MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski menţionează o posibilă „dezescaladare” a războiului în această iarnă
Rusia a semnalat emisarilor lui Donald Trump că este dispusă să înceapă negocieri cu privire la războiul din Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru „Axios”, menţionând o posibilă „dezescaladare” în această iarnă.
Liderul rus Vladimir Putin "are nevoie de Trump" şi nu vrea să-l "supere", cu atât mai mult înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului prezidenţial, de la începutul lunii noiembrie, crede preşedintele ucrainean. Prin urmare, Kremlinul s-a arătat "dispus să discute", a adăugat acesta, referindu-se la asigurările primite de la emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, care s-au deplasat pe rând la Moscova şi Kiev în acest weekend pentru a se întâlni cu cei doi preşedinţi.
Printre pistele propuse de Washington pentru a iniţia un proces de pace se numără o posibilă "dezescaladare" înainte sau în timpul iernii, notează Axios. "Există idei legate de energie, cereale, electricitate, precum şi de petrol şi gaze", a declarat Volodimir Zelenski pentru publicaţia americană.
Infrastructurile legate de aceste diferite sectoare sunt vizate în mod special de atacurile pe care cele două tabere le lansează zilnic. În fiecare iarnă, Rusia îşi intensifică atacurile împotriva sectorului energetic ucrainean, aruncând populaţia acestei ţări în frig şi întuneric. De asemenea, vizează traficul maritim din Marea Neagră, pe unde tranzitează cea mai mare parte a exporturilor ucrainene de cereale.
La rândul său, Kievul a intensificat de la începutul anului atacurile împotriva rafinăriilor şi terminalelor ruseşti de gaz şi petrol, provocând penurii de combustibil şi îngreunând exporturile ruseşti de hidrocarburi.
Steve Witkoff a apreciat luni că turneul său a permis realizarea unor "progrese substanţiale" în vederea organizării unor negocieri tripartite pentru a pune capăt conflictului declanşat de invazia rusă din februarie 2022. Donald Trump a fost ales în 2024, inclusiv pe baza promisiunii de a rezolva rapid războiul din Ucraina, fără succes până în prezent.
O fereastră de oportunitate
Preşedintele ucrainean consideră că săptămânile dinaintea iernii oferă o fereastră de oportunitate pentru diplomaţie. Deşi Zelenski a afirmat că este convins că preşedintele rus Vladimir Putin mizează pe o altă iarnă brutală pentru a slăbi Ucraina, el a adăugat că Putin nu doreşte să-l supere pe preşedintele SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. "Impresia mea (este) că Putin are nevoie de Trump. Nu vrea... să-l supere", a spus el. Zelenski susţine că, chiar dacă Putin nu doreşte o dezamorsare a conflictului, ar putea fi presat de administraţia Trump să facă acest lucru.
Când a fost întrebat dacă Putin ar putea dori să-i ofere lui Trump o victorie diplomatică înaintea alegerilor din SUA, Zelenski a răspuns: "Da."
Zelenski a menţionat că mesajul pe care l-a primit de la emisarii americani a fost că "ruşii sunt pregătiţi să negocieze". El rămâne totuşi sceptic, deoarece acţiunile Rusiei pe câmpul de luptă şi recenta escaladare a atacurilor nu demonstrează o disponibilitate de a face compromisuri. Totuşi, Zelenski a afirmat că, în urma vizitei emisarilor americani, Putin ar fi "pregătit să discute" idei pentru a face progrese în negocieri.
Zelenski a explicat că emisarii SUA au venit la Moscova şi la Kiev în primul rând pentru a "debloca" procesul diplomatic, dar au adus şi câteva idei noi. El a refuzat să dezvăluie toate detaliile, dar a menţionat că unele dintre discuţii au vizat posibile măsuri de dezescaladare din partea Rusiei şi a Ucrainei înainte de iarnă şi pe durata acesteia.
