MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: WSJ: Trump le-a spus liderilor europeni în privat că Putin nu este dispus să pună capăt războiului
Preşedintele Donald Trump le-a spus liderilor europeni, în convorbirea telefonică pe care au avut-o luni, că preşedintele rus Vladimir Putin nu este gata să pună capăt războiului din Ucraina, deoarece crede că el este pe cale să îl câştige, scrie The Wall Street Journal (WSJ) care citează trei persoane familiare cu conversaţia.
Pentru liderii europeni nu a fost nimic nou, pentru că ei spun de mult timp că Putin nu vrea să renunţe la arme - dar a fost prima dată când au auzit-o de la Trump. De asemenea, a fost în contradicţie cu ceea ce Trump a spus adesea public, că el crede că Putin doreşte cu adevărat pacea, notează WSJ.
Casa Albă a refuzat să comenteze şi a făcut referire la postarea de luni a lui Trump pe reţelele sociale despre conversaţia sa cu Putin. „Tonul şi spiritul conversaţiei au fost excelente. Dacă nu ar fi fost, aş fi spus-o acum”, a declarat el.
Deşi Trump pare să se fi împăcat cu ideea că Putin nu este pregătit pentru pace, acest lucru nu l-a determinat să facă ceea ce europenii şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţin că ar trebui să facă: să dubleze lupta împotriva Rusiei, menţionează WSJ.
Trump a avut o convorbire anterioară cu liderii europeni duminică - cu o zi înainte de conversaţia sa de două ore cu Putin. El a indicat atunci că ar putea impune sancţiuni dacă Putin refuză o încetare a focului, potrivit unor persoane familiarizate cu conversaţia. Luni, el şi-a schimbat din nou poziţia. Nu este pregătit să facă asta. În schimb, Trump a spus că doreşte să continue rapid discuţiile la nivel inferior dintre Rusia şi Ucraina la Vatican.
La convorbirea de luni au participat Zelenski, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. A fost, în parte, punctul culminant al unei ofensive diplomatice europene care a început cu aproximativ 10 zile mai devreme, cu scopul de a-l determina pe Trump să pună presiune pe Putin.
Nu-i place termenul „necondiționat”
Deşi efortul nu a reuşit în cele din urmă să îl determine pe Trump să facă acest lucru prin sancţiuni suplimentare, europenii au văzut unele avantaje în acest rezultat. Procesul a contribuit la clarificarea pentru toată lumea, inclusiv pentru Trump, a poziţiei lui Putin: nu este dispus să oprească războiul în acest stadiu. Iar pentru europeni, a contribuit la sublinierea faptului că acum depinde în mare măsură de ei să sprijine Ucraina. De asemenea, europenii nu cred că administraţia Trump va opri exporturile de arme americane atât timp cât Europa sau Ucraina plătesc pentru ele, au spus sursele WSJ.
Duminică, Trump indicase în apelul cu liderii europeni - la care au participat Macron, Merz, Meloni şi premierul britanic Keir Starmer - că îi va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio şi pe trimisul special Keith Kellogg la discuţiile care se aşteaptă acum să aibă loc la Vatican. Luni, Trump părea să nu se mai angajeze în privinţa unui rol al SUA, potrivit uneia dintre persoanele informate cu privire la convorbire.
Unii dintre europenii care au participat la convorbirea de luni au insistat că rezultatul oricăror discuţii de la Vatican trebuie să fie o încetare necondiţionată a focului. Dar Trump a ezitat din nou, spunând că nu îi place termenul „necondiţionat”. El a declarat că nu a folosit niciodată acest termen, deşi l-a folosit atunci când a cerut o încetare a focului de 30 de zile într-o postare pe platforma sa socială Truth din 8 mai. În cele din urmă, europenii au fost de acord să renunţe la insistenţa lor asupra adjectivului.
