Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un nou sondaj arată că extrema-dreaptă nu va obține majoritatea absolută în Franța

Ziarul de Vrancea
3 iul 2024 701 vizualizări

Ce scenarii devin probabile în acest caz

Adunarea Națională (RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, va deveni cea mai puternică grupare politică din parlamentul francez, fără a obține însă majoritatea absolută necesară formării guvernului, arată un nou sondaj Harris Interactive. Cifrele publicate înainte de turul al doilea al alegerilor parlamentare din 7 iulie sugerează că eforturile făcute de stânga franceză și de blocul centrist al lui Emmanuel Macron pentru limitarea câștigurilor RN funcționează, scrie Reuters.

Sondajul Harris Interactive pentru revista Challenges și posturile M6 și RTL sugerează că extrema dreaptă nu va reuși să obțină cele 289 de locuri necesare pentru a controla camera inferioară a parlamentului francez.

Este primul sondaj publicat după decizia politicienilor din mai multe partide franceze de a forma un așa-numit front republican împotriva Adunării Naționale (RN), partidul condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella.

Conform sondajului, RN și aliații săi ar obține duminică, în al doilea tur al alegerilor, doar 190 până la 220 de locuri, în timp ce republicanii de centru-dreapta (LR) ar obține 30 până la 50 de locuri. Acest lucru ar putea exclude chiar și posibilitatea unui guvern minoritar de extremă dreapta susținut de o parte a grupului parlamentar LR.

„Rezultatul retragerilor este un pas clar înapoi pentru RN”, a observat reporterul revistei Challenges Remi Clement. Sondajul Harris mai arată că alianța de stânga Noul Front Popular (NFP) ar obține între 159 și 183 de locuri, în timp ce coaliția centristă Ensemble, a președintelui Emmanuel Macron, ar obține doar între 110 și 135 de locuri. Diverse alte partide ar obține între 17 și 31 de locuri.

Va rezista totuși frontul republican?

Sondajul a fost publicat după ce peste 200 de candidați de toate culorile politice, dar în special cei din partea NFP și Ensemble, și-au retras candidaturile, după ce se calificaseră în turul al doilea de scrutin în circumscripțiile lor, fără a avea însă șanse mari la victoria finală. Decizia retragerii lor a fost luată cu scopul de a sprijini candidatul cel mai bine plasat pentru a învinge reprezentantul RN în fiecare circumscripție electorală, într-un proces cunoscut sub numele de „front republican”.

Înainte de retrageri, sondajele de opinie estimau că RN era pe cale să obțină 250-300 de locuri.

Întrebată dacă se teme că RN nu va atinge cifra de 289 necesară pentru o majoritate absolută, Le Pen s-a declarat optimistă. „Nu, sunt foarte încrezătoare. Francezii au o dorință reală de schimbare”, a spus ea, la TF1.

Întrebarea rămâne acum dacă alegătorii vor fi de acord cu efortul partidelor de a bloca RN.

Sondajele au arătat în trecut că alegătorii de centru ar putea decide să nu sprijine un candidat al stângii, doar pentru a bloca extrema-dreaptă, în timp ce mulți susținători ai stângii sunt atât de dezamăgiți de Macron încât nu vor suporta să sprijine pe cineva din alianța sa.

Ce urmează după alegeri? Incertitudine

Premierul francez Gabriel Attal, un aliat apropiat al lui Macron, a declarat că, în opinia sa, încercarea transpartinică de a priva RN de o majoritate ar putea reuși.

Cu toate acestea, el a respins sugestiile potrivit cărora centriștii lui Macron ar putea căuta să formeze un guvern transpartinic în cazul unui parlament fără majoritate, propunând în schimb ca moderații din camera inferioară a parlamentului să colaboreze pentru a adopta legislația de la caz la caz.

„Ce arată aceste retrageri este că putem evita o majoritate absolută pentru extrema dreaptă”, a declarat Attal pentru radio France Inter. „Sper ca tabăra Ensemble să fie cât mai mare posibilă”, a spus el. „După aceea, vom încerca să obținem majorități pe baza fiecărui proiect în parte”, a adăugat premierul.

