MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina doreşte garanţii de securitate din partea SUA pe o perioadă de 20 de ani
Zelenski a cerut, la Munchen, și stabilirea unei date clare pentru aderarea Ucrainei la UE
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat sâmbătă cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner şi cu secretarul american de stat Marco Rubio înaintea următoarei runde de negocieri trilaterale prevăzute pentru această săptămână la Geneva, relatează The Guardian. Într-o scurtă declaraţie pe X, el a spus că au discutat despre unele evoluţii în urma întâlnirilor de la Abu Dhabi, dar a menţionat că „nu totul poate fi dezvăluit la telefon”.
De asemenea, el i-a informat despre întâlnirea pe care a avut-o anterior la Munchen cu secretarul de stat Marco Rubio şi a mulţumit din nou pentru sprijinul acordat Ucrainei de către SUA.
Zelenski s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, sâmbătă după-amiază, la Munchen. Într-o scurtă declaraţie pe reţelele sociale, însoţită de imagini, preşedintele ucrainean a spus că l-a informat pe Rubio „despre situaţia de pe linia frontului, atacurile ruseşti în curs şi consecinţele atacurilor (ruseşti) asupra sistemului energetic”. El a spus că au „discutat în detaliu despre procesul diplomatic şi întâlnirile trilaterale”, inclusiv despre întâlnirea de săptămâna viitoare de la Geneva.
Concesii cerute Ucrainei, nu Rusiei
Ucraina doreşte garanţii de securitate pe o perioadă de minimum 20 de ani din partea SUA înainte de a putea semna un acord de pace cu demnitate, a declarat Volodimir Zelenski înaintea discuţiilor de săptămâna viitoare cu Rusia şi SUA. El a vorbit sâmbătă la München, unde a solicitat, de asemenea, stabilirea unei date clare pentru aderarea Ucrainei la UE. Unii oficiali ai UE au indicat această dată posibilă ca fiind 2027.
În cadrul summitului anual de securitate de la München, preşedintele Ucrainei a declarat că speră ca întâlnirile trilaterale de săptămâna viitoare să fie serioase, substanţiale şi utile pentru toţi. „Dar, sincer, uneori am impresia că părţile discută despre lucruri complet diferite”, a mărturisit el. „Americanii revin adesea la tema concesiilor şi, de prea multe ori, aceste concesii sunt discutate doar în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”, a adăugat el.
Problema frustrării Europei faţă de reticenţa percepută a SUA de a preciza garanţiile de securitate pe care este pregătită să le ofere Ucrainei în cazul unui acord de pace şi necesitatea ca aceste garanţii să fie precizate înainte de semnarea unui acord rămân probabil cea mai mare rană în relaţia grav fracturată dintre SUA şi Europa.
Într-un discurs care a fost bine primit de liderii europeni dornici să vadă orice semn de dezgheţ în relaţie, secretarul de stat american, Marco Rubio, a prezentat o ofertă de colaborare cu Europa. Cu toate acestea, el a subliniat că această propunere era extrem de condiţionată şi că SUA vor acţiona singure, dacă condiţiile trumpiste ale Washingtonului nu vor fi îndeplinite în ceea ce priveşte clima, migraţia şi tarifele.
Folosind un ton diplomatic pe care vicepreşedintele SUA nu l-a avut în discursul său de la conferinţa de acum un an, Rubio a spus că „Europa şi SUA îşi aparţin”. El a adăugat însă că SUA sunt gata să întreprindă singure sarcina de a reconstrui ordinea mondială, dacă este necesar. „Preferăm – şi sperăm – să o facem împreună cu voi, prietenii noştri din Europa”, a punctat el.
Presiuni pentru o retragere ucraineană din Donbas
La conferinţa de presă de la München, Zelenski a mai declarat că SUA i-au spus că, dacă Ucraina se retrage din Donbas, pacea va veni cât mai repede posibil, dar el a insistat că această concesie nu este posibilă, deoarece acolo locuiesc ucraineni. Preşedintele ucrainean a mai dezvăluit că SUA au oferit până acum o garanţie de securitate pe 15 ani, dar Ucraina doreşte un acord pe minim de 20 de ani, fără lacune juridice, care să stabilească ajutorul specific pe care SUA l-ar oferi unei forţe europene de asigurare a securităţii, care urma să fie plasată în Ucraina în cazul unui acord de pace.
Detaliile unui aşa-numit plan de prosperitate, prin care SUA ar avea acces la resursele minerale ucrainene, nu au fost încă discutate, a spus Zelenski. Liderul ucrainean s-a întrebat, de asemenea, de ce a fost schimbat şeful delegaţiei ruse de negociere, spunând că se teme că acest lucru înseamnă că ruşii trag de timp, nu că îşi schimbă cumva strategia.
Zelenski s-a plâns, de asemenea, că Europa a fost practic absentă de la masa negocierilor. „În opinia mea, aceasta este o mare greşeală”, a spus el, o opinie împărtăşită şi de ministrul chinez de externe Wang Yi.
Vineri, Donald Trump l-a îndemnat pe Zelenski să „se mişte” pentru a ajunge la un acord cu Rusia. Zelenski a insistat că alegerile pentru care SUA fac presiuni ca Ucraina să le organizeze până la 15 mai pot avea loc doar la două luni după declararea încetării focului, pentru a asigura securitatea adecvată a alegătorilor.
Trump a încercat să exercite presiuni asupra lui Zelenski pentru a ajunge la un acord în câteva luni, dar nu a precizat consecinţele în cazul în care Ucraina nu va fi suficient de flexibilă faţă de SUA.
Zelenski a mai spus că subiectul atacurilor ruseşti asupra centralelor energetice ucrainene va fi abordat în cadrul discuţiilor de la Geneva, adăugând că niciuna dintre centralele energetice din Ucraina nu a rămas neafectată.
Războiul ar putea continua cel puțin încă doi ani
Liderii europeni par pesimişti în ceea ce priveşte posibilitatea unor progrese diplomatice, fiind de acord că Putin nu este încă epuizat din punct de vedere economic sau militar. Zelenski a declarat că ambiţia sa este de a creşte numărul ruşilor ucişi sau răniţi grav la 50.000 pe lună.
Un lider european prevede cel puţin încă doi ani de război şi a insistat că Europa are resursele necesare pentru a susţine Ucraina atât timp. Zelenski a lansat, de asemenea, un atac virulent la adresa regimului iranian pentru furnizarea dronelor Shahed care au provocat atât de multe pagube în Ucraina.
În timp ce 200.000 de protestatari participau la o manifestaţie în München pentru a cere răsturnarea regimului iranian, Zelenski a declarat: „Nu am avut niciodată un conflict de interese cu regimul iranian. Dar dronele iraniene Shahed pe care le-au vândut Rusiei ucid poporul nostru şi distrug infrastructura noastră”. El a susţinut că, dacă Iranului i se acordă timp, acesta va provoca şi mai multe distrugeri. „Regimurilor precum cel din Iran nu trebuie să li se acorde timp. Când au timp, ucid şi mai mult. Trebuie opriţi imediat, şi exact asta ar fi trebuit să se întâmple cu ayatollahul după toate războaiele declanşate de regimul său şi toate vieţile pe care le-a luat”, a declarat Zelenski.
FT: Discursul aparent liniştitor al lui Marco Rubio adresat Europei este „