"Există idei legate de (instalaţiile) energetice şi de (transporturile) de cereale, de (instalaţiile) electrice şi de (exporturile) de petrol şi gaze. Noi şi Rusia avem interese diferite", a afirmat Zelenski.
Întrebat dacă noua abordare a SUA implică atât reluarea negocierilor, cât şi încercarea de a ajunge la înţelegeri care să permită Ucrainei şi Rusiei să treacă peste iarnă fără o escaladare majoră, Zelenski a spus că această interpretare este "foarte aproape de realitatea acestor discuţii".
El a precizat că primul obiectiv este reluarea negocierilor, iar al doilea încercarea de a face ca iarna care urmează să fie diferită de cele anterioare, când atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au intensificat conflictul. Scopul, a spus el, ar fi acela de a identifica măsuri înainte sau în timpul iernii "care să poată apropia părţile de pace".
Asistență americană
Potrivit Axios, oficialii americani spun că nu ştiu dacă va fi posibil să se ţină seama de interesele atât ale Rusiei, cât şi ale Ucrainei înainte de venirea iernii. Nenumărate încercări anterioare de a ajunge la încetări ale focului sau de a suspenda atacurile asupra instalaţiilor energetice au eşuat. Zelenski a declarat că se aşteaptă ca echipa americană să-l informeze pe Trump şi apoi să continue consultările cu oficialii ucraineni şi europeni.
Liderul ucrainean a mai spus că SUA susţin, totodată, un "pachet de iarnă" separat pentru Ucraina, care ar include asistenţă în domeniul apărării aeriene şi al energiei.
„Nu este vorba doar de rachete", a spus Zelenski. "Este vorba şi de GNL (gaz natural lichefiat)... şi este vorba, de asemenea, de măsuri de dezamorsare a conflictului".
Zelenski consideră că Putin mizează pe iarnă pentru a provoca suficiente pagube Ucrainei, astfel încât să forţeze Kievul să facă concesii suplimentare. "Rusia crede cu adevărat că această iarnă îi poate ajuta să ne înfrângă", a explicat Zelenski.
El a afirmat că Moscova speră ca o ofensivă majoră de iarnă şi atacurile asupra infrastructurii ucrainene să dea o "lovitură puternică", după care Ucraina va deveni "mai dispusă la compromisuri". Zelenski a subliniat că Ucraina a făcut deja toate compromisurile posibile şi că orice proces diplomatic ar avea nevoie, de asemenea, de garanţii de securitate şi de un pachet de sprijin economic.
Zelenski a arătat, de asemenea, că Rusia se confruntă cu propriile riscuri pe măsură ce se apropie lunile de iarnă. Ucraina, a spus el, poate lovi Rusia şi din punct de vedere economic. "Când ne-au atacat reţeaua electrică, le-am blocat posibilitatea de a vinde petrol şi gaze", a spus el. De asemenea, a avertizat că întreruperile exporturilor agricole ar putea determina creşterea preţurilor globale la alimente şi ar putea provoca insecuritate alimentară.
Zelenski a afirmat că Ucraina doreşte să folosească lunile septembrie şi octombrie pentru a relua un proces diplomatic şi a sugerat Adunarea Generală a ONU de la New York, de la sfârşitul acestei luni, ca posibil loc de desfăşurare a unor noi discuţii între SUA şi Ucraina. El a menţionat că există şi posibilitatea unei noi runde de negocieri trilaterale între SUA, Ucraina şi Rusia, deşi nu s-a luat încă nicio decizie.
Liderul de la Kiev spune că Ucraina va trebui să rămână puternică din punct de vedere militar pe tot parcursul oricărui proces diplomatic şi a susţinut că Kievul se află în prezent într-o poziţie mai bună pe câmpul de luptă decât în trecut, în ciuda deficienţelor în domeniul apărării aeriene şi a atacurilor continue cu drone şi rachete din partea Rusiei.
