață eram cu adevărat îngrijorați de asta. Avea febră, iar nivelul de oxigen scădea rapid. Dar, în stilul caracteristic, acest președinte și-a revenit și a început să meargă”, a adăugat acesta. Oficiali ai Casei Albe, printre care și Meadows, au susținut vineri că Donald Trump are “simptome ușoare” și continuă să lucreze. Acum, a admis că medici de la spitalele Walter Reed și Johns Hopkins au recomandat ca Trump să meargă la spital. “A făcut progrese incredibile de ieri dimineață, când o parte dintre noi, inclusiv eu și doctorul lui, eram foarte îngrijorați”, a mai declarat Meadows.
Sondaj: Biden are un avans de 10% în fața lui Trump
Joseph Biden, candidatul Partidului Democrat în scrutinul prezidențial din SUA, are un avans de 10% față de președintele Donald Trump în preferințele electorale, iar cei mai mulți alegători cred că liderul de la Casa Albă ar fi evitat infectarea dacă ar fi tratat pandemia cu mai multă seriozitate. Joseph Biden este creditat cu 51% din intențiile de vot, iar Donald Trump cu 41%, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters/Ipsos, citat de Mediafax. Indeciși sunt 4% dintre alegători, iar alți 4% ar prefera alt candidat. Popularitatea lui Joseph Biden a crescut cu 1%-2% în ultimele săptămâni, dar marja de eroare a sondajului este de plus sau minus 5%. Cu o lună înaintea scrutinului prezidențial, este aproape sigur că Joe Biden va obține majoritatea voturilor la nivel național, însă, pentru câștigarea scrutinului, un candidat trebuie să aibă majoritate în Colegiul electoral federal, iar sondajele statale arată că Donald Trump este aproape la fel de popular ca Joe Biden în statele decisive pentru scrutin. Potrivit sondajului, 65% dintre cetățenii americani, inclusiv 90% dintre alegătorii înscriși în Partidul Democrat și 50% dintre cei din Partidul Republican, cred că, “dacă președintele Trump ar fi luat virusul mai în serios, probabil nu s-ar fi infectat”. Doar 34% dintre americani cred că Donald Trump le spune adevărul despre coronavirus, în timp ce 55% nu cred că spune adevărul, iar 11% nu sunt siguri. De asemenea, 57% dintre americani nu sunt de acord cu modul în care președintele Donald Trump a gestionat pandemia, cu 3% mai mulți față de săptămâna trecută. În contextul pandemiei, 67% dintre alegători vor anularea mitingurilor electorale, iar 59% cred că dezbaterile electorale în campania prezidențială ar trebui amânate până când Donald Trump se va vindeca de coronavirus.
Twitter îi va suspenda pe utilizatorii care îi doresc moartea președintelui
Twitter a anunțat că îi va suspenda pe utilizatorii platformei care își exprimă dorința ca președintele Donald Trump să moară de Covid-19, scrie Variety. Platforma de socializare a amintit de o politică în vigoare din aprilie. Politicile impuse de Twitter permit suspendarea unui “comportament abuziv”, inclusiv când cineva postează “conținut cu îndemn clar, dorință de moarte, care aduce daune grave unui individ”. “Speranța ca cineva să moară ca urmare a unei boli” este un exemplu specific în aceste linii directoare privind comportamentul utilizatorilor. Conținuturi negative au apărut pe rețelele de socializare ca urmare a anunțului că Trump s-a îmbolnăvit de coronavirus. Hashtagurile recente sunt: “#TrumpHasCovid” și “#CovidCaughtTrump”. Mulți utilizatori și-au exprimat pe Twitter “gândurile și rugăciunile” pentru președinte sau au celebrat “karma” - un termen care, de asemenea, a devenit modă, având în vedere comentariile recente pe care Trump le-a făcut batjocorindu-l pe fostul videpreședinte Biden pentru că poartă mereu o mască. Dar alții au folosit Twitter pentru a-și exprima speranța că pandemia va duce la moartea președintelui.