Cât de ușor va fi acest proces rămâne de văzut. În cadrul unei reuniuni a cabinetului de marți, Macron a respins opțiunea unei coaliții care ar include partidul de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI) al lui Jean-Luc Melenchon, parte a alianței stângii, a declarat un participant.

Trump îl devansează pe Biden cu şase procent după dezbatere

Donald Trump şi-a mărit considerabil avansul faţă de Joe Biden în cursa la fotoliul de la Casa Albă, potrivit unui sondaj al publicat miercuri de cotidianul american The New York Times (NYT) după dezbaterea de la Atlanta, relatează AFP

Potrivit acestei noi anchete, fostul preşedinte republican îl devansează cu şase puncte procentuale pe succesorul său democrat, la nivel naţional.

Donald Trump este creditat cu 49% dintre intenţiile de vot, iar Joe Biden cu 43%.

În total 74% dintre cei chestionaţi îşi exprimă îngrijorarea faţă de vârsta lui Joe Biden.

Biden se bate să-şi menţină candidatura în viaţă

Joe Biden continua să se bată miercuri să-şi salveze candidatura la Casa Albă, extrem de fragilizată după dezbaterea sa catastrofală cu Donald Trump săptămâna trecută.

”El ştie că dacă mai are două evenimente de acest fel, lucrurile vor fi foarte diferite”, declară un apropiat anonim, citat miercuri de The New York Times.

El declară că preşedintele american, căruia inclusiv susţinătorii săi i-au reproşat că nu-şi dă seama de evenimente, se întreabă despre viitorul candidaturii sale.

Postul CNN scrie, la rândul său că o sursă apropiată democratului în vârstă de 81 de ani subliniază că Biden este ”lucid” cu privire la faptul că viitoarele zilele sunt decisive în privinţa menţinerii sale în cursa în alegerile prezidenţiale din noiembrie.

”Este absolut fals”, a respins purtătoarea sa de cuvânt Karine Jean-Pierre, şi a dat asigurări că preşedintele nu are în vedere ”absolut deloc” să-şi retragă candidatura. El ”continuă să facă campanie”, a anunţat ea.

Joe Biden a programat vineri un interviu la postul ABC News şi o conferinţă de presă - singur - săptămâna viitoare, cu obiectivul de a-şi dovedi capacitatea de a se exprima în mod fluid, fără prompter.

El urmează să se ducă în zilele următoare în două state decisive - Michigan şi Pennsylvania -, deplasări în care-i va fi judecată energia.

Un cadru al echipei de campanie a democratului, Quentin Fulks, a dat asigurări la CNN că Joe Biden, care a depăşit tragedii familiale şi reversuri politice majore, ”se va bate”.

Guvernatori

Numeroşi democraţi, inclusiv lideri ai partidului ca Nancy Pelosi, au pus la îndoială în mod public acuitatea mentală a preşedintelui. Apeluri deschise la o retragere rămân cantonate, până în prezent, la parlamentari rari, puţin cunoscuţi.

Miercuri, Joe Biden s-a întâlnit cu influentul lider al senatorilor partidului său, Chuck Schumer, şi urmează să primească la Casa Albă mai mulți guvernatori democraţi.

”Vor purta o discuţie sănătoasă cu preşedintele”, a declarat la CNN unul dintre ei,  J. B. Pritzker din Illinois. ”Pentru moment, Joe Biden este candidatul nostru, eu sunt 100% în spatele candidaturii sale, mai puţin dacă el ia altă decizie, iar în acest caz noi vom discuta atunci toţi despre cea mai bună cale de urmat”, a adăugat el.

Guvernatorul din Illinois, dar şi cei din California (Gavin Newsom), Michigan (Gretchen Whitmer) sau Pennsylvania (Josh Shapiro) sunt condideraţi potenţiali viitori candidaţi la fotoliul de la Casa Albă.

Niciunul dintre ei nu a pus în mod public în dicuţie candidatura lui Joe Biden, zdrobitoare în alegerile primare democrate, fără să fi avut un adversar real.

