Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina vrea să se doteze cu arme nucleare, dacă nu devine membră a NATO

Ziarul de Vrancea
14 apr 2021 656 vizualizări

“Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a declarat ambasadorul Ucrainei la Berlin

Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat ieri ambasadorul ucrainean în Germania. “Fie facem parte dintr-o alianță cum este NATO și contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opțiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik. În acest ultim caz, Kievul “va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menționat ambasadorul. “Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.

Kievul a renunțat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică și care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie și Rusia s-au angajat să respecte granițele Ucrainei.

Țara exsovietică vizează de mai mulți ani să adere la alianța militară occidentală NATO, ceea ce este însă considerat improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina și Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, în 2014, iar în ultimele săptămâni zona de conflict din estul Ucrainei, unde Moscova îi susține pe separatiștii pro-ruși, și desfășurările de trupe pe teritoriul rus și ucrainean au creat preocupare pe plan internațional. Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit despre “pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios și la Berlin”.

Moscova susține că nu face decât să reacționeze la provocările Kievului și a respins acuzațiile privind desfășurarea de forțe.

Partidul Democrat depune un proiect de reformare a Curții Supreme

Partidul Democrat va prezenta în Congres un proiect de lege care prevede o suplimentare cu patru posturi de judecători a completului Curții Supreme a Statelor Unite, prin care vizează să dejoace acapararea Curții de către conservatori numiți de către Donald Trump și care provoacă o opoziție aprigă din partea Partidului Republican. Prin această lege, numărul judecătorilor ar crește de la nouă la 13, potrivit unui exemplar al proiectului, pe care Reuters scrie că l-a examinat.

Președintele Joe Biden a anunțat vineri înființarea unei comisii bipartizane însărcinată să studieze eventuale modificări la Curtea Supremă - inclusiv o lărgire sau impunerea unei limite a numărului mandatelor magistraților Curții în locul unei numiri pe viață ca în prezent. Curtea Supremă este alcătuită din nouă judecători începând din 1969.

Însă Congresul Statelor Unite are puterea de a modifica numărul judecătorilor Curții Supreme - un lucru pe care l-a făcut în mai multe rânduri.

Fostul președinte republican Donald Trump a nominalizat trei judecători în unicul său mandat de patru ani și a impus astfel o majoritate conservatoare de șase la trei. Ultima încercare de reformare a Curții Supreme a avut loc în 1930.

Președintele de atunci Franklin D. Roosevelt a încercat - în zadar - să crească numărul judecătorilor Curții Supreme, după ce aceasta a emis o serie de horărâri împotriva unora dintre măsurile sale.

Spionajul american nu exclude ipoteza unei “scăpări” a virusului de la un laborator chinez

Serviciile americane de informații evocă două teorii în explicarea originii noului coronavirus SARS-CoV-2 - și anume un contact uman cu animale infectate sau un accident de laborator în apariția la Wuhan a pandemiei COVID-19, a declarat directoarea serviciilor naționale americane de informații (DNI) Avril Haines într-o audiere în Senat. “Comunitatea informațiilor nu știe exact unde, când și nici cum a fost transmis inițial virusul (care cauzează) COVID-19”, a declarat Avril Haines.

Ea a prezentat cele “două teorii” care explică originea coronavirusului.

“Aici ne aflăm”, a subliniat șefa spionajului american. “Însă continuăm să lucrăm la această problemă, culegem informații și facem tot ceea ce putem pentru a vă oferi cât mai multă încredere” în explicația originii pandemiei. “Facem tot ceea ce putem și folosim toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a face lumină asupra acestui lucru”, a subliniat, la rândul său, directorul CIA William Burns. Însă “ceea ce este clar pentru noi și experții noștri este că liderii chinezi nu au fost niciodată sinceri sau transparenți în cooperarea lor” cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în ceea ce privește originea noului corionavirus, a acuzat el. Serviciile americane de informații colaborează cu alte agenții guvernamentale și universități cu scopul de a stabili provenineța exactă a virsului, a declarat directorul agenției militare de informații NSA, generalul Paul Nakasone.

Experți internaționali de la OMS apreciau, în raportul pe care l-au publicat la sfârșitul lui martie, drept “extrem de improbabilă” teoria potrivit căreia noul coronavirus ar fi “scăpat” de la Institutul de Virusologie din Wuhan, orașul din centrul Chinei în care a apărut COVID-19, la sfârșitul lui 2019.

Însă directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus a cerut, câteva zile mai târziu, o continuare a anchetei cu privire la această ipoteză și a precizat că experți i-au “împărtășit dificultăți în a avea acces la date brute” în timpul anchetei lor în China. Teza “scăpării” SARS-CoV2 de la Institutul de Virusologie din Wuhan a fost apărată cu forță de către administrația americană în timpul președinției lui Donald Trump, pe baza unor informații de la serviciile de informații. China a respins mereu această posibilitate.