Cele nouă curse din alegerile intermediare care vor decide controlul asupra Senatului SUA
Democraţii trebuie să câştige patru locuri de la republicani pentru a obţine controlul asupra Senatului, care are 100 de locuri, în alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial din 3 noiembrie. Deşi alegătorii vor vota candidaţii în 35 de state, analiştii independenţi consideră că doar nouă dintre aceste curse electorale sunt cu adevărat disputate, scrie Reuters.
Carolina de Nord
Democraţii au şanse bune să câştige un loc în Carolina de Nord, unde senatorul republican în funcţie, Thom Tillis, se retrage. Sondajele de opinie arată că fostul guvernator democrat Roy Cooper deţine un avans constant faţă de activistul republican Michael Whatley, un aliat al preşedintelui republican Donald Trump care a prezidat recent Comitetul Naţional Republican.
Cooper este binecunoscut de alegătorii din Carolina de Nord, având la activ patru victorii în cursa pentru funcţia de procuror general al statului şi încă două în calitate de guvernator în 2016 şi 2020, chiar dacă Trump a câştigat în acest stat în acei ani.
Whatley are, de asemenea, zeci de ani de experienţă în politică, dar nu a mai candidat până acum pentru o funcţie publică, iar legăturile sale strânse cu Trump ar putea să-i fie în dezavantaj într-un moment în care rata de aprobare a preşedintelui se situează la 33%, cea mai scăzută din cariera sa politică, potrivit sondajului Reuters/Ipsos.
Michigan
Democraţii se află în defensivă în Michigan, unde speră să păstreze locul deţinut de senatorul Gary Peters, care se retrage. O înfrângere în acest stat, unde lupta este strânsă, le-ar complica eforturile de a obţine controlul asupra camerei.
Candidatul democrat Abdul El-Sayed, un progresist, se confruntă cu un scepticism persistent în timp ce încearcă să-şi consolideze sprijinul după ce a învins la limită pe reprezentanta de centru Haley Stevens într-un scrutin primar acerb. Criticile aduse de fostul oficial din domeniul sănătăţii la adresa Israelului şi asocierea sa cu streamerul de stânga Hasan Piker au mobilizat aripa stângă a partidului, dar au îndepărtat mulţi dintre alegătorii de culoare şi evrei din stat.
El se confruntă cu republicanul Mike Rogers, un fost membru al Camerei Reprezentanţilor care a pierdut cursa pentru Senat în 2024.
Sondajele indică o cursă strânsă, iar analiştii neafiliaţi o consideră o cursă echilibrată, afirmând că orientarea de stânga a lui El-Sayed i-ar putea oferi lui Rogers o şansă mai mare de a câştiga voturile alegătorilor independenţi.
Texas
Acest stat dominat de republicani s-a transformat într-un teren de luptă surprinzător în acest an. Sondajele indică o cursă strânsă între democratul James Talarico, reprezentant în legislativul statal şi fost student la seminar, şi republicanul Ken Paxton, procurorul general al statului.
În ciuda acuzaţiilor de infidelitate conjugală care aproape l-au forţat să demisioneze din funcţie în 2023, Paxton l-a învins pe senatorul în exerciţiu John Cornyn, cu sprijinul lui Trump, într-un scrutin primar care a divizat partidul. De atunci, el s-a confruntat cu dificultăţi în strângerea de fonduri - forţându-şi partidul să cheltuiască bani pentru a consolida ceea ce, în mod normal, ar fi considerat un loc sigur.
Talarico a încercat să câştige voturile independenţilor şi ale republicanilor nemulţumiţi, dar comentariile sale anterioare privind identitatea de gen ar putea constitui un dezavantaj. Cu toate acestea, analiştii consideră că această cursă electorală este foarte echilibrată.
Alaska
Senatorul republican în funcţie, Dan Sullivan, se confruntă cu două dezavantaje în campania sa de realegere: o provocare credibilă din partea unui democrat şi o altă persoană pe buletinul de vot cu acelaşi nume.
