MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Voi muri în închisoare. Nu-mi voi vedea niciodată nepoții”
Fragmente care dau fiori din memoriile lui Aleksei Navalnîi au fost publicate în avans
„Îmi voi petrece restul vieţii în închisoare şi voi muri aici”, scria Aleksei Navalnîi cu doi ani înaite de a muri, în februarie, într-o închisoare din Rusia, potrivit primelor extrase publicate din memoriile postume ale opozantului numărul unu al lui Vladimir Putin. „Nu va fi nimeni de la care să-mi iau rămas bun. Toate zilele de naştere vor fi sărbătorite fără mine. Nu-mi voi vedea niciodată nepoţii. Nu voi fi subiectul niciunei poveşti de familie. Nu voi apărea în nicio fotografie”, scria Alekseï Navalnîi la 22 martie 2022, în acest jurnal din închisoare, ale cărui extrase au fost publicate vineri şi sâmbătă de revista The New Yorker şi de cotidianul londonez The Times, înainte de a fi publicate în întreaga lume la 22 octombrie.
Cartea, intitulată Patriot, va fi „memorialul meu”, scrie Navalnîi. Este prevăzută publicarea inclusiv a unei versiuni în limba rusă, potrivit editurii americane Knopf.
La întoarcerea sa în Rusia, în ianuarie 2021, după o gravă otrăvire, activistul anticorupţie a fost imediat arestat. El ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare primită pentru „extremism” într-o colonie penală din Arctica când a murit la vârsta de 47 de ani, la 16 februarie. „Singurul lucru de care ar trebui să ne temem este să ne lăsăm patria pradă unei adunături de mincinoşi, hoţi şi ipocriţi”, scria el la 17 ianuarie 2022.
În fragmentele publicate, opozantul povesteşte o zi obişnuită, la 1 iulie 2022: trezirea la 6 dimineaţa, micul dejun la 6.20 dimineaţa şi începerea serviciului la 6.40 dimineaţa. „La locul de muncă, stai timp de şapte ore la maşina de cusut, pe un scăunel mai jos de înălţimea genunchilor”, descrie el. „După muncă, continui să stai câteva ore pe o bancă de lemn, sub un portret al lui Putin”, scrie Aleksei Navalnîi.
El povesteşte cum a făcut greva foamei începând din aprilie 2021, ceea ce l-a făcut să piardă un kilogram în fiecare zi. Uşa de la bucătăria închisorii, unde se găteau pui şi pâine, era „lăsată în mod deliberat deschisă”, astfel încât mirosul să ajungă la el. De asemenea, i se strecurau dulciuri în buzunare.
La 11 aprilie 2021, Aleksei Navalnîi s-a simţit pentru prima dată „la cel mai scăzut nivel emoţional şi moral”. Dar câteva zile mai târziu, a aflat de sprijinul internaţional pentru el - „inclusiv cinci laureaţi ai Premiului Nobel” şi chiar „JK Rowling!”
Moartea activistului a provocat o condamnare unanimă din partea capitalelor occidentale, mulţi lideri arătând cu degetul spre Vladimir Putin.
David Remnick, redactor la The New Yorker, mărturiseşte că „este imposibil să citeşti jurnalul de închisoare al dlui Navalnîi fără să fii indignat de tragedia suferinţei şi morţii sale”.
În ultima însemnare din jurnal, publicată de New Yorker la 17 ianuarie 2024, opozantul mărturisea că o întrebare revine mereu printre colegii săi de detenţie şi anumiţi gardieni din închisoare: de ce s-a întors în Rusia? „Nu vreau să-mi abandonez ţara sau să o trădez. Dacă convingerile tale au sens, trebuie să fii pregătit să le aperi şi să faci sacrificii dacă este necesar”, le răspundea el.
În ciuda singurătăţii şi a izolării sale, simţul umorului care îl caracteriza pe Aleksei Navalnîi transpare în mod strălucit în mai multe rânduri. Ca atunci când explică de ce a scris această carte. „Dacă mă ucid, familia mea va primi avansul şi drepturile de autor”, spune el. „Dacă o tentativă obscură de asasinat cu ajutorul unei arme chimice, urmată de o moarte tragică în închisoare, nu poate vinde o carte, este greu de imaginat ce ar putea. Autorul cărţii a fost asasinat de un preşedinte infam. Ce ar putea cere mai mult departamentul de marketing?”, scria Navalnîi, cuvinte care par să rezoneze puternic la opt luni după moartea sa.
