MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Victoria talibanilor, vina lui Biden sau moștenirea lui Trump?
Fostul președinte a cerut demisia democratului pentru modul în care a gestionat criza din Afganistan n „Zarurile au fost aruncate în momentul în care Donald Trump a încheiat acordul” cu talibanii, spune ministrul britanic al apărării
Fostul președinte american, Donald Trump, a estimat duminică că succesorul său la Casa Albă, Joe Biden, ar trebui să demisioneze ca urmare a victoriei talibanilor în Afganistan, dar și pentru gestionarea defectuoasă a altor dosare, precum cel al pandemiei. “Este timpul ca discreditatul Joe Biden să demisioneze pentru că a permis ceea ce s-a întâmplat în Afganistan, dar și din cauza creșterii amețitoare a COVID-ului, a dezastrului de la graniță, a suprimării independenței noastre energetice și a paraliziei economiei noastre”, a scris fostul președinte republican într-un comunicat.
Deși fostul lider de la Casa Albă a supervizat negocierile cu talibanii în vederea retragerii soldaților americani din Afganistan, în prezent intenționează să dea vina pe succesorul său pentru dezastrul militarilor afgani. “Ceea ce a făcut Joe Biden în Afganistan este mitic. Va rămâne una din cele mai mari înfrângeri din istoria americană”, l-a ironizat duminică, într-un comunicat precedent, Trump pe actualul președinte al SUA.
“Dacă vreți opinia mea, zarurile au fost aruncate în momentul în care Donald Trump a încheiat acordul” privind retragerea trupelor din Afganistan, a declarat pe de altă parte, ministrul britanic al apărării Ben Wallace. Oficialul britanic a mai spus că președintele american Joe Biden a moștenit practic situația actuală. “Cred că, din această perspectivă (a retragerii trupelor –n.red) acum culegem roadele a ceva ce a fost semănat înainte ca Biden să preia președinția SUA. Semnițele au fost plantate atunci când a fost semnat în grabă un acord de pace, acord care nu a fost încheiat cu colaborarea corectă a comunității internaționale și care a dus apoi rapid la o incredibilă scindare”, a comentat ministrul de apărare al Marii Britanii.
Fostul secretar general al NATO pe vremea când au avut loc atentatele de la 11 septembrie 2001 de la World Trade Center, Lordul Robertson a declarat, potrivit Guardian, că britanicii trebuie să se concentreze pe combaterea terorismului acasă. El a comentat că modul în care s-au derulat lucrurile în Afganistan și preluarea rapidă a controlului de către talibani arată un “eșec al serviciilor secrete” ale trupelor aliate.
Cine este mullahul Abdul Ghani Baradar
Probabil viitor președinte al Afganistanului, după cum au declarat surse pentru CNN, mullahul taliban Abdul Ghani Baradar este liderul de facto al grupului insurgenților și face parte din echipa de negocieri pe care grupul o are la Doha. Baradar, despre care se spune că a fost unul dintre locotenenții de încredere ai fondatorului taliban Mullah Omar, a fost capturat în 2010 de forțele de securitate din orașul Karachi din sudul Pakistanului și eliberat în 2018.
Baradar a crescut în Kandahar - locul de naștere al mișcării talibane. La fel ca majoritatea afganilor, viața lui Baradar a fost radical schimbată de invazia sovietică a Afganistanului de la sfârșitul anilor 1970, transformându-l într-un insurgent. Se spune că a luptat cot la cot alături de Mullahul Omar. Cei doi vor fonda mișcarea talibană la începutul anilor 1990, pe fondul haosului și corupției care a izbucnit după retragerea sovietică.
Arestat în Pakistan în 2010, Baradar a fost ținut în custodie până când la presiunile SUA a fost eliberat în 2018 și mutat în Qatar. Aici a fost numit șef al aripii politice a talibanilor, fiind cel care a supravegheat semnarea acordului de retragere cu americanii.
