MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Washington Post îl susține în alegeri pe Biden
Democratul candidează împotriva “celui mai rău președinte din epoca modernă”, susține cotidianul american
Prestigiosul cotidian american The Washington Post (WP) și-a anunțat susținerea candidatului Joe Biden, în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie, împotriva lui Donald Trump, pe care-l consideră “cel mai rău președinte din epoca modernă”. Într-un editorial, ziarul apreciază luni că fostul vicepreședinte american este, la vârsta de 77 de ani, “excepțional de bine calificat, prin temperamentul și experiența sa, să înfrunte provocările colosale” din următorii patru ani. În 2016, WP a susținut-o pe Hillary Clinton împotriva lui Donald Trump. După patru ani, miliardarul republican candidează la un nou mandat, la răscrucea mai multor crize istorice - pandemia covid-19, care s-a soldat cu peste 200.000 de morți în Statele Unite și care a afectat dur economia și o profundă furie împotriva rasismului și violențelor poliției - în contextul unor “autoritarisme” în plină ascensiune la nivel mondial, al unui “recul al democrației” și unei “planete în pericol din cauza modificărilor climatice”, subliniază ziarul. Toate aceste crize au fost “create, exacerbate sau neglijate” de către Donald Trump, acuză cotidianul. “Pentru a-l da afară pe cel mai rău președinte din epoca modernă, numeroși alegători ar putea să voteze cu aproape oricine”, recunoaște WP, întrucât scrutinul pare să fie înainte de orice un referendum asupra lui Donald Trump, în vârstă de 74 de ani. Însă, “din fericire”, alegătorii nu este necesar să-și “coboare criteriile” la 3 noiembrie, potrivit unui comitet de redacție WP, care subliniază subliniază “izvorul experienței” fostei mâini drepte a lui Barack Obama. Ziarul evocă instalarea lui Obama-Biden la casa Albă în 2009, în plină criză economică și financiară, și rolul fostului sentor Biden în negocierile cu republicanii și democrații în Congres, în vederea obținerii unui plan de salvare a economiei americane. “WaPo” - proprietatea multimiliardarului Jeff Bezos, oaia neagră a lui Donald Trump - consideră că Joe Biden va fi totodată capabil să “poziționeze (mai bine) Statele Unite ca un concurent capitalist al Chinei” comuniste, reînnodând alianțele internaționale puse la încercare de către fostul magnat în domeniul imobiliar.
Astronauții se vor confrunta pe Lună cu radiații de 200 de ori mai puternice decât pe Terra
Astronauții care vor explora suprafața Lunii vor fi expuși unui nivel de radiații de aproximativ 60 de microsieverți pe oră, de cinci până la 10 ori mai mare decât nivelul de expunere al pasagerilor dintr-un zbor transatlantic sau de aproximativ 200 de ori mai mare decât nivelul de radiații de la nivelul mării, potrivit unui nou studiu citat marți de Space.com. “Cu alte cuvinte, o ședere pe termen mediu sau lung pe Lună îi va expune pe astronauți la doze mari de radiații”, conform coautorului acestui studiu, Thomas Berger, fizician specializat în radiații de la Institutul de Medicină Aerospațială din cadrul Centrului Aerospațial German din Koln. Nivelul de radiații este mare, într-adevăr, însă nu suficient de mare pentru a stopa ambițiile de revenire a astronauților pe suprafața selenară, notează Space.com. Oamenii de știință cunosc de mai mult timp că nivelul radiațiilor este relativ ridicat pe Lună, corp cosmic care nu are o atmosferă și un câmp magnetic care să îi protejeze suprafața de radiațiile solare. Însă nivelul exact de radiații la care sunt expuși astronauții pe Lună nu era până acum cunoscut. Spre exemplu, dozimetrele (aparate pentru măsurarea radiațiilor, n.r.) duse pe Lună de astronauți în era misiunilor Apollo (1969 - 1972) au înregistrat expunerea cumulativă la radiații pentru întreaga misiune și nu nivelurile de radiații existente la suprafața satelitului natural al Pământului. Noul studiu ne oferă acest detaliu important. NASA a anunțat că va trimite din nou astronauți pe Lună în 2024, în cadrul programului Artemis, care are drept obiectiv înființarea unei baze permanente sau semipermanente pe satelitul natural al Pământului, până la sfârșitul acestui deceniu. Experiența dobândită în cadrul programului Artemis va fi folosită și pentru a trimite apoi un echipaj uman pe Marte, misiune pe care NASA o anunță la orizontul anilor 2030. Nivelul anunțat al radiațiilor de pe Lună, deși relativ ridicat, nu va pune în primejdie programul Artemis, conform regulilor privind expunerea la radiații ce au fost stabilite de NASA. Aceste reguli stipulează că niciun astronaut nu trebuie să fie expus, de-a lungul carierei, la o doză de radiații care să-i mărească riscul de mortalitate de cancer cu peste 3%. Nivelul real al acestei doze variază în funcție de genul astronautului și de vârsta de la care a început să fie expus la radiații, printre alți factori. Femeile și astronauții tineri sunt expuși celui mai mare risc. Spre exemplu, o femeie care își începe cariera de astronaut la 25 de ani are o limită de expunere pe perioada carierei de 1 milion de microsieverți, pe când un bărbat care pleacă în misiune la vârsta de 55 de ani poate fi expus unui nivel de radiații de patru ori mai mare. Însă într-un mediu de expunere la 60 de microsieverți pe oră, o femeie astronaut în vârstă de 25 de ani își poate petrece aproape 700 de zile terestre explorând suprafața Lunii, înainte de a atinge nivelul considerat maxim de expunere pentru întreaga carieră.
