Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un scandal de corupție dizolvă guvernul Austriei

Ziarul de Vrancea
18 mai 2019 825 vizualizări

Liderul formațiunii de extremă dreapta a fost înregistrat când promitea contracte publice fiicei unui oligarh rus n el și-a prezentat demisia n rămași fără partenerii de guvernare, conservatorii premierului Kurz au anunțat alegeri anticipate

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formațiunii de extremă dreapta Partidul Libertății (FPOe), care face parte din coaliția de guvernământ, și-a anunțat sâmbătă demisia din funcție în urma difuzării unei înregistrări video compromițătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic. “I-am prezentat cancelarului Sebastian Kurz demisia mea din funcția de vicecancelar și el a acceptat-o”, a anunțat Strache, în vârstă de 49 de ani, într-o conferință de presă la Viena. Strache se afla la guvernare alături de cancelarul conservator Sebastian Kurz din decembrie 2017.

Politicianul austriac a recunoscut că a făcut o greșeală și a menționat că a decis să renunțe la postul de vicecancelar pentru a evita căderea guvernului format din partidul său și Partidul Popular al lui Kurz.

Președintele austriac Alexander Van der Bellen a propus, ieri, organizarea în septembrie a alegerilor legislative anticipate, convocate după acest scandal de corupție. “Pledez pentru noi alegeri în septembrie, dacă este posibil la începutul acelei luni”, a declarat șeful statului austriac după întrevederea cu cancelarul Sebastian Kurz. Acesta din urmă a anunțat sâmbătă dezmembrarea coaliției de guvernare.

Scandalul a apărut vineri după-amiază, la scurt timp după ce publicațiile germane Der Spiegel și Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video făcută cu camera ascunsă într-o pensiune din Ibiza în iulie 2017. Imaginile îl arată pe Heinz-Christian Strache vorbind cu o femeie care pretinde că este nepoata unui oligarh rus. Politicianul austriac îi promite acesteia contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formațiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfășoare câteva luni mai târziu. Mai mult, Strache îi sugerează interlocutoarei sale achiziția celui mai influent cotidian austriac și înlocuirea unor ziariști cu alții mai apropiați de FPOe.

Absenteismul a crescut constant la alegerile europene de-a lungul anilor

Recordul îl deține Slovacia, în 2015: absenteism de 87%

Scrutin după scrutin, alegerile europene mobilizează tot mai puțini oameni - mai mult de jumătate din electorat nu se prezintă la vot, o proporție în mod particular spectaculoasă în est, dar care afectează și țările fondatoare ale Uniunii Europene, scrie AFP. După 1979, când a avut loc primul scrutin europarlamentar, absenteismul a sporit constant, ajungând la 57,4% la alegerile europarlamentare din 2014.

În mod paradoxal, absenteismul a crescut în același timp cu sporirea puterilor Parlamentului European. Acesta, care avea prerogative extrem de limitate în 1979, este co-legislator de pe o poziție egală cu Consiliul Uniunii Europene.

În cvasitotalitatea țărilor membre, absenteismul este mai ridicat la alegerile europarlamentare decât la cele legislative naționale. Diferența este, în medie, de 25 de puncte procentuale și se constată atât în estul, cât și în vestul UE, explică Olivier Rozenberg, profesor la Sciences Po Paris. Este vorba despre un fenomen normal pentru un scrutin care se desfășoară la nivel “federal”, adică mai puțin apropiat de cetățeni decât nivelurile național și local, estimează Institutul Jacques Delors, grup de reflecție fondat de fostul președinte francez al Comisiei Europene.

În septembrie 2018, doar 48% dintre europeni aveau sentimentul că vocea lor contează în Uniunea Europeană, față de 62% în propria țară, conform celui mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European. În anul 1979, votul era obligatoriu în trei dintre cele nouă țări membre la acea vreme ale Comunității Economice Europene - în Italia, Belgia și Luxemburg, ce reuneau 26% din electorat.

Această proporție a scăzut la aproximativ 5% după abandonarea votului obligatoriu de către Italia în anii “90, ceea ce a jucat un rol important în declinul ratei de participare globale la alegerile europarlamentare, estima Institutul Jacques Delors în 2014.

Totuși, obligativitatea votului nu garantează o rată ridicată a prezenței la vot. Astfel, în 2014 absenteismul a fost extrem de mic în Belgia și Luxemburg (între 10% și 15%), dar în Grecia el a fost de 40%, iar în Cipru de 56%. La scrutinul din 23-26 mai, în cinci țări membre votul este obligatoriu - Belgia, Grecia, Bulgaria, Cipru și Luxemburg. În 2014, Slovacia a stabilit un record al absenteismului: 87%.

Legea împotriva avortului promulgată în Alabama

Trump spune că este o lege “pro-viață”

Președintele american Donald Trump s-a declarat “puternic pro-viață”, spunând însă că este în favoarea unor întreruperi de sarcină în cazul în care acestea sunt rezultatul unui viol, al unui incest sau pun în pericol sănătatea mamei. “Așa cum majoritatea oamenilor știe și pentru cei cărora le-ar plăcea să știe, sunt puternic în favorea vieții, cu trei excepții - viol, incest și protejarea mamei - aceeași poziție adoptată de Ronald Reagan”, a scris Trump pe Twitter. Senatul statului Alabama a adoptat cel mai restrictiv proiect de lege cu privire la avort în Statele Unite, care prevede pedepse dure cu închisoarea în cazul medicilor care practică întreruperi voluntare de sarcină.

