MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: UE întoarce spatele SUA în criza din Marea Oman
Europenii nu sunt convinși că atacurile asupra petrolierelor au fost puse la cale de iranieni
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) s-au arătat prudente, ieri, în atribuirea responsabilității atacurilor petrolierelor, săptămâna trecută, în apele Golful Persic, și au refuzat să se alinieze Statelor Unite, care acuză Iranul, la fel ca Regatul Unit și Arabia Saudită.
“O asemenea decizie trebuie să fie luată cu cea mai mare atenție. Cunosc evaluarea făcută de serviciile americane și britanice de informații, însă noi nu am decis încă acest lucru, în ceea ce ne privește. Trebuie să fim foarte prudenți și vom culege mai multe informații”, a declarat șeful diplomației germane Heiko Maas la sosirea la o reuniune cu omologii săi, la Luxemburg. “Este esențial să avem toate probele” îniante să se tragă concluzii, a pledat, de asemenea, ministrul finlandez Pekka Haavisto.
Miniștrii francez Jean-Yves Le Drian, britanic Jeremy Hunt și belgian Didier Reynders nu au participat la această reuniune. Mai mulți miniștri au susținut poziția secretarului general al ONU Antonio Guterres care a cerut o anchetă independentă. “Principala sarcină a miniștrilor de Externe este să evite războiul”, a subliniat șeful diplomației Luxemburgului Jean Asselborn, care a avertizat împotriva repetării unor falși pași diplomatici ce au condus la invazia Irakului în 2003. “Sunt convins, cum eram acum 16 ani, că nu trebuie să comitem eroare de a crede că putem rezolva o problemă în Orientul Mijlociu cu armele”, a declarat el. “Pericolul este că aici ne jucăm cu focul și că, până la urmă, vor exista doar perdanți”, a avertizat ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg.
Șefa diplomației europene Federica Mogherini a îndemnat săptămâna trecută să se evite toate “provocările” în regiunea Orientului Mijlociu.
UE încearcă să salveze Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, amenințat de către Statele Unite și de decizia președintelui american Donald Trump de a reimpune sancțiuni economice Republicii islamice.
Mike Pompeo: SUA iau în considerare opțiunea militară
Secretarul de Stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite „iau în considerare o varietate de opțiuni” privind tensiunile cu Iranul, inclusiv cea militară, însă a subliniat că președintele Donald Trump nu dorește un război. „L-am informat pe președinte de mai multe ori, vom continua să îl ținem la curent. Suntem încrezători că putem lua măsuri astfel încât să reinstaurăm politica de prevenire, care este misiunea noastră”, a declarat Pompeo într-un interviu acordat CBS. “Președintele va lua toate opțiunile în considerare. Însă ce a spus el? Nu vrem ca Iranul să aibă o armă nucleară. Președintele Trump a spus foarte clar că nu dorește un război cu Iranul”, a precizat Pompeo.
Comentariile lui Pompeo vin după ce președintele Parlamentului iranian Ali Larijani a sugerat duminică faptul că Statele Unite se află în spatele atacurilor “suspecte” ce au vizat joi două petroliere la Marea Oman, în regiunea Golfului Persic. “Se pare că acțiunile suspecte vizând petroliere la Marea Oman completează sancțiunile economice (americane impuse Iranului), pentru că (Statele Unite) nu au obținut vreun rezultat cu aceste sancțiuni”, a declarat Ali Larijani într-un discurs pe care l-a susținut în Parlament.
Un transportator japonez de metanol, Kokuka Courageous, și un petrolier aparținând companiei Frontline, cotată pe Bursa de la Oslo, Front Altair, care transporta benzină grea (naftă), au fost oprite joi, la Marea Oman, de explozii de origine necunoscută, în timp ce se îndreptau către Extremul Orient.
Încă de joi, Washingtonul a acuzat Teheranul că este responsabil de aceste atacuri, care au avut loc în timp ce premierul japonez Shinzo Abe se afla la Teheran, la discuții menite, în opinia sa, să reducă tensiunile între inamicii Republica islamică și Statele Unite. De asemenea, prințul saudit Mohammed bin Salman a acuzat Iranul că ar fi responsabil de atacuri, cerând comunității internaționale “să ia o poziție fermă privind un regim care susține terorismul și răspândește crime și distrugere”. Într-un comunicat de vineri, Ministerul de Externe britanic a informat că “aproape sigur” Gărdienii Revoluției ai Iranului sunt responsabili de atacurile asupra navelor. Teheranul dezminte orice implicare în aceste atacuri.