Democrata Mary Peltola a deţinut anterior singurul loc al statului în Camera Reprezentanţilor pentru un singur mandat şi a condus o campanie ca centristă. Ea a obţinut 82.000 de voturi faţă de cele 69.000 ale lui Sullivan în alegerile primare nepartizane ale statului desfăşurate în august, ceea ce ar putea fi un semn de rău augur pentru actualul senator.
Sullivan va trebui, de asemenea, să se confrunte cu un alt republican, profesorul pensionar Dan J. Sullivan, care a obţinut suficiente voturi pentru a avansa în alegerile din noiembrie, în ciuda încercărilor republicanilor de a-l elimina de pe buletinul de vot. Peltola ar putea beneficia, de asemenea, de sistemul de vot preferenţial al statului, care ia în considerare şi a doua opţiune a alegătorilor.
Sondajele au fost rare în această cursă, dar analiştii o consideră o luptă strânsă.
Iowa
După un deceniu de dominaţie republicană, Iowa găzduieşte în acest an curse electorale disputate, pe măsură ce acest stat agricol se confruntă cu tarifele lui Trump şi cu preţurile ridicate la combustibil.
Membra Camerei Reprezentanţilor Ashley Hinson îşi propune să menţină locul în mâinile republicanilor după retragerea senatoarei în funcţie, Joni Ernst. Ea se confruntă cu reprezentantul statului Josh Turek, un fost jucător de baschet paralimpic care a subliniat activitatea sa bipartizană în legislatura statului.
Sondajele indică o cursă strânsă, iar analiştii spun că ar trebui să fie una dintre cele mai disputate competiţii din această toamnă.
Maine
Democraţii s-au grăbit în iulie să găsească un înlocuitor pentru Graham Platner, crescătorul progresist de stridii, nou-venit în politică, care s-a retras după ce a fost acuzat de agresiune sexuală, acuzaţie pe care a negat-o. Partidul s-a coalizat rapid în jurul lui Troy Jackson, un fost tăietor de lemne şi legislator de stat care împărtăşeşte orientarea politică progresistă a lui Platner.
Jackson, în vârstă de 58 de ani, o înfruntă pe senatoarea republicană în funcţie Susan Collins, o moderată care se distanţează ocazional de partidul său. Aleasă pentru prima dată în 1996, Collins a câştigat cu uşurinţă realegerea, chiar dacă acest stat din nord-est a susţinut în mod constant candidaţii democraţi la preşedinţie. Sondajele recente au arătat că Jackson deţine un avantaj de trei până la patru puncte procentuale.
Georgia
Senatorul democrat Jon Ossoff candidează pentru realegere împotriva reprezentantului republican Mike Collins, un conservator susţinut de Trump.
Georgia s-a impus ca unul dintre principalele state-cheie în alegerile recente. Trump a câştigat la limită acest stat în alegerile prezidenţiale din 2024, în timp ce Ossoff, în vârstă de 39 de ani, şi-a câştigat la limită mandatul în turul doi din 2021. Analiştii îl consideră un posibil candidat la preşedinţie în 2028.
Collins şi-a cultivat o imagine provocatoare pe reţelele sociale, care i-a ieşit uneori pe dos, cum s-a întâmplat în 2024, când a fost criticat pentru că a sugerat că preşedintele democrat Joe Biden ar fi ordonat o tentativă de asasinat asupra lui Trump. În ultimele săptămâni, el a fost supus unei atenţii sporite din cauza postărilor rasiste ale unui fost colaborator, pe care echipa sa de campanie le-a dezavuat. Majoritatea sondajelor îl arată pe Ossoff în fruntea lui Collins, iar analiştii independenţi afirmă că acesta deţine avantajul în această cursă.
Ohio
Fostul senator democrat Sherrod Brown speră că alegătorii din Ohio îşi vor aminti lunga sa istorie de populism economic, în timp ce încearcă să-şi recâştige vechiul post.