Textul - pe care Senatul, controlat de republicani, l-a trimis cabinetului guvernatoarei republicane a statului, Kay Ivy, în vederea promulgării - nu prevede vreo excepție, în caz de viol sau incest. Medicii care realizează avorturi sunt pasibili de pedepse cu închisoarea de la zece la 99 de ani, mai puțin în cazul unei urgențe vitale cu privire la mamă sau unei “anomalii letale” a foetusului. În total 28 de state americane au introdus peste 300 de noi reglementări de la începutul anului, cu scopul de a limita accesul la avort, potrivit unuii bilanț întorcmit de către Institutul Guttmacher, care apără dreptul femeilor la întreruperea voluntară a sarcinii. Astfel, statele Kentucky și Mississippi au interzis avorturi din momentul în care sunt detectate bătăi ale inimii foetusului, adică aproximativ în a șasea săptămână de sarcină. Măsuri asemănătoare sunt pe cale să fie adoptate în Georgia, Ohio, Missouri și Tennessee. Un judecător a blocat punerea în aplicare a legii în Kentucky, iar legea din Mississippi urmează să intre în vigoare în iulie.

Eurovision 2019: Olanda a câștigat concursul de la Tel Aviv

Olanda a câștigat, sâmbătă noapte, finala concursului muzical Eurovision, care a avut loc la Tel Aviv. Piesa „Arcade” a lui Duncan Laurence a primit cele mai multe puncte, 492. Este prima victoriei a Olandei la Eurovision după 44 de ani. Juriile din 41 de țări participante la Eurovision au votat, iar punctajul acordat de ele a contat în proporție de 50%. Votul publicului a însemnat jumătate din punctajul final. Din România, Ilinca – reprezentanta țării noastre la Eurovision în 2017 – a anunțat că juriul a dat Australiei cele 12 puncte. După ce 22 de țări au anunțat repartizarea punctelor, clasamentul era: Macedonia de Nord, Suedia și Azerbaidjan.

La finalul anunțului, pe primul loc se afla Suedia, urmată de Macedonia de Nord și Olanda, cu 239, 237, respectiv 231 de puncte. Ultimele clasate: Marea Britanie, Israel și Spania. Publicul a ales, cu 261 de puncte, Olanda. În total, având 492 de puncte. Și publicul român a ales cântărețul olandez. Înainte de anunțarea rezultatelor, pe scenă a urcat Madonna. Ea a cântat „Like a Prayer”, din 1989, la finalul căreia aproape și-a pierdut suflul, dar și cel mai nou single lansat, „Future”, împreună cu rapperul Quavo.

Trump vrea să grațieze militari condamnați pentru crime de război

Președintele american Donald Trump a dispus pregătirea documentelor necesare pentru grațierea mai multor militari acuzați sau condamnați pentru crime de război, dintre care unul urma să compară în fața judecătorilor pentru atacarea unor civili neînarmați în Irak, a relatat sâmbătă cotidianul The New York Times. Departamentul Justiției intenționează ca activitatea pregătitoare să se încheie în cursul săptămânii viitoare, astfel încât grațierea să poată avea loc cu ocazia Memorial Day - 27 mai. Una dintre cererile de grațiere îl vizează pe Edward Gallagher, șeful operațiunilor speciale al unității de elită Navy SEAL, ce urma să compară în fața instanței în următoarele săptămâni pentru atacarea unor civili neînarmați și uciderea cu un cuțit a unui inamic captiv în timpul unei misiuni în Irak.

De asemenea, pe lista celor grațiați s-ar putea afla și maiorul Matthew Golsteyn, acuzat de uciderea unui afgan neînarmat în anul 2010. Experți juriști, citați de cotidianul new-yorkez, au declarat că grațieri pentru militari acuzați sau condamnați pentru crime de război nu au mai fost făcute în istoria recentă, existând chiar temeri că o asemenea decizie ar putea eroda legea militară.

Erdogan: Turcia va produce împreună cu Rusia sistemul antirachetă S-500

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat sâmbătă că achiziționarea sistemului de apărare rusesc S-400 este o afacere încheiată și a adăugat că Ankara va produce în colaborare cu Rusia sistemul S-500. “Nu se pune absolut deloc problema ca Turcia să dea înapoi în privința achiziționării S-400. Este o afacere încheiată”, a declarat șeful statului turc.”Va urma producerea în comun a S-500, după S-400”, a mai afirmat președintele Erdogan într-o sesiune televizată de întrebări și răspunsuri cu studenți ai universității din Istanbul. Președintele turc a afirmat că studiile tehnice realizate de experții turci au demonstrat compatibilitatea S-400 cu F-35 și a afirmat că, “mai devreme sau mai târziu”, Turcia va primi avioanele F-35. Totodată, Erdogan a amintit că livrarea sistemului S-400, prevăzută pentru luna iulie, ar putea putea avea loc mai devreme.

Washingtonul susține că acordul cu Rusia al Turciei, membră a Alianței Nord-Atlantice, reprezintă o amenințare pentru apărarea occidentală. SUA au somat Ankara să aleagă între sistemul de apărare oferit de Rusia și avioanele de vânătoare invizibile F-35, din care Turcia dorește să achiziționeze 100 de bucăți. Președintele turc a rămas însă ferm pe poziții.

Statele Unite au suspendat la începutul lunii aprilie livrările de echipamente la sol necesare utilizării F-35, avion conceput să comunice în timp real cu sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă ale NATO. Washingtonul se teme că tehnologia cu care este dotat sistemul S-400 să nu fie utilizată pentru a colecta date tehnologice despre avioanele militare ale NATO, la care Rusia ar putea să aibă acces.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.