Cum explică Plahotniuc absența din țară
Liderul Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc precizează, într-o postare pe Facebook că retragerea partidului de la guvernare înseamnă o nouă etapă pentru PDM și explică absența sa din țară prin nevoia de a-și pune familia în siguranță. “Zilele acestea, s-au lansat multe speculații și atacuri, care au avut scopul de a demobiliza echipa noastră, dar, în realitate, ea s-a întărit și a devenit mai motivată. Decizia de a ne retrage de la guvernare și a merge în opoziție înseamnă o nouă etapă pentru PDM, una care ne va permite să putem lucra mai mult asupra modului nostru de a face politică, să lăsăm într-o parte ceea ce nu a funcționat bine și să venim cu noi idei și acțiuni”, a scris Plahotniuc.
În ceea ce îl privește, spune că are nevoie de o pauză, dar nu pentru a se odihni. “Ceea ce fac în aceste zile este să lucrez la mai multe planuri, iar cel mai important este cel prin care să reușim să readucem stabilitatea în Moldova și liniștea de care cetățenii au nevoie. În același timp, am nevoie de timp pentru a-mi securiza familia, după ce a trecut prin momente grele, inclusiv după o tentativă de răpire eșuată a mea, care a avut loc anul trecut, când mă aflam într-o vizită peste hotare. Copiii mei sunt speriați, familia mea este speriată și nu se simte în siguranță nicăieri. Familia mea are nevoie mai mult ca oricând să fiu lângă ea și eu voi sta cât este necesar, pentru ca să treacă cu bine peste aceste momente și să se simtă în siguranță. Este dreptul meu să iau toate măsurile pentru a mă proteja și a-mi proteja familia sau oamenii apropiați, așa cum cred că e mai bine pentru ei. În această perioadă, Moldova nu este o țară sigură, iar asta nu din cauza posibilelor dosare inventate de oponenți, dar din cauza unora care își doresc să o preia cu forța”, susține liderul PD.
Conform lui Plahotniuc, decizia Partidului Democrat de a se retrage de la guvernare a fost luată încă de marți, însă au dorit să o implementeze prin dialog cu celelalte partide și într-un mod legitim.
Liderul democrat consideră că alternanța la putere este un proces firesc și necesar într-o democrație, dar și-ar fi dorit ca acest lucru să se întâmple democratic și nu “prin încălcări ale legii, prin crearea unor precedente, care vor afecta grav Moldova pe termen lung”. “Mesajul pe care vreau să îl transmit cetățenilor este ca sunt pe baricade, voi reveni în țară cât mai curând, imediat ce familia îmi va fi în siguranță și eu voi fi în siguranță, voi munci pentru ca Republica Moldova să redevină o țară stabilă și ca oamenii să trăiască în liniște și pace”, conchide Plahotniuc.
Numărul ogivelor nucleare din lume a scăzut, dar armamentul nuclear este mai modern
Numărul de ogive nucleare din lume a scăzut în ultimul an, însă țările care dețin arma atomică îi acordă o “importanță sporită” și își modernizează arsenalele, relevă SIPRI într-un raport publicat ieri.
La începutul 2019, Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistanul, Israelul și Coreea de Nord dețineau aproximativ 13.865 de arme nucleare - cu aproximativ 600 mai puține decât la începutul lui 2018, potrivit estimărilor în ultimul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI). Însă, în paralel, puterile nucleare sunt pe cale să-și modernizeze arsenalul, iar China, India și Pakistanul cresc, de asemenea, mărimea acestuia.
“Lumea are mai puține arme (nucleare), însă mai noi”, rezumă pentru AFP Shannon Kile, directorul programului SIPRI pentru controlul armelor nucleare și coautor al raportului.
Scăderea din ultimii ani provine în principal din Statele Unite și Rusia, ale căror arsenale reprezintă în continuare peste 90% din armele nucleare la nivel mondial. Cele două țări își îndeplinesc astfel obligațiile care decurg din Tratatul New START, pe care l-au semnat în 2010, ce prevede un număr limitat de ogive funcționale și dezamorsarea vechilor ogive datând din Războiul Rece.
Însă acest tratat expiră în 2021 și “nu există vreo discuție serioasă în curs în vederea prelungirii” acestuia, într-o perioadă de tensiuni puternice între primele două puteri nucleare, își exprimă îngrijorarea Shannon Kile. Anul viitor, Tratatul Neproliferării Armamentului nuclear (TNP) - considerat cheia de boltă a ordinii nucleare mondiale - împlinește 50 de ani. Numărul de arme atomice a scăzut radical față de vârful de la mijlocul anilor '80, când a atins aproape 70.000.