Când Trump a vorbit duminică cu liderii europeni, înainte de convorbirea cu Putin, el a semnalat că SUA s-ar putea alătura Europei în sancţionarea exporturilor de energie şi a tranzacţiilor bancare ruseşti. Senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Trump, a declarat miercuri că a strâns 81 de co-sponsori pentru un proiect de lege care ar spori semnificativ sancţiunile energetice şi de altă natură impuse Moscovei.
Această convorbire telefonică de duminică a inclus o parte din stilul obişnuit al lui Trump, amestecând laude şi critici la adresa liderilor europeni. L-a complimentat pe Merz pentru engleza sa frumoasă. „Îmi place şi mai mult cu accentul tău german”, i-a spus el, potrivit unei persoane care a participat la convorbire.
La un alt moment, el a făcut o digresiune împotriva politicilor europene privind migraţia. Trump a spus că migraţia scăpată de sub control aduce ţările lor „în pragul colapsului”. Macron, care are cea mai lungă relaţie cu Trump, i-a cerut să se oprească. „Nu poţi insulta ţările noastre, Donald”, i-a spus Macron, potrivit persoanei care a participat la convorbire.
Totuşi, tonul a fost în general pozitiv, au spus persoanele familiarizate cu apelul. Unii au avut impresia că Trump ar putea susţine noi sancţiuni dacă Putin nu este de acord cu o încetare a focului. Dar aceste speranţe au fost spulberate o zi mai târziu.
Discuţiile de la Vatican sunt aşteptate să înceapă la jumătatea lunii iunie.
Kievul susţine că 63.000 de soldaţi ruşi au fost eliminați în regiunea Kursk
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că „peste 63.000” de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi în regiunea rusă Kursk de la ofensiva ucraineană din august anul trecut.
Pentru lider, acestea sunt „pierderi considerabile” pentru Rusia, care refuză să dea o cifră exactă. Ministerul rus al Apărării nu a mai publicat nicio cifră din toamna anului 2022, când a recunoscut că mai puţin de 6.000 de soldaţi au murit de la începutul conflictului, scrie BFM TV.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat marţi în regiunea Kursk pentru a se întâlni cu autorităţile locale. Aceasta a fost o premieră după ce, la sfârşitul lunii aprilie, Kremlinul a afirmat că a recucerit în totalitate acest sector, care fusese anterior parţial controlat de forţele ucrainene. Atunci, şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Guerassimov, a salutat „eliberarea” „ultimului sat de pe teritoriul regiunii Kursk, satul Gornal”, în cursul unei videoconferinţe difuzate de televiziunea rusă de stat.
Afirmaţia Moscovei este contrazisă de Volodimir Zelenski. Acesta din urmă a continuat să afirme miercuri că armata ucraineană „îşi continuă operaţiunile active” în regiunea Kursk. Potrivit liderului ucrainean, este vorba de o „apărare activă şi eficientă” a regiunilor ucrainene Sumî şi Harkov. „Cu cât există mai multe lupte pe teritoriul inamic, cu atât mai mult sunt protejate comunităţile noastre”, a explicat preşedintele Ucrainei.
xxxxxxxxxxx
Analiză în presa de peste Ocean – „Ce poate învăța America de la România despre integritatea alegerilor”
România are standarde superioare celor din SUA în ceea ce privește organizarea alegerilor, afirmă președintele Comisiei Electorale Federale, Trey Trainor, care a urmărit alegerile din mai din România.
„În weekendul trecut, am avut onoarea de a călători în România, la invitația Autorității Electorale Permanente, pentru a observa primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 4 mai. Am fost martor direct al unui proces electoral care nu doar că a respectat, dar în multe privințe a depășit standardele democratice internaționale. În calitate de membru al Comisiei Electorale Federale din SUA, am observat alegeri în întreaga lume, iar sistemul electoral al României se remarcă prin transparență, securitate și implicare civică exemplară.