Premierul bulgar Boiko Borisov a demisionat

Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a demisionat de la conducerea guvernului său de coaliție, așa cum era de așteptat, în urma alegerilor parlamentare din luna aprilie. Anunțul a fost făcut de Mika Zaikova, membră a partidului “Există un Astfel de Popor”, care a condus prima ședință a noului parlament de la Sofia în calitate de cel mai în vârstă parlamentar. Zaikova a criticat absența lui Borisov de la ședința inaugurală a forului legislativ, susținând că liderul GERB “fie se simte rușinat, fie discreditează parlamentul”. “În definitiv, suntem o republică parlamentară”, a spus ea. Borisov a fost ales parlamentar în scrutinul desfășurat în urmă cu zece zile, dar a renunțat la mandat chiar înainte de depunerea jurământului, joi dimineață. Conform Constituției bulgare, cabinetul condus de Boiko Borisov va continua să asigure afacerile curente până la votarea unui nou guvern. Boiko Borisov se afla la conducerea guvernului din începând din 2017. Partidul său, GERB (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), a câștigat alegerile parlamentare, dar și-a pierdut majoritatea. GERB și partenerul său Uniunea Forțelor Democratice au obținut 25,8% din voturi.

Miercuri, Boiko Borisov a anunțat că GERB îl propune pe fostul ministru de externe Daniel Mitov pentru conducerea guvernului pe care va încerca să-l formeze în urma alegerilor legislative din 4 aprilie și că el se va concentra pe activitatea partidului. În urma scrutinului, în parlamentul bulgar au mai intrat formațiunea “Există un Astfel de Popor” (17,40% din voturi), Partidul Socialist Bulgar (15,01% din voturi), Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (10,36% din voturi), Bulgaria Democrată (9,31% din voturi) și partidul “Ridică-te, Bulgaria! Golanii criminali - afară!” (4,72% din voturi).

SUA expulzează diplomați ruși și anunță noi sancțiuni împotriva Moscovei

Administrația Joseph Biden a anunțat, ieri, expulzarea a zece diplomați ruși și impunerea de noi sancțiuni împotriva Moscovei, din cauza ingerințelor electorale și atacurilor cibernetice. „Președintele Joseph Biden a emis o ordonanță executivă care conferă atribuții suplimentare pentru a demonstra determinarea Administrației SUA de a riposta și de a contracara toate activitățile negative ale Rusiei”, a comunicat Casa Albă. Washingtonul afirmă că sancțiunile sunt o reacție la ingerințele electorale ruse și la atacurile cibernetice. Guvernul american a anunțat că atribuie Serviciului rus de Informații Externe atacurile cibernetice SolarWinds, care au vizat instituții guvernamentale americane.

Măsurile anunțate joi includ expulzarea a zece diplomați ruși, sancționarea a șase companii ruse acuzate de activități cibernetice ilegale, precum și a 32 de persoane și entități implicate în tentative de ingerințe electorale, conform agenției Associated Press. În plus, Casa Albă a anunțat că Administrația de la Washington utilizează canale diplomatice, militare și din domeniul serviciilor de informații pentru a reacționa la presupusele tentative ale Rusiei de a încuraja atacuri ale insurgenților talibani afgani asupra trupelor americane din Afganistan. Administrația Biden susține însă că nu vrea escaladarea crizei. Jake Sullivan, consilierul prezidențial american pentru Securitate Națională, a declarat că Statele Unite vor să aibă „o reacție semnificativă și credibilă, nu să amplifice criza”.

Președintele SUA, Joseph Biden, și omologul său din Rusia, Vladimir Putin, ar trebui să organizeze un summit „pentru a discuta toate problemele din relația bilaterală”. Președintele SUA, Joseph Biden, a vorbit marți, prin telefon, cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin. Biden a reafirmat angajamentul SUA de a susține suveranitatea Ucrainei și a pledat pentru dialog strategic pentru controlul armamentului, propunând organizarea unui summit.

Victorie majoră pentru Maia Sandu: Drum liber spre alegeri anticipate

Curtea Constituțională a constatat ieri că există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a sesizat CC în luna martie. Avizul Curții este definitiv și nu poate fi supus niciunei căi de atac. “Termenul de trei luni în interiorul căruia urma să fie investit un Guvern a expirat la 23 martie. Până la această dată un Guvern nu a fost învestit. Începând cu 24 martie survine consecința de dizolvare a Parlamentului”, a spus Maia Sandu în fața judecătorilor. Președinta Republicii Moldova a anunțat pe 29 martie că a sesizat Curtea Constituțională pentru a constata că sunt întrunite circumstanțele constituționale de dizolvare a Parlamentului. Potrivit șefei statului, Parlamentul a eșuat să aleagă un guvern din două încercări, iar majoritatea parlamentară protejează grupările corupte și nu caută soluții pentru oameni.

“Așa cum prevede Constituția, am avut consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în legătură cu situația politică din țară și eventuala dizolvare a Parlamentului. Parlamentul a eșuat să aleagă un Guvern din două încercări și după 45 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar de la demisia guvernului Chicu au trecut mai mult de 3 luni. Ca și experții în drept constituțional, consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului”, a spus în martie Maia Sandu.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.