Shannon Kile subliniază însă asupra mai multor tendințe îngrijorătoare, precum acumularea de armament nuclear de cele două părți ale frontierei indo-pakistaneze, ceea ce sporește pericolul ca un conflict convențional să degenereze într-unul nuclear.
Există totodată o tendință mai generală în a se acorda “o importanță sporită” armelor nucleare, odată cu schimbarea doctrinei strategice a Statelor Unite, care acordă un rol tot mai important acestui tip de armament în operațiuni militare și în discuții pe tema securității naționale americane, subliniază Shannon Kile. “Cred că tendința se îndepărtează de locul în care ne aflam acum cinci ani, atunci când armele nucleare erau marginalizate în întreaga lume”, apreciază el.
Argentina investighează pana de curent „fără precedent”
Autoritățile din Argentina investighează privind cauza unei pene de curent masive care a afectat aproape 50 de milioane de persoane.
Președintele Mauricio Macri a numit pana de curent ca fiind „fără precedent” și a promis o anchetă minuțioasă. Curentul a fost luat duminică în toată Argentina și Uruguay și în unele zone din Paraguay. Incidentul a afectat transportul în comun iar spitalele au fost nevoite să funcționeze cu ajutorul generatoarelor de rezervă. Pana de curent a început dimineață iar curentul a revenit seara. Oficialii argentinieni susțin că totul a început cu o defecțiune în „sistemul de interconexiuni” al țării însă cauza exactă nu este cunoscută.
Ministrul Energiei, Gustavo Lopetegui, a declarat că este puțin probabil să fie vorba de un atac cibernetic și că va dura în jur de 10-15 zile până când vor fi publicate concluziile anchetei.
Argentina - care are 44 de milioane de locuitori - și Uruguayul - 3,4 milioane - utilizează un sistem de interconectare electrică în centrul căruia se află barajul binațional Salto Grande, situat la 450 de kilometri nord de Buenos Aires și la 500 de kilometri nord de Montevideo. Alegerile locale au avut loc conform programului în Argentina, presa locală arătând imagini cu votanții folosindu-și telefoanele mobile pe post de lanterne. Restaurantele, care așteptau clienți numeroși cu ocazia Zilei Tatălui, au rămas închise.
Locatarii au postat fotografii cu orașe în întuneric și cozi imense de mașini la benzinării.
Un bebeluș român, cel mai mic copil separat de părinți de autoritățile americane
Un bebeluș român în vârstă de patru luni – Constantin Mutu - este cel mai mic copil separat de părinții săi de autoritățile americane la granița cu Mexicul. Părinții lui Constantin – Vasile și Florentina – au încercat să treacă ilegal granița, relatează New York Times.
În februarie 2018, copilul a fost separat de părinți la graniță iar tatăl său fusese reținut în Pearsall, Texas.
Constantin este cel mai tânăr dintre cei câteva mii de copii care sunt separați de părinți conform unei politici care avea ca scop descurajarea familiilor care sperau să emigreze în SUA. Politica a început cu un an înainte ca ea să fie recunoscută oficial în mai 2018 iar numărul total al celor afectați nu este cunoscut încă. Oficialii guvernului american nu le-au transmis până acum de ce copilul lor le-a fost luat iar Departamentul de Securitate Națională a refuzat să ofere declarații pentru New York Times.
În cazul lui Constantin, au trecut mai multe luni până când părinții lui l-au putut vedea din nou. Înainte, tatăl său a fost trimis la o evaluare psihiatrică într-un centru de detenție pentru imigranți din Texas pentru că nu se putea opri din plâns; mama lui Constantin a fost internată pentru hipertensiune cauzată de stres. Constantin s-a atașat între timp de familia sa adoptivă, el petrecându-și cea mai mare parte a vieții în casa lor din zona rurală a statului Michigan pentru ca apoi să fie trimis acasă.
La un an și jumătate, Constantin nu poate încă merge singur și nu a vorbit până în acest moment.
Deși majoritatea familiilor care trec granița din Mexic în SUA în ultimele luni au venit din America Centrală, fugind de sărăcie, secetă și violență, familia Mutu vine din România, țară în care, conform New York Times, un număr mic dar stabil de azilanți fug de persecuțiile etnice și aleg să meargă în SUA.
Vasile și Florentina Mutu sunt de etnie romă și în copilărie și-au ajutat părinții să cerșească.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
