MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: UE extinde sancțiunile impuse Rusiei din cauza crizei din Ucraina
Uniunea Europeană a anunțat că a extins pentru încă șase luni sancțiunile impuse Rusiei după ce a anexat Crimeea și a susținut rebelii din estul Ucrainei, scrie Reuters.
Sancțiunile, printre care și restricții de călătorie sau înghețarea bunurilor a 150 de persoane și 38 de companii, vor fi valabile până pe 15 septembrie, conform Consiliului European. „O evaluare a situației a arătat că nu este nevoie de o schimbare în regimul sancțiunilor”, a spus Consiliul într-un comunicat.
După ce a anexat Crimeea în 2014, demers care nu a fost recunoscut internațional, Rusia a spus că nu va mai returna regiunea. Uniunea Europeană acuză Rusia că susține separatiștii din estul Ucrainei, unde conflictul a cauzat deja moartea a peste 10.000 de persoane din 2014 până în prezent.
Musk: Baze spațiale pe lună și pe Marte ar salva omenirea după al treilea război mondial
Baze spațiale aflate pe lună și pe planeta Marte ar putea ajuta la conservarea civilizației umane și la grăbirea procesului de regenerare al acesteia pe Pământ în contextul unui al treilea război mondial, a spus, duminică, miliardarul Elon Musk. Fondatorul SpaceX a spus că nava interplanetară a companiei ar putea începe testele de zbor chiar anul viitor. „Există o probabilitate să apară încă o «Epocă întunecată», mai ales dacă va avea loc un al treilea război mondial. Vrem să ne asigurăm că există suficiente resurse de civilizație umană în altă parte pentru a aduce civilizația înapoi și poate pentru a reduce durata unei eventuale noi «Epoci întunecate». Cred că o bază pe lună și una pe Marte care ar putea ajuta la regenerarea vieții aici pe Pământ ar fi foarte importante”, a spus Musk, în cadrul unei conferințe.
Miliardarul a precizat că nava interplanetară SpaceX va avea capacitatea să efectueze zboruri scurte, probabil în prima jumătate a anului viitor.
Luna trecută, SpaceX a lansat cea mai puternică rachetă din lume, Falcon Heavy, către o orbită din apropierea planetei Marte.
Putin a ordonat în 2014 doborârea unui avion de pasageri
Președintele rus Vladimir Putin a relatat într-un documentar că a ordonat atacarea unui avion de pasageri despre care se spusese că ar avea la bord o bombă și că avea drept țintă Jocurile Olimpice din 2014 de la Soci, scrie BBC.
În documentarul postat online care durează două ore, Putin spune că a primit informații conform cărora un avion care zbura din Ucraina către Turcia fusese deturnat chiar înainte să înceapă Jocurile Olimpice. Ulterior, s-a aflat că a fost o alarmă falsă iar avionul nu a fost atacat. „Mi s-a spus că un avion care a decolat din Ucraina și se îndrepta spre Istanbul a fost deturnat și că răpitorii cer aterizarea la Soci”, spune Putin în film.
Piloții avionului, un Boeing 737-800 care avea la bord 110 persoane, au spus că un pasager avea o bombă și le-a spus să ducă avionul la Soci, conform reporterului Andrey Kondrashov. În film, Putin spune că oficiali ai serviciilor de securitate i-au spus că procedura de urgență în asemenea situații este atacarea avionului. „Așa că le-am spus: acționați conform planului”, a adăugat președintele rus. Câteva minute mai târziu a primit un alt apel prin care era informat că fusese o alarmă falsă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov a confirmat cele spuse de Putin. Prima parte a documentarului numit „Putin” a fost postată pe conturi de rețele sociale, printre care și unul care aparține unui manager pentru departamentul de media al statului și un cont de Youtube pro-Kremlin.
În timpul documentarului, Putin este întrebat de Kondrashov, un prezentator TV și actualul secretar de presă al președintelui rus, dacă există vreo circumstanță în care ar putea înapoia Crimeea Ucrainei. „Despre ce vorbești? Asemenea circumstanțe nu există și nici nu vor exista vreodată”, a spus Putin.