De ce vedem atât de des aurora boreală în ultima vreme?
ciclul actual al Soarelui va avea apogeul anul viitor
Ceea ce în mod obişnuit ar fi un eveniment unic în viaţă - sau o excursie la cercul polar arctic - a devenit o privelişte tot mai frecventă în ultimii doi ani. În noaptea de joi spre vineri, culorile uimitoare ale aurorei boreale au fost din nou vizibile chiar şi cu ochiul liber în mare parte din SUA, dar şi în Europa, până în România, adică la latitudini unde un astfel de fenomen nu poate fi observat în mod obişnuit.
Experţii spun că Luminile Nordului - sau Aurora Boreală - sunt mai vizibile în acest moment datorită faptului că Soarele se află la ceea ce astronomii numesc „maximul” ciclului său solar de 11 ani, scrie BBC.
La fiecare 11 ani, la vârful acestui ciclu, polii magnetici ai soarelui se inversează, iar Soarele trece de la o stare de activitate lentă la una activă şi furtunoasă. Pe Pământ, ar fi ca şi cum Polul Nord şi Polul Sud şi-ar schimba locurile la fiecare zece ani. „Când este cel mai liniştit, Soarele se află la minimul solar. În timpul maximului solar, Soarele străluceşte cu explozii şi erupţii solare”, potrivit NASA, agenţia spaţială americană.
Ciclul actual de 11 ani, al 25-lea de când au început înregistrările, în 1755, a început în 2019 şi se aşteaptă să atingă punctul maxim anul viitor. Prin urmare, condiţiile care au dus la recenta activitate se vor menţine pentru mai multe luni de acum înainte. Erupţiile solare care au provocat cea mai recentă serie de lumini strălucitoare pe cerul nopţii au început la 8 octombrie, când o pată solară uriaşă a erupt pe suprafaţa Soarelui, la o distanţă de 150 de milioane de kilometri. Erupţia a trimis spre Pământ un flux de particule încărcate electric, numite ioni. Acest curent este cunoscut sub numele de vânt solar.
Aurorele boreale apar atunci când particulele încărcate se ciocnesc cu gazele din atmosfera Pământului în jurul polilor magnetici. Pe măsură ce acestea se ciocnesc, lumina este emisă la diferite lungimi de undă, creând pe cer imagini colorate care clipesc şi se rotesc.
În timpul acestui moment maxim al ciclului solar, numărul de pete solare creşte, ceea ce duce la mai multe ejecţii de masă coronală, care trimit particule încărcate spre Pământ, creând aurora.
În emisfera nordică, cea mai mare parte a acestei activităţi are loc în apropierea Cercului Arctic. Dar când activitatea solară este puternică, aria se poate extinde acoperind o zonă mai mare.
Experţii spun că, având în vedere activitatea generală ridicată a soarelui, cu o mulţime de pete solare, există şanse mari să avem parte de mai multe astfel de ejecţii de masă coronală îndreptate spre Pământ în lunile următoare.
Totuşi, specialiştii spun că pentru a obţine o vedere bună a aurorei borale, trebuie stat într-un loc întunecos - departe de sursele artificiale de lumină - şi într-o regiune în care cerul este lipsit de orice nor.
Bombardier rusesc Su-34, doborât de un F-16 american în Ucraina?
Surse rusești și ucrainene au relatat sâmbătă seară că un avion F-16 al armatei Kievului a doborât un bombardier rusesc Su-34. Oficialii din cele două tabere nu au comentat informațiile. Potrivit unui canal popular de Telegram despre care se spune că este condus de un fost aviator militar rus, un avion Suhoi Su-34 al Forțelor Aerospațiale Ruse a fost doborât sâmbătă deasupra Ucrainei, notează Forbes. Canalul Fighterbomber a împărtășit un omagiu aparent adus aeronavei rusești doborâte, cu o fotografie alb-negru a avionului multirol și mesajul: „Pământul este cerul, fraților”.
Ministerul rus al Apărării nu a făcut nicio declarație oficială cu privire la presupusa pierdere a avionului Su-34 sâmbătă și nici Ministerul Apărării al Ucrainei nu a comentat.
Mai mulți milbloggeri pro-Kremlin au spus că aeronava a fost doborâtă la aproximativ 50 de kilometri de linia frontului deasupra Ucrainei, conform The Kyiv Post. Sursele rusești au susținut că un avion F-16 de fabricație americană a atacat bombadierul rusesc în timp ce acesta se pregătea să lanseze gombe ghidate KAB. Informațiile au fost preluate și de canale militare ucrainene, care pretind că echipajul avionului rusesc nu a supraviețuit.