Un general german crede că şi femeile ar trebui să fie vizate de serviciul militar obligatoriu, dacă acesta va fi reintrodus

Inspectorul general al forţelor armate germane a sugerat ca femeile să fie obligate şi ele să efectueze serviciul militar obligatoriu, dacă acesta va fi reintrodus, pentru a "asigura egalitatea", relatează dpa.

Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu în 2011, deşi legea continuă să permită acest tip de recrutare în eventualitatea unui război sau a altor tensiuni.

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a scos din nou în evidenţă deficienţele armatei germane şi a provocat o dezbatere privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

Ministrul apărării Boris Pistorius a prezentat în iunie planuri pentru un nou model de serviciu militar menit să contribuie la completarea efectivelor armatei.

În declaraţii pentru grupul media german RND care au fost publicate joi, Carsten Breuer, responsabilul militar cu gradul cel mai înalt din armata germană, a spus că serviciul militar obligatoriu, în prezent suspendat, se aplică numai în cazul bărbaţilor, dar că în opinia sa "ar trebui asigurată egalitatea".

Totuşi, introducerea de drepturi egale în acest caz necesită o dezbatere politică şi socială, a adăugat Breuer.

Ministrul apărării Boris Pistorius intenţionează să introducă înregistrarea obligatorie, prin care tinerii trebuie să-şi declare disponibilitatea de a efectua serviciul militar şi faptul că sunt capabili să-l îndeplinească. Femeile pot face şi ele acest lucru, dar pe bază de voluntariat.

Ministrul a descris ideea drept "serviciu militar selectiv", menit să permită armatei să-i convoace numai pe cei "mai adecvaţi şi mai motivaţi" pentru instruire.

Noul model prevede şase luni de serviciu militar de bază, cu o opţiune de serviciu suplimentar voluntar de până la 17 luni.

Carsten Breuer şi-a exprimat sprijinul pentru noul model de recrutare al lui Pistorius.

El a spus că, dintr-o perspectivă militară, este necesară dezvoltarea capabilităţilor, în special în ceea ce priveşte planificarea NATO.

Înaltul responsabil militar a mai spus că Germania este un hub foarte important pentru alianţa occidentală şi că ţara are nevoie de peste 400.000 de militari temporari şi profesionişti sau rezervişti.

Pentru a satisface această necesitate, este nevoie de circa 100.000 de rezervişti suplimentari, iar noul model de recrutare ar putea atinge acest obiectiv, potrivit lui Breuer. Totuşi, a subliniat el, vor fi necesare şi elemente de serviciu militar obligatoriu.

Veniturile Rusiei din petrol şi gaze au crescut cu 41% în primul semestru

Încasările din vânzările de petrol şi gaze ale bugetului federal al Rusiei au crescut cu aproximativ 41% de la an la an în prima jumătate a anului, la 5.698 miliarde de ruble (65,12 miliarde de dolari), au arătat miercuri datele Ministerului de Finanţe, susţinute de creşterea preţului petrolului şi rubla mai slabă, transmite Reuters.

Veniturile din petrol şi gaze sunt cea mai importantă sursă unică de numerar pentru Kremlin, reprezentând în ultimul deceniu aproximativ o treime până la jumătate din totalul încasărilor bugetare federale.

Conflictul militar din Ucraina a determinat Occidentul să impună multiple sancţiuni menite să reducă veniturile ruseşti din petrol şi gaze, care reprezintă aproximativ o treime din bugetul federal al ţării. În prima jumătate a anului, preţul amestecului de petrol emblematic al Rusiei, Urals, a fost în medie la 69,1 dolari pe baril, peste limita de preţ impusă de Occident de 60 de dolari, în creştere de la 52,5 dolari în aceeaşi perioadă a 2023.

În acelaşi timp, rubla a scăzut la 90,8 pentru un dolar în primele şase luni, de la 76,9 în perioada ianuarie - iunie 2023.

Pentru 2024, în ansamblu, guvernul a bugetat venituri federale de 10.700 miliarde de ruble din vânzările de petrol şi gaze, în creştere cu 21% faţă de 2023, când preţurile mai scăzute ale petrolului şi scăderea exporturilor de gaze au redus veniturile cu 24%.