Ales pentru prima dată în 2006, Brown a fost învins de republicanul Bernie Moreno în 2024, un an în care Trump a câştigat acest stat, odinioară disputat, cu un avans de 11 puncte procentuale.
Acum încearcă să-l înlăture din funcţie pe actualul senator republican Jon Husted, care a fost numit în acest post în 2025, după ce senatorul de atunci, JD Vance, a demisionat pentru a ocupa funcţia de vicepreşedinte al lui Trump. Husted a ocupat anterior funcţiile de viceguvernator şi secretar de stat.
Ohio a înregistrat o tendinţă constantă de vot republican în ultimul deceniu, dar sondajele recente arată că Brown îl devansează pe Husted cu trei până la patru puncte procentuale, iar analiştii consideră că rezultatul cursei electorale este incert.
Câştigătorul acestei curse va ocupa funcţia până la sfârşitul mandatului lui Vance, adică până în ianuarie 2029.
New Hampshire
New Hampshire organizează alegerile primare pe 8 septembrie pentru a ocupa locul senatoarei democrate Jeanne Shaheen, care se retrage. Se aşteaptă ca republicanii să-l desemneze pe John Sununu, care a fost anterior senator între 2003 şi 2009, în timp ce reprezentantul democrat Chris Pappas conduce în cursa democrată.
Analiştii independenţi afirmă că democraţii sunt favoriţi în această competiţie.
Macron îi cere, într-o scrisoare, lui von der Leyen o interzicere europeană a accesului la reţele de socializare a minorilor în vârstă de până la 15 ani
Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen un ”text european” care să interzică accesul la reţele de socializare minorilor în vârstă de până la 15 ani, menit ”să protejeze toţi copiii Uniunii” Europene (UE), într-o scrisoare pe care AFP scrie că a consultat-o luni.
O lege în acest sens a fost cenzurată în august de către Consiliul Constituţional, însă preşedintele francez reafirmă că vrea "să găsească o cale de trecere în această toamnă", printr-un "text legislativ revizuit" la nivel naţional, "care să respecte dreptul Uniunii Europene şi Constituţia noastră". El cere, în acest sens, "să poată conta din nou pe expertiza şi mobilizarea" serviciilor Comisiei, "într-un timp restrâns, atunci cînd acest text" le "va fi transmis".
Emmanuel Macron, care a făcut din acest subiect un cal de bătaie major la sfârşitul celui de-al doilea său mandat, speră ca o interzicere să fie operaţională în Franţa până când va pleca de la Palatul Elysée, în primăvară. Însă "devine indispensabil, în prezent, să mergem mai departe şi să armonizăm printr-un nou text european o interzicere a accesului la platforme ale reţelelor de socializare a celor în vârstă de până la 15 ani", subliniază el în această scrisoare, datată la 29 august.
"Urgenţa există", insistă preşedintele francez, care a constituit în decurs de luni de zile o coaliţie de state membre UE în favoarea unui "majorat digital", în pofida faptului că există nuanţe între ele, şi anume privind vârsta. "Verificarea vârstei va trebui să aibă la bază un ansamblu de soluţii naţionale şi europene robuste şi care să respecte regulile de protecţia vieţii private", apreciază Emmanuel Macron.
El cere de asemenea ca acest text european "să permită ţintirea şi încadrarea clară a funcţiilor adictive şi să introducă standarde de siguranţă implicite", ca de exemplu "limite de timp de folosire". În iulie, Ursula von der Leyen a promis propuneri "după vară".
Ea anunţa că vrea "să aibă în vedere un acces treptat şi gradual al diverselor clase de vârstă" la reţele de socializare, părând astfel să vrea să urmeze avizul unui comitet de experţi europeni, care a recomandat o interzicere a accesului copiilor în vârstă de până la 13 ani şi limite mai puţin stricte între 13 şi 18 ani.