Germania cere UE să impună sancțiuni împotriva Rusiei în cazul Navalnîi
Ministrul german de externe Heiko Maas a lansat sâmbătă un apel către Uniunea Europeană să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic interzis pe plan internațional. Germania, Franța și alte țări occidentale au cerut explicații Kremlinului pentru îmbolnăvirea subită a lui Navalnîi. Rusia susține că nu a văzut nicio probă care să demonstreze că acesta ar fi fost otrăvit și neagă implicarea sa în vreun atac împotriva opozantului. “Sunt convins că nu există nicio cale de a evita sancțiunile”, a declarat Heiko Maas. “Sancțiunile trebuie să fie întotdeauna punctuale și proporționate. Dar o încălcare atât de gravă a Convenției internaționale privind armele chimice nu poate rămâne fără răspuns. Suntem de acord în această privință la nivel european”, a adăugat Maas. Germania exercită în prezent președinția prin rotație a Consiliului UE. Liderii celor 27 de state membre ale blocului comunitar vor discuta care va fi reacția lor și despre posibilele sancțiuni împotriva Rusiei la următorul lor summit preconizat pentru 15-16 octombrie. “Dacă rezultatul laboratoarelor german, suedez și francez se va confirma, va exista un răspuns clar din partea UE. Sunt sigur în legătură cu aceasta”, a spus Maas. Cazul Navalnîi a tensionat și mai mult relațiile între Moscova și o serie de țări occidentale. Germania s-a confruntat cu cereri de a îngheța gazoductul Nord Stream 2, aproape finalizat, destinat să transporte mai multe gaze rusești direct în Germania prin Marea Baltică. Întrebat dacă sancțiunile europene împotriva Rusiei ar trebui să includă Nord Stream 2, Maas a indicat că peste 100 de companii europene sunt implicate în acest proiect, jumătate dintre ele în Germania. “Mulți lucrători europeni ar avea de suferit în urma înghețării șantierului”, a remarcat ministrul german. Nord Stream 2 este un proiect al gigantulului gazier rusesc Gazprom, jumătate din finanțarea sa fiind asigurată de compania Uniper și de unitatea Wintershall a BASF din Germania, de societatea anglo-olandeză Shell, de OMV din Austria și Engie din Franța.
În Univers există “prea mult aur”, iar fizicienii nu știu de unde provine
Aurul este unul dintre elementele chimice foarte abundente în Univers, iar fizicienii recunosc că nu știu de unde provine acest metal prețios, transmite Live Science. Publicația prezintă un studiu, realizat la Universitatea din Hertfordshire, în Marea Britanie, care ajunge la concluzia că presupusa origine a aurului - coliziunile dintre stele neutronice - nu poate explică abundența acestui metal. Aurul este un element chimic, ceea ce înseamnă că nu se poate forma în urma unor reacții chimice obișnuite - deși alchimiștii au încercat să obțină astfel aur timp de secole. Pentru a obține un atom de aur este nevoie de lipirea laolaltă a 79 de protoni și 118 neutroni pentru a forma un singur nucleu atomic. Un astfel de element necesită o reacție de fuziune nucleară foarte intensă. Însă astfel de reacții de fuziune nu se produc suficient de frecvent, cel puțin în partea noastră de cosmos, pentru a explica de ce există atât de mult aur pe Pământ dar și pe alte corpuri ale Sistemului Solar. Coliziunile dintre stelele neutronice nu se produc suficient de frecvent pentru a explica abundența aurului în cosmos, ceea ce înseamnă că mai există și alte mecanisme necunoscute care produc aur, așa cum ar putea fi exploziile stelare de tip supernovă. Pe de altă parte, nici fenomenele de tip supernovă nu pot explica abundența aurului în Univers pentru că stelele suficient de masive pentru a fuziona aur din elemente cu masă mai mică înainte de a intra