Votarea în România s-a desfășurat într-un mod ordonat, cu măsuri de siguranță solide. Fiecare vot a fost exprimat pe un buletin de hârtie, iar întregul proces de numărare a voturilor s-a desfășurat nu doar în prezența observatorilor tuturor partidelor politice, ci și sub supraveghere video, pentru a garanta transparența. Nu au existat întârzieri în raportarea rezultatelor. De fapt, întreaga țară și-a finalizat numărătoarea în doar câteva ore după închiderea urnelor — o dovadă clară a simplității și integrității procesului.
În timpul vizitei mele la București, m-am întâlnit cu prim-ministrul României pentru a discuta în detaliu aceste proceduri electorale. Am fost deosebit de impresionat de modul în care sistemul de înregistrare a alegătorilor permite doar cetățenilor români să se înregistreze — o măsură esențială pentru menținerea integrității alegerilor. De asemenea, România ia în serios amenințările cibernetice. Am fost informat despre tentative de interferență din partea unor actori externi, iar reacția rapidă și eficientă a autorităților române a păstrat încrederea în rezultatul alegerilor.
România este o națiune care încă își revine din umbra trecutului comunist. Mulți cetățeni de vârstă mijlocie își amintesc viața sub regimul autoritar, când alegerile erau mai degrabă simbolice decât reale. Acea amintire alimentează un respect profund față de principiile democratice și o dorință autentică de a le proteja. Acesta este motivul pentru care alegerile sunt tratate cu seriozitatea cuvenită: liste electorale sigure, identificare obligatorie a alegătorului, buletine de vot pe hârtie, numărători transparente și rezultate rapide.
Este remarcabil cât de bine se aliniază procesul electoral al României cu principiile prevăzute în SAVE Act și în Ordinul Executiv privind Păstrarea și Protejarea Integrității Alegerilor Americane, emis de președintele Donald Trump. Ordinul executiv, emis luna trecută, este în curs de implementare. SAVE Act, între timp, a fost adoptat de Camera Reprezentanților din SUA la începutul acestui an și se află în prezent în dezbatere în Senat. Aceste măsuri ar impune dovada cetățeniei pentru înregistrarea la vot, utilizarea universală a buletinelor de hârtie și consolidarea măsurilor de protecție a lanțului de custodie al buletinelor de vot — toate fiind politici deja implementate în România.
Din păcate, în Statele Unite, reforme de bun-simț precum acestea devin adesea subiecte de polarizare politică. Dar democrația nu ar trebui niciodată să fie o problemă partizană. Abordarea României nu are legătură cu stânga sau dreapta politică, ci cu încrederea, verificarea și unitatea națională. Sistemul românesc demonstrează că un proces electoral sigur, eficient și transparent nu este doar posibil, ci și fezabil.
Arta autodeportării
În declarația mea cu privire la alegeri, am felicitat poporul român pentru participarea sa activă și pentru angajamentul neclintit față de valorile democratice. Conduita lor reflectă o națiune care ia democrația în serios — ceva ce SUA, ca aliat de lungă durată, ar trebui să respecte și să învețe.
Democrația este consolidată prin transparență, reziliență și respect reciproc — principii care ne unesc națiunile. Prin SAVE Act, avem ocazia să reafirmăm aceste principii în propria țară și să ne asigurăm că fiecare cetățean poate avea încredere în rezultatul alegerilor. (Traducere din washingtonexaminer.com)
xxxxxxxxxxxxxxxxx
COLOANA:
Doi angajaţi ai ambasadei israeliene au fost ucişi în faţa Muzeului Evreiesc din Washington
Doi angajaţi ai ambasadei israeliene au fost ucişi în faţa Muzeului Evreiesc din centrul Washington DC, potrivit secretarului american pentru Securitate Internă, Kristi Noem. Victimele, un bărbat şi o femeie, au fost împuşcate în timp ce ieşeau de la un eveniment organizat la Muzeul Evreiesc din Capitală, au declarat surse pentru CBS, adăugând că incidentul pare a fi ţintit.