De asemenea, în documentar Putin spune că ar putea să ierte multe lucruri „dar nu toate”. Când a fost rugat să clarifice ce nu ar ierta, președintele rus a spus că „trădarea”.
Catastrofă aviatică în Nepal: Cel puțin 40 de persoane au murit
Cel puțin 40 de persoane și-au pierdut viața după ce un avion care avea 71 de persoane la bord s-a prăbușit la aterizarea pe aeroportul din Kathmandu, anunță BBC, care adaugă că sunt cel puțin 23 de supraviețuitori.
Avionul, operat de US-Bangla, o companie din Bangladesh, și-a schimbat brusc cursul și a ieșit de pe pistă atunci când a aterizat ieri după-amiază, luând foc.
Prim-ministrul Nepalului, Sharma Oli, care a prezentat condoleanțe, a spus că este „extrem de șocat” de acest accident și a promis că va avea loc o investigație a guvernului. „Avionul a primit permisiunea de a ateriza venind din partea de sud a pistei zburând peste Koteshwor, dar a aterizat venind din partea de nord”, a spus Sanjiv Gautam, directorul general al Autorității de Aviație Civilă din Nepal. „Încă nu s-a putut stabili cauza acestei aterizări neobișnuite”, a adăugat el.
Unul dintre supraviețuitori, Basanta Bohora, a spus că după ce avionul a decolat normal de la Dhaka, aeronava a început să se comporte ciudat odată ce se apropia de Kathmandu. „Deodată, avionul a început să se zgâlțâie violent și apoi s-a auzit un zgomot puternic. Eu stăteam aproape de geam și am putut ieși pe geam”, a spus Basanta Bohora. „Nu îmi mai amintesc nimic după ce am ieșit din avion, cineva m-a dus la spitalul Sinamangal iar de acolo prietenii mei m-au dus la spitalul Norvic. Am primit îngrijiri medicale pentru rănile suferite la cap și la picioare, dar sunt norocos că am scăpat cu viață din acest chin”, a adăugat el.
Conform AFP, care citează surse din poliție, 31 de persoane au murit la locul accidentului iar alte nouă au decedat din cauza rănilor la spital.
Un purtător de cuvânt al armatei a declarat pentru Reuters că cel puțin 50 de persoane au murit.
Dodon combate mișcarea unionistă cu panouri stradale
Președintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a decis să combată intensificarea mișcării unioniste pe teritoriul republicii prin panouri stradale cu mesaje de ''glorificare a Patriei'', în contextul în care numărul localităților care au semnat simbolica Declarație de unire cu România a ajuns la 106. Pe unul din panourile postate pe pagina sa de Facebook se poate citi ''Unionismul trece, Patria rămâne. (Republica) Moldova are viitor!'', sub care președintele și-a pus numele. În postarea de pe Facebook, Igor Dodon leagă amplificarea mișcării unioniste de Anul Centenarului. ''În acest an este ceasul de vârf al unioniștilor. Aniversarea centenarului a răscolit în ei cele mai iraționale și întunecate emoții și pasiuni. Au devenit foarte perfizi și agresivi și, din păcate, multă lume a căzut pradă acestei isterii. Și multe autorități din statul vecin și-au arătat adevărata față și intenție'', scrie Dodon pe pagina sa de Facebook, citată de Deschide.md.
El consideră că ''Unirea niciodată nu se va produce'', iar majoritatea cetățenilor Republicii Moldova ''condamnă ferm acțiunile unioniste''.
Săptămâna trecută, președintele moldovean a convocat Consiliul Suprem de Securitate, care a condamnat Declarațiile de Unire cu România, semnate zilnic de câte 4-5 localități din Republica Moldova. Mai mult, el a anunțat că pregătește un proiect de modificare a legislației prin care să fie introdusă răspunderea penală pentru ''acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova''.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