Dacă informația se confirmă, aceasta ar fi prima dată când un avion F-16, fabricat în SUA, a obținut o victorie aeriană împotriva unei aernonave rusești cu echipaj, notează și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza făcută duminică.
Trump cere pedeapsa cu moartea pentru migranţii care ucid americani
Donald Trump a descris migranţii drept criminali periculoşi în timpul unui miting în Aurora, Colorado, vineri, cerând pedeapsa cu moartea pentru migranţii care ucid cetăţeni americani, în timp ce intensifică retorica anti-imigraţie care a alimentat cursa lui prezidenţială.
Flancat de afişe cu presupuşi membri ai bandei venezuelene Tren de Aragua, Trump a mai spus că, dacă va fi ales, va lansa o „Operaţiune Aurora” naţională vizându-i pe membrii bandei.
Candidatul republican la preşedinţie şi-a intensificat considerabil retorica anti-imigraţie în ultimele săptămâni ale campaniei electorale pentru alegerile din 5 noiembrie, unde îşi propune să o învingă pe candidata democrată Kamala Harris. Imigraţia ilegală este cea mai mare preocupare a alegătorilor, iar Trump este văzut de majoritatea alegătorilor drept persoana cea mai capabilă să o rezolve, arată sondajele de opinie. „Fac un apel la pedeapsa cu moartea pentru orice migrant care ucide un cetăţean american sau un om al legii”, a spus Trump în uralele puternice din partea unei mulţimi mari de susţinători.
Trump a propus deja o extindere a pedepsei cu moartea pentru alţi infractori, inclusiv pentru persoanele condamnate pentru trafic de femei şi copii în scopuri sexuale.
Aproape jumătate dintre statele americane interzic pedeapsa cu moartea. Deşi există o pedeapsă federală cu moartea, aceasta este rar folosită, potrivit Centrului de informare privind pedeapsa cu moartea, un grup non-profit. O extindere a crimelor eligibile ar necesita aprobarea Congresului SUA.
Unul dintre semnele distinctive ale celei de-a treia campanii prezidenţiale a lui Trump a fost concentrarea lui asupra a ceea ce el numeşte „infracționalitatea în rândul migranţilor”, chiar dacă studiile academice arată că imigranţii nu comit infracțiuni într-un ritm mai mare decât americanii nativi.
Echipa de campanie a Kamalei Harris nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii legate de propunerea referitoare la pedeapsa cu moartea.
Vicepreşedintele Harris şi-a reafirmat poziţia cu privire la securitatea graniţei după ce a devenit candidatul democrat în august şi îl acuză pe Trump pentru că a contribuit la blocarea unui proiect de lege bipartizan referitor la securizarea frontierei în Congres, la începutul acestui an.
DJ-ul Jack Revill, cunoscut drept Jackmaster, a murit la doar 38 de ani
DJ-ul şi producătorul scoţian Jack Revill, cunoscut de mulţi ca Jackmaster, a murit la vârsta de 38 de ani, a anunţat familia sa, citată de The Guardian. Revill a murit în Ibiza sâmbătă dimineaţa după „complicaţii survenite în urma unui traumatism cranian accidental”, a declarat familia sa. „Cu profundă tristeţe confirmăm moartea prematură a lui Jack Revill, cunoscut de mulţi ca Jackmaster. Jack a murit în mod tragic la Ibiza în dimineaţa zilei de 12 octombrie, în urma unor complicaţii apărute în urma unui traumatism cranian accidental”, a anunţat familia sa.
„Familia sa - Kate, Sean şi Johnny - este şocată Deşi profund impresionată de sprijinul copleşitor din partea prietenilor, colegilor şi fanilor, familia solicită cu amabilitate intimitate pe măsură ce trece prin durerea imensă a acestei pierderi devastatoare”.
Născut în Glasgow, Revill a lucrat la cunoscutul magazin de discuri Rubadub din Glasgow şi a devenit co-fondator al casei de discuri Numbers. El lansase recent single-ul Nitro, cu Kid Enigma, spunând revistei de muzică Electronic Groove: „A fost vorba despre sentimentul de hyped şi inspiraţie în club. Din păcate, aceste momente sunt rare acum. De vină sunt telefoanele şi oamenii care nu dansează. Sunt atât de recunoscător pentru fanii mei, dar am intrat în muzică pentru că îmi place să dansez. Este o formă de artă pierdută în acest moment, cred”.