Împuşcăturile au avut loc la ora locală 21:05 în jurul străzilor 3rd şi F Street NW, o zonă cu numeroase situri turistice, muzee şi clădiri guvernamentale, inclusiv biroul FBI din Washington. Rapoartele indică faptul că mai mulţi angajaţi ai ambasadei israeliene se aflau la un eveniment muzeal în momentul împuşcăturilor.
„Investigăm activ şi lucrăm pentru a obţine mai multe informaţii pe care să le împărtăşim”, a postat Noem pe X. ”Vă rugăm să vă rugaţi pentru familiile victimelor. Îl vom aduce pe acest autor în faţa justiţiei”.
Ambasadorul Israelului la Organizaţia Naţiunilor Unite a numit incidentul un „act depravat de terorism antisemit”. „Vătămarea diplomaţilor şi a comunităţii evreieşti depăşeşte o linie roşie”, a scris ambasadorul Danny Danon pe X. "Suntem încrezători că autorităţile americane vor lua măsuri ferme împotriva celor responsabili pentru acest act criminal".
Incidentul a declanşat o reacţie majoră a poliţiei şi a închis mai multe străzi centrale din oraş. Victimele au fost identificate ca fiind un bărbat şi o femeie, a anunţat presa locală, însă numele lor nu au fost făcute publice.
Surse au declarat pentru CBS, partenerul BBC din SUA, că suspectul este un bărbat cu barbă, purtând blugi şi o jachetă albastră.
Muzeul Evreiesc din Capitală, la fel ca multe alte instituţii evreieşti din SUA, s-a confruntat cu probleme de securitate pe fondul creşterii antisemitismului.
xxxxxxxxxxx
Nicuşor Dan, mesaj ferm: Ajutorul României pentru Ucraina va continua
Preşedintele ales, Nicuşor Dan, a afirmat că ajutorul pentru Ucraina va continua şi că îşi doreşte să ajungem la o pace cât mai rapidă sau cel puţin la un armistiţiu cât mai rapid. El a precizat că Europa şi România trebuie să dea Ucrainei toate argumentele pentru ca pacea pe care o va negocia să fie cât mai rezonabilă pentru ea însăşi.
Nicuşor Dan a fost întrebat, joi, la Black Sea and Balkans Security Forum 2025, cum vede dezvoltarea parteneriatului cu Ucraina, eventualele negociere de pace şi efortul de reconstrucţie a Ucrainei. ”Bineînţeles că, deşi am fost cumva un opozant al guvernărilor din ultimii trei ani, de când a început războiul, am salutat modul în care România s-a poziţionat faţă de războiul din Ucraina în fiecare din aceşti ani. A fost abordarea corectă şi faţă de contextul politic internaţional în care am avut un stat agresor care a rupt stabilitatea începută acum 80 de ani de tratatele internaţionale. Şi, bineînţeles, a făcut asta cu gândul la propria sa securitate şi la securitatea Republicii Moldova, pentru că Ucraina este un stat prieten şi preferăm ca în vecinătatea României şi a Republicii Moldova să avem un stat prieten”, a afirmat Nicuşor Dan.
El a precizat că va continua ajutorul pentru Ucraina. ”Ajutorul pentru Ucraina va continua, bineînţeles că ne dorim toţi ca să ajungem la o pace cât mai rapidă sau cel puţin un armistiţiu cât mai rapid. Până atunci, Europa şi România, ca parte a Europei, trebuie să dea Ucrainei toate argumentele pentru ca pacea pe care o va negocia să fie cât mai rezonabilă pentru ea însăşi. Şi după ce vom avea asta, bineînţeles că suntem foarte deschişi la a participa la efortul de reconstrucţie a Ucrainei”, a transmis preşedintele ales.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