În martie 2020 a avut loc prima discuție dintre un președinte american și grupul insurgent, când fostul președinte Donal Trump a vorbit cu Baradar și a discutat despre progresele privind instaurarea păcii în Afganistan. În timpul apelului, Trump „a subliniat necesitatea continuării reducerii violenței, ceea ce a făcut posibilă semnarea acordului istoric SUA-talibani în 29 februarie”, se arăta într-o declarație a Casei Albe. Cel mai mare „sprijin” pentru talibani l-a acordat Pakistanul, care adesea i-a etichetat drept luptători și nu teroriști. Mai mult, pakistanezii le-a oferit talibanilor tot ce aveau nevoie - muniție, alimente și combustibil.
Capitala afgană, devenită oraș-fantomă
Străzile orașului Kabul erau pustii, ieri, la o zi după ce talibanii au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului și au declarat victoria în fața forțelor guvernamentale care au fost instruite de americani timp de 20 de ani.
După retragerea trupelor NATO, în câteva săptămâni talibanii au recucerit întreaga țară, duminică preluând controlul asupra palatului prezidențial. Președintele Ashraf Ghani a părăsit țara, anunțând că a făcut asta pentru a evita vărsarea de sânge. Aparent, el se află în Tadjikistan. Localnicii spun că birourile Guvernului sunt goale, la fel și cartierul ambasadelor, aflat în apropierea aeroportului, diplomații și familiilor lor fiind evacuați din țară. Personalul ambasadelor Chinei și Rusiei rămân pe loc, pentru moment.
Multe magazine și localuri din centrul orașului au fost închise. Proprietarii spun că au luat această decizie pentru a-și proteja bunurile. Mii de oameni stăteau la cozi în fața băncilor pentru a-și retrage economiile, speriați de ce le va oferi viitorul.
Pe lângă toate acestea, există temeri întemeiate că femeile nu vor avea nici măcar drepturile de care beneficiau până acum, între care cel la educație.
Talibanii au spus că oamenii vor putea să își reia activitățile obișnuite curând și unul dintre lideri a declarat pentru Reuters că „viața normală va continua într-un mod mult mai bun”.
Morți după ce s-au urcat pe aripile avioanelor
Înregistrări video publicate ieri pe rețelele de socializare arată cum mii de civili afgani aleargă în urma avioanelor americane care pleacă de pe aeroportul din Kabul, unii agățându-se de aeronave. BBC precizează că aceste clipuri nu sunt verificate.
Mai mulți oameni sunt observați stând pe o parte a unui avion militar american, în timp ce acesta se deplasează pe pistă, iar mulți alți civili aleargă odată cu el. Potrivit unor raportări, care de asemenea nu au fost confirmate, cel puțin două persoane au murit după ce au căzut de pe un avion care a decolat.
Cel puțin alți doi oameni au murit pe același aeroport, de unde mii de oameni încearcă să părăsească țara. Nu este clar dacă au fost împușcați sau au murit în busculade.
Ministrul israelian de externe califică guvernul polonez drept “antidemocratic”
Tonul devine tot mai strident în disputa diplomatică dintre Israel și Polonia, ministrul israelian de externe, Yair Lapid, calificând guvernul de la Varșovia drept “antidemocratic”, într-o declarație făcută duminică seara.
Motivul disputei este o modificare a Codului administrativ polonez, adoptată săptămâna trecută, conform căreia după expirarea a 30 de ani de la data unei decizii administrative, aceasta nu mai poate fi contestată în instanță. Israelul se teme că acest lucru va pune capăt despăgubirilor pentru exproprierile evreilor în timpul Holocaustului.
“S-au dus zilele în care polonezii le făceau rău evreilor fără (ca aceștia) să reacționeze. Nu ne temem de amenințările antisemite și nu avem nicio intenție de a închide ochii la comportamentul rușinos al guvernului polonez antidemocratic”, a scris Yair Lapid într-o postare pe Twitter.