Cehia și Slovacia vor declara din nou starea de urgență
Slovacia și Republica Cehă vor declara fiecare starea de urgență în această săptămână pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19, au anunțat, separat premierii celor două țări care au înregistrat o puternică recrudescență a cazurilor de contaminare. “Situația este extrem de gravă și consider că trebuie să adoptăm măsuri foarte radicale și foarte îndrăznețe”, a declarat șeful guvernului slovac, Igor Matovic, la finalul unei reuniuni a celulei de criză din țara sa. Măsura ar urma să fie adoptată de guvern miercuri și ar fi a doua de acest gen de la începutul pandemiei. La rândul său, premierul ceh, Andrej Babis, a anunțat o reuniune extraordinară a guvernului său miercuri, de asemenea, pentru a aproba starea de urgență. Potrivit restricțiilor luate în considerare de guvernul slovac, toate evenimentele sportive, culturale și serviciile religioase vor fi interzise cu începere de la 1 octombrie. Căsătoriile și înmormântările vor fi autorizate numai dacă toți participanții fac dovada testului negativ la coronavirus. Restaurantele, barurile și cafenelele vor închide la orele 22.00, iar persoanele care nu locuiesc împreună și doresc să se apropie la mai puțin de 2 metri, în exterior, vor fi obligate să poarte mască. Portul măștii este deja obligatoriu în Slovacia în locurile publice, în interior. Această țară cu 5,4 milioane de locuitori a înregistrat 9.343 de infecții cu coronavirusul de la începutul pandemiei, iar 44 de pacienți au decedat. Vineri, numărul contaminărilor zilnice a atins cifra record de 552.
Republica Cehă, țară cu 10,7 milioane de locuitori, a înregistrat în total 65.313 cazuri confirmate de contaminare, dintre care 615 morți.
Nagorno Karabah: Kremlinul îndeamnă Turcia să se abțină “să toarmne gaz pe foc”
Kremlinul îndeamnă Turcia să se abțină “să toarne gaz pe foc” și să acționeze în favoarea păcii în Nagorno Karabah, o enclavă separatistă azeră în care confruntări armate între separatiști armeni și Azerbaidjan s-au soldat, începând de duminică, cu peste 100 de morți. “Îndemnăm toate țările, mai ales pe partenerii noștri, precum Turcia, să facă tot posibilul pentru (a se ajunge la) un armistițiu și la o soluționare pașnică a conflictului”, a declarat marți presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Încă de la începutul confruntărilor armate, duminică, în această enclavă separatistă cu populație majoritar armeană, Turcia - aliata Azerbaidjanului - și-a afișat o susținere față de Baku, care încearcă se reia controlul asupra Nagorno Karabah. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a îndemnat luni Armenia - care susține enclava politic, militar și economic - să pună capăt “ocupației Nagorno Karabah” și s-a angajat ca Ankara să rămână “alături” de Baku “prin toate mijloacele”. “Tot felul de declarații despre o susținere sau o activitate militară oarecare nu fac, fără îndoială, decât să toarne gaz pe foc”, a denunțat Peskov.