Înainte ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte propriul plan, Emmanuel Macron exercită presiuni în favoarea unei poziţii mai dure şi unei interziceri europene armonizate până la vârsta de 15 ani, după modelul pe care vrea să-l aplice în Franţa.
Consiliul Constituţional a stabilit că textul Parlamentului francez aduce "o atingere disproporţionată" libertăţii de exprimare şi de comunicare a adolescenţilor. Însă el a recunoscut "cerinţa constituţională a protejării interesului superior al copilului".
Şeful statului francez dă asigurări în scrisoarea sa că restricţiile sunt necesare să fie "mai bine definite şi încadrate" pentru a fi acceptate de către judecătorii Curţii Constituţionale franceze.
Cel puţin 11 alpinişti au murit într-o avalanşă în Caucaz
Unsprezece alpinişti au murit într-o avalanşă care s-a produs în Caucazul rus, a anunţat luni Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă. Avalanşa, care s-a declanşat în defileul Bezengi, cunoscut pentru munţii şi gheţarul său, a surprins un grup de 33 de alpinişti, potrivit acestei surse, relatează AFP.
Pe reţelele sociale, martorii au publicat imagini cu o impresionantă avalanşă de zăpadă care se revarsă în acest defileu din Kabardino-Balkaria, pe fundalul unui cer albastru. „Din păcate, 11 persoane au murit”, iar alte şase au fost rănite, a anunţat Ministerul Situaţiilor de Urgenţă, precizând că 10 alpinişti au reuşit să coboare în siguranţă, în timp ce soarta altor şase rămâne necunoscută.
Luni dimineaţă, 56 de salvatori erau implicaţi în operaţiunea de căutare la faţa locului, potrivit aceleiaşi surse. Defileul Bezengi este înconjurat de unii dintre cei mai înalţi munţi din Caucazul Central, cu vârfuri cu altitudini cuprinse între 4.000 şi 5.200 de metri. Regiunea găzduieşte, de asemenea, impresionantul gheţar Bezengi.
Procurorul general al Ucrainei demisionează în urma unui scandal de corupţie
Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, a demisionat în urma acuzaţiilor de corupţie legate de centrele de apeluri ilegale din ţară, anunţă BBC.
Demisia vine după ce, în weekend, anchetatorii anticorupţie ucraineni au efectuat o percheziţie la birourile sale, afirmând că au identificat o schemă de spălare de bani condusă de un funcţionar din cadrul biroului lui Kravchenko. În scrisoarea sa de demisie, Kravchenko a afirmat că nu doreşte ca funcţia sa să fie folosită ca „instrument de confruntare politică” şi a făcut referire la o postare anterioară în care respingea acuzaţiile ca fiind „nefondate”.
Scandalurile de corupţie au afectat Kievul pe tot parcursul războiului împotriva Rusiei, acuzaţiile fiind îndreptate împotriva mai multor membri ai cercului restrâns al preşedintelui Volodimir Zelenski. Potrivit Biroului Naţional Anticorupţie din Ucraina (Nabu) şi Parchetului Specializat Anticorupţie (Sap), reţeaua din biroul lui Kravchenko a primit bani pentru a proteja centrele de apeluri care desfăşurau escrocherii telefonice şi „spălau active în valoare de milioane”. Banii au fost apoi folosiţi pentru a cumpăra proprietăţi, bijuterii şi alte obiecte de valoare, potrivit Nabu.
Kravchenko a dat publicităţii duminică seara o declaraţie în care a respins acuzaţiile ca fiind „complet nefondate” şi a negat orice faptă ilegală. El şi-a prezentat demisia o zi mai târziu, mulţumindu-le lui Zelenski şi parlamentului ucrainean pentru „încrederea” acordată. Preşedintele ucrainean nu a făcut încă niciun comentariu public cu privire la demisie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Alegerile în Brazilia: Bolsonaro l-a devansat pe Lula şi îl va înfrunta în turul al doilea
De același autor