Lapid l-a rechemat sâmbătă seara pe trimisul ambasadei israeliene la Varșovia pentru consultări pe termen nelimitat și a anunțat că noul ambasador al Israelului care urma să sosească la Varșovia în zilele următoare, nu va mai călători în Polonia. Ambasadorul polonez în Israel a fost sfătuit să nu se întoarcă la post după actualul concediu în țară.
Premierul național-conservator polonez Mateusz Morawiecki a reacționat dur la criticile israeliene pe pagina sa de Facebook. El a anunțat, de asemenea, că au fost luate măsuri pentru întoarcerea în siguranță a copiilor ambasadorului polonez în Polonia. Motivul a fost “creșterea urii împotriva polonezilor” în Israel, a declarat el la postul de televiziune de stat polonez TVP.
Aproximativ 1.300 de morți, în urma cutremurului din Haiti
Aproximativ 1.300 de oameni au murit și peste 5.700 au fost răniți în urma cutremurului cu magnitudine de 7.2, care a avut loc în Haiti sâmbătă, noul bilanț fiind anunțat de autorități luni dimineață, ora României.
Operațiunile de căutare și salvare continuau în ritm alert, având în vedere că insula caraibiană urmează să fie lovită de o furtună tropicală ce le va îngreuna. Seismul a produs importante pagube materiale și a fost resimțit în Cuba și Jamaica, urmat de numeroase replici.
În înregistrările video publicate pe rețelele de socializare, localnicii sunt văzuți cum scot de sub dărâmături supraviețuitori. Case, spitale, școli, biserici și clădiri guvernamentale au fost afectate sau distruse.
Acest seism a avut loc la 11 ani de la cel mai recent mare cutremur care a ucis zeci de mii de oameni în cel mai sărac stat din Americi.
Furtuna tropicală Grace este așteptat să aducă ploi importante cantitativ și vânt cu viteze mari. În plus, țara trece printr-o criză economică și politică fără precedent, amplificată de asasinarea președintelui Jovenel Moise pe 7 iulie. La conducere se află acum prim-ministrul Arien Henry.
Ucraina: Primarul din Krivoi Rog a fost împușcat mortal
Corpul neînsuflețit al primarului orașului ucrainean Krivoi Rog, din regiunea Dnepropetrovsk, a fost descoperit duminică cu o rană de glonț, a anunțat președintele Volodimir Zelenski și poliția națională.
Trupul lui Konstantin Pavlov, 48 de ani, a fost găsit pe veranda casei sale, a adăugat președintele ucrainean pe Telegram, subliniind că anchetatorii investighează scena crimei.
Krivoi Rog, un important centru industrial situat în sud-estul Ucrainei, este orașul natal al lui Zelenski. Președintele a promis să supervizeze personal ancheta.
Cîțu, despre datoria din SUA de pe un card de credit: E o decizie de care nu am fost informat niciodată
Premierul Florin Cîțu a comentat ieri informațiile referitoare la al doilea proces care îl vizează la instanța din Iowa cu privire la o datorie de pe un card de credit, afirmând că este o decizie de respingere a unei sentințe civile despre care nu a fost informat niciodată. „M-am informat și eu. Este, de fapt, o decizie de respingere a unei sentințe civile despre care nu am fost informat niciodată. S-a întâmplat în 2009, eram foarte ușor de găsit pentru oricine dorea să mă găsească în 2009 dacă era ceva, dar, repet, realitatea juridică este că acel dosar a fost respins de instanța din Statele Unite, iar eu am încredere în justiția din Statele unite. Repet, Acel claim a fost respins de instanța americană”, a declarat Florin Cîțu.
Aceasta este prima reacție a premierului după apariția informației referitoare la faptul că în 2008 a fost chemat în instanță în Iowa pentru o datorie neplătită de peste 6.000 de dolari de pe un card de credit deschis la Maryland National Bank. Cazul a fost respins temporar după ce firma de recuperare a creanțelor nu a reușit să îl găsească pe Cîțu. Procesul civil nu a mai fost redeschis.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