în stadiul de supernovă sunt foarte puține, iar în cele mai multe cazuri, aurul obținut prin fuziune în aceste stele se pierde definitiv când, după etapa de supernovă, steaua muribundă devine o gaură neagră, după cum explică Chiaki Kobayashi, astrofizician la Universitatea din Hertfordshire, coordonatoarea noului studiu. “Această problemă are două niveluri. În primul rând, ciocnirile dintre stelele neutronice nu sunt suficiente. În al doilea rând, chiar dacă există și o a doua sursă de aur, tot nu putem explica de ce există atât de mult aur”, a precizat ea. Studiile anterioare au avut dreptate cu privire la faptul că ciocnirile dintre stele neutronice împrăștie un “duș de aur” în spațiul din jur. Dar aceste studii nu au ținut cont de raritatea acestor coliziuni. Este foarte greu să estimezi cu precizie cât de des niște mici stele neutronice - ele însele rămășițele ultradense ale unor vechi supernove - se lovesc unele cu altele. Dar cu siguranță că nu este ceva foarte obișnuit. Oamenii de știință au observat un singur astfel de eveniment. Chiar și cele mai optimiste estimări arată că astfel de stele nu se ciocnesc suficient de frecvent pentru a produce tot aurul care se află în Sistemul Solar, conform studiului publicat de Kobayashi și de colegii ei. Există ceva acolo, despre care oamenii de știință nu știu încă nimic, și care produce foarte mult aur, subliniază Kobayashi.
Germania, o nouă strategie anti-Covid
Germania a introdus ventilarea spațiilor interioare în formula guvernamentală de combatere a pandemiei COVID-19, cancelarul german Angela Merkel explicând noua măsură ca probabil una dintre cele mai „ieftine și eficiente” metode de stopare a răspândirii virusului, relatează The Guardian. Ghidul guvernamental de luptă cu coronavirusul a fost completat cu o nouă recomandare, și anume aerisirea frecventă a încăperilor, a anunțat cancelarul german Angela Merkel. Astfel, strategia națională de combatere a virusului în Germania e cuprinsă acum în acronimul AHACL, care înseamnă distanțare, igienă, măști, aplicația de avertizare privind infecțiile cu coronavirus și aerisirea spațiilor interioare. „Ventilarea regulată de impact în toate încăperile private și publice poate reduce considerabil riscul infectării”, se arată în noile recomandări guvernamentale. Ventilarea de impact sau Stosslüften înseamnă deschiderea largă a ferestrelor de două ori pe zi, dimineața și seara, vreme de cel puțin cinci minute. O variantă și mai eficientă este Querlüften, adică ventilarea încrucișată, care implică deschiderea tuturor ferestrelor dintr-un spațiu permițând astfel o aerisire completă. De altfel în Germania oamenii obișnuiesc să-și aerisească locuințele de două ori pe zi, chiar și iarna, aerisirea fiind și o clauză a contractelor de închiriere, astfel încât să fie prevenite apariția mucegaiului și imprimarea unor mirosuri urâte în apartamente.
Franța și-a depășit recordul zilnic de infectări cu aproape 17.000 de cazuri
Franța și-a depășit sâmbătă recordul de infectări zilnice, cu un număr de 16.972 de cazuri înregistrate în 24 de ore, au anunțat autoritățile sâmbătă seară. Noul record vine la puțin peste o săptămână de la precedentul, înregistrat pe 24 septembrie, când Franța a avut în 24 de ore 16.096 cazuri noi. Până în prezent, Franța a înregistrat în jur de 32.000 de decese legate de noul coronavirus de când a început pandemia. Purtarea măștii este obligatorie și în exterior în multe orașe franceze. În portul francez Marsilia, barurile și restaurantele sunt complet închise. Și la Paris există posibilitatea să se ia o astfel de măsură, în condițiile creșterii numărului de cazuri noi de COVID-19.