Biblia în școli din China: Isus e prezentat drept un ucigaș de femei
Partidul Comunist Chinez a rescris Biblia creștină: conform unui manual școlar, publicat de o instituție de învățământ de stat, Isus a ucis-o cu pietre pe femeia adulteră, din binecunoscutul pasaj al Evangheliei după Ioan. Distorsionarea pasajului biblic a provocat nemulțumirea credincioșilor catolici din China. Pasajul biblic denaturat apare într-un manual școlar chinez, publicat de Universitatea de Științe Electronice și Tehnologie a Presei, în care este predată „etica și legea profesională”. Conform Evangheliei după Ioan, femeia păcătoasă urma să fie condamnată la moarte prin lapidare, deoarece încălcase „legea vremii”. Isus le-a spus atunci oamenilor adunați să o ucidă cu pietre: „Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea”. Mulțimea s-a retras, iar femeia a fost astfel salvată de la moarte, după ce Isus i-a spus că nu o va condamna, dar că ea va trebui să nu mai păcătuiască. În varianta chinezească, după plecarea mulțimii, Isus este cel care ridică piatra și o ucide pe femeie, spunând: „Și eu sunt un păcătos. Dar, dacă legea ar putea fi aplicată doar de oameni fără de cusur, legea ar fi moartă”.
Atacatorul cu satârul de la Paris intenționa să dea foc redacției Charles Hebdo
Tânărul pakistanez care a rănit grav săptămâna trecută cu lovituri de satâr două persoane în fața fostului sediu al publicației Charles Hebdo nu știa că săptămânalul satiric se mutase într-un alt sediu, și voia să dea foc birourilor redacției, a declarat marți procurorul național pentru antiterorism, Procurorul Jean-Francois Ricard a declarat într-o conferință de presă că poliția a găsit asupra agresorului trei sticle cu solvent marca White Spirit, un produs inflamabil. Atacatorul a acționat sub o identitate falsă, iar o fotografie a pașaportului său găsită în telefonul său mobil arăta că el are 25 de ani, nu 18, așa cum a spus prima dată, a afirmat procurorul francez, indicând că acesta se numește Zaheer Hassan Mahmoud și este născut în Pakistan în anul 1995, nu în 2002, potrivit AFP. Inițial, suspectul s-a prezentat ca Hassan Ali, afirmând că s-a născut în 2002 în Pakistan, identitate sub care a beneficiat de alocație pentru copii la sosirea sa în Franța în anul 2008. Confruntat cu un document pakistanez găsit de poliție în telefonul său, “el a recunoscut într-un final că aceasta era identitatea sa reală și că în realitate are vârsta de 25 de ani”, a indicat procurorul Jean-Francois Ricard, confirmând că suspectul “era total necunoscut serviciilor de informații”.
AfD îl exclude un politician care îndeamnă la “execuția” și “gazarea” refugiaților
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) l-a exclus din formațiune pe Christian Lüth, un fost purtător de cuvânt al grupului parlamentar al partidului în Bundestag, care a propus “execuția” sau “gazarea” refugiaților. Biroul Executiv al grupului AfD în Camera inferioară a Parlamentului german a hotărât în unanimitate să-l excludă pe Christian Lüth din partid, fără preaviz. Acest cadru AfD a fost înregistrat în februarie de o echipă de televiziune. În această discuție, Christian Lüth a îndemnat la “venirea și mai multor refugiați”, deoarece, în opinia sa, “cu cât situația este mai rea în Germania, cu atât este mai bine pentru AfD”. El a spus în această discuție - dezvăluită luni de postul privat de televiziune ProSieben - că “noi putem apoi să-i executăm pe toți prin împușcare. Asta nu e absolut deloc o problemă. Sau să-i gazăm sau ce vreți. Nu-mi pasă!”. În emisiunea difuzată luni seara nu este citat în mod explicit numele lui Christian Lüth, însă mai multe publicații l-au recunoscut, iar AfD a hotărât să-l dea afară. Christian Lüth, în vârstă de 44 de ani, a fost suspendat în aprilie din AfD, după ce și-a revendicat origini “ariene” și s-a definit drept “fascist”. El face parte din AfD din 2013 și ocupa postul de purtător de cuvânt al grupului parlamentar AfD de la intrarea formațiunii în Bundestag în 2017. Acest scandal intervine în contextul în care AfD, principalul partid de opoziție în Bundestag, este sfâșiat de luni de zile de rivalități și de reglări de conturi între aripa sa mai moderată și aripa sa mai radicală, apropiată mișcărilor neonaziste. Aripa radicală din AfD, care are o influență tot mai mare, militează în favoarea sfârșitului culturii spășirii crimelor comise de regimul nazist în perioada 1933-1945.