Alex Salmond, fost prim-ministru al Scoţiei, s-a prăbuşit după ce a ţinut un discurs şi a murit
Alex Salmond, fostul prim-ministru al Scoţiei care a condus ţara în pragul independenţei, a murit sâmbătă la vârsta de 69 de ani. Potrivit unor informaţii, el s-ar fi prăbuşit după ce a ţinut un discurs în Macedonia de Nord.
Salmond a fost prim-ministru al Scoţiei din 2007 şi s-a retras din funcţie după ce nu a reuşit să obţină independenţa la referendumul din 2014, lăsându-i locul adjunctei sale, Nicola Sturgeon.
El a contribuit însă la schimbarea cursului politicii scoţiene şi a împins Scoţia în pragul independenţei faţă de Regatul Unit. Scoţienii au votat în 2014 cu 55% la 45% în favoarea rămânerii în Regatul Unit.
Lideri din toate eşaloanele politice i-au adus omagii lui Salmond, un formidabil orator, care a condus Partidul Naţional Scoţian (SNP) din 1990 până în 2000 şi apoi din 2004 până în 2014.
„Pentru mai mult de 30 de ani, Alex Salmond a fost o figură monumentală a politicii scoţiene şi britanice. El lasă în urmă o moştenire de durată”, a declarat premierul britanic Keir Starmer. „A ţinut foarte mult la patrimoniul, istoria şi cultura Scoţiei, precum şi la comunităţile pe care le-a reprezentat”, a adăugat premierul.
Actualul premier al Scoţiei, John Swinney, s-a declarat „profund şocat şi întristat”.
„Alex a lucrat neobosit şi a luptat fără teamă pentru ţara pe care a iubit-o şi pentru independenţa ei. El a dus Partidul Naţional Scoţian de la marginea politicii scoţiene la guvernare şi a condus Scoţia atât de aproape de a deveni o ţară independentă”, a spus Swinney.
După ce modificările constituţionale au restabilit un parlament scoţian în 1999, Salmond a supervizat transformarea SNP dintr-un partid cu un număr mic de deputaţi în parlamentul de la Londra în forţa politică dominantă din Scoţia. Mişcarea de independenţă pe care a condus-o a provocat o undă de şoc în elita politică a Marii Britanii şi a dinamizat politica scoţiană.
Reputaţia sa a fost însă afectată de acuzaţii de agresiune sexuală care datează din perioada în care a fost prim-ministru, între 2007 şi 2014, inclusiv o acuzaţie de tentativă de viol. El a fost achitat de toate acuzaţiile în 2020, în urma unui proces.
Sora liderului nord-coreean ameninţă Coreea de Sud cu un „dezastru groaznic”
Kim Yo Jong, puternica soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, a avertizat sâmbătă Seulul cu un „dezastru groaznic” dacă drone sud-coreene vor mai fi trimise deasupra Phenianului, relatează Reuters.
Într-o declaraţie transmisă de agenţia oficială de presă KCNA, ea a criticat, de asemenea, armata sud-coreeană pentru cum a răspuns la afirmaţia Nordului că drone sud-coreene au intrat pe cerul capitalei nord-coreene. Vineri, Ministerul de Externe al Coreei de Nord a acuzat Coreea de Sud că a trimis drone în Phenian pe timp de noapte, în această săptămână şi săptămâna trecută, şi că intruziunea a necesitat măsuri de răspuns. În replică, Statul Major Întrunit din Coreea de Sud a declarat că nu poate confirma acuzaţiile Nordului. Kim a spus că vina aparţine armatei sud-coreene dacă nu a reuşit să identifice dronele care trec graniţa şi care sunt trimise de o organizaţie neguvernamentală. „Faptul că mijloacele care au transportat pliante sunt chiar dronele este nucleul gravităţii incidentului recent”, a declarat Kim, referindu-se la manifestele împotriva Coreei de Nord.
Coreea de Nord a lansat mii de baloane cu gunoi în Coreea de Sud începând cu luna mai, exacerbând tensiunile dintre cele două ţări. Phenianul afirmă că acestea sunt un răspuns pentru activiştii şi dezertorii nord-coreeni din Coreea de Sud care trimit baloane în Nord transportând pachete cu ajutoare şi pliante în care îl critică pe liderul Kim Jong Un.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