Rusia a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare şi securitate de la lansarea a ceea ce numeşte o operaţiune militară specială în Ucraina în februarie 2022, ducând la două deficite anuale consecutive care depăşesc 3.000 de miliarde de ruble, aproximativ 2% din PIB. Le-a finanţat cu împrumuturi interne şi prin folosirea Fondului Naţional al Averilor (NWF).

Fulgere puternice au declanşat incendii de vegetaţie pe insula grecească Thassos

Fulgere puternice au declanşat miercuri două incendii pe insula grecească Thassos, la o zi după ce pompierii reuşiseră să domolească incendiile de vegetaţie alimentate de vânturi neobişnuit de puternice pe alte două insule, relatează Reuters.

Peste 30 de pompieri ajutaţi de 13 maşini de intervenţie, un avion şi două elicoptere încercau să stingă flăcările care mistuiau terenuri forestiere, pe două fronturi, pe insula din nordul Mării Egee, aflată la 306 km nord de Atena.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, incendiile de vegetaţie au devenit mai frecvente şi mai devastatoare în Grecia în ultimii ani din cauza schimbărilor climatice, perturbând frecvent turismul de vară, în timp ce milioane de persoane se îndreaptă spre insulele ţării. În mod normal, ploaia ar fi o binecuvântare în zonele care nu au mai văzut o picătură de luni de zile, dar fulgerele care au însoţit-o au înrăutăţit lucrurile în Thassos.

Serviciul de protecţie civilă al Greciei a avertizat cu privire la alte fenomene meteorologice ciudate, afirmând că sunt aşteptate furtuni cu o frecvenţă ridicată a fulgerelor şi grindină. Centrul şi nordul Greciei vor fi cele mai afectate.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a avertizat săptămâna aceasta că urmează o vară periculoasă, cu incendii de vegetaţie, ca urmare a unei secete prelungite şi a rafalelor de vânt neobişnuit de mari pentru acest sezon.

Anul trecut, incendiile forestiere au ucis 20 de persoane în nordul ţării şi au forţat 19 000 de persoane să părăsească insula Rodos.

Pentru a localiza incendiile din timp, ţara mediteraneană utilizează din ce în ce mai mult drone care ajută la monitorizarea terenurilor forestiere.

Aproximativ 240 de pompieri din ţări precum Bulgaria, Malta, Moldova şi România vor întări forţele de stingere a incendiilor din Grecia din iulie până în septembrie, a anunţat marţi Ministerul Protecţiei Civile într-un comunicat.

Erdogan se oferă să ajute la încheierea războiului Rusia-Ucraina, dar Kremlinul îl exclude ca intermediar

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus miercuri lui Vladimir Putin că Ankara ar putea ajuta la încheierea războiului dintre Ucraina şi Rusia, dar purtătorul de cuvânt al liderului rus a declarat că Erdogan nu poate juca rolul de intermediar în conflictul care se desfăşoară de 28 de luni, relatează Reuters.

Erdogan, care a vorbit cu Putin în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), care se desfăşoară în Kazahstan, a declarat că el crede că este posibilă o pace echitabilă, care să convină ambelor părţi, a declarat Preşedinţia turcă.

Însă purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a exclus orice rol de intermediar pentru liderul turc. "Nu, nu este posibil", a declarat Peskov, când a fost întrebat de un jurnalist al televiziunii ruse dacă Erdogan şi-ar putea asuma un astfel de rol, potrivit agenţiei ruse de ştiri TASS, care nu detaliază de ce Kremlinul s-a opus implicării lui Erdogan.

Preşedinţia turcă a declarat că cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre războiul din Gaza şi despre modalităţile de a pune capăt conflictului din Siria.

Spre deosebire de alţi lideri NATO, care au impus sancţiuni guvernului lui Putin, Erdogan a încercat să menţină relaţii bune atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina pe tot parcursul conflictului.

Turcia a jucat un rol-cheie în punerea în aplicare a unui acord care să garanteze că cerealele pot fi transportate în siguranţă din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Acordul a rămas în vigoare timp de un an. Tot în Turcia s-au desfăşurat, la începutul conflictului, negocieri pentru un armistiţiu care, susţine Putin, ar fi fost fructuoase, dar Ucraina a renunţat apoi brusc la acord.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.