Macron: “Niciodată atâtea sacrificii” nu au fost cerute tinerilor din Europa
“Niciodată atâtea sacrificii” nu au fost cerute tinerilor din Europa precum în această perioadă de criză sanitară, ceea ce creează pentru lideri “o imensă responsabilitate” față de viitorul acestei generații în problemele de mediu, diplomatice și financiare, a estimat marți președintele francez Emmanuel Macron. “Ceea ce nu are echivalent în istoria noastră contemporană este că cerem cele mai mari sacrificii tineretului nostru pentru a proteja persoanele în vârstă”, a spus el în fața studenților la Vilnius. Confruntat cu epidemia de COVID-19 în Franța, “eu trebuie să iau decizia, deoarece virusul se mișcă foarte repede, de a închide baruri, restaurante, locuri de convivialitate care sunt consubstanțiale cu viața studențească” și, “pentru a proteja, punem o mulțime de constrângeri asupra vieții de student”, a adăugat el, referindu-se la învățământul la distanță. Președintele francez, care a sosit luni în capitala Lituaniei pentru un turneu baltic, a vorbit de asemenea despre “stresul” situației pentru “tinerii care absolvă și intră în viața activă, găsesc o lume închisă cu șomaj extrem de ridicat și dificultăți economice”. “Tineretul nostru din Europa traversează unul dintre cele mai dificile momente (...). Niciodată în istoria contemporană nu am cerut atâtea sacrificii de la tinerii noștri pentru a rezista toți împreună și a-i proteja pe cei mai fragili, în special cei mai în vârstă”, a insistat el în timpul acestei dezbateri cu studenți ai Universității din Vilnius.AGERPRES
Orban cere demisia vicepreședintei CE pentru “denigrarea” Ungariei
Premierul ungar Viktor Orban cere demisia vicepreședintei Comsiei Europene (CE) Vera Jourova, însărcinată cu valorile și transparența, pe care o acuză de “denigrarea” Ungariei. “Potrivit vicepreședintei (CE), o «democrație bolnavă» este pe cale să fie construită în Ungaria”, scrie Viktor Orban într-o scrisoare pe care i-a trimis-o președintei CE Ursula von der Leyen, făcută publică ieri. Conflictele premierului ungar suveranist cu Uniunea Eurpeană (UE) sunt frecvente. Orban, un fost liberal și disident anticomunist, susține că vrea să apere ceea ce consideră “identitatea creștină” a Europei și respinge noțiunea de societate multiculturală. El a respins, într-un interviu acordat Reuters săptămâna trecută, pactul migrației prezentat de Comisia Europeană, care ar obliga Ungaria să primească solicitanți de azil. Comisia Europeană are “încredere deplină” în vicepreședinta sa pentru valori și transparență Vera Jourova, a afirmat ieri o purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. “Îngrijorările noastre atunci când este vorba despre statul de drept în Ungaria sunt binecunoscute. Ele vor fi tratate în raportul nostru privind statul de drept, pe care îl vom prezenta mâine. În acest raport, noi evaluăm situația din toate statele membre”, a precizat Dana Spinanț.
Un copil din Sri Lanka dispărut în timpul tsunamiului din 2004, găsit de mama sa
Un băiat dispărut în timpul tsunamiului mortal care a lovit Sri Lanka în 2004 a fost descoperit de mama sa după o cercetare de mai mulți ani în partea de est a țării, a precizat marți poliția, potrivit DPA. Băiatul, identificat drept Akram Rizkhan, avea cinci ani când tsunamiul a lovit Karativu, satul în care acesta locuia, la 367 de kilometri de capitala țării, pe 26 decembrie. Copilul a fost mai întâi internat într-un spital din regiune, după care a fost adoptat de o familie, a precizat Abusaly Siddi, mama băiatului. “Mi-am căutat fiul timp de mai mulți ani, dar nu am putut da de el - am făcut apel la președinte și am solicitat ajutorul poliției”, le-a spus Amali jurnaliștilor după ce și-a regăsit copilul. În cele din urmă, a fost informată că fiul său a fost adoptat și a luat legătura cu familia adoptivă. După realizarea unui test ADN, mama și fiul s-au reunit. Tsunamiul a dus la moartea a 38.000 de persoane și a provocat daune severe satelor de coastă din provinciile estice, sudice și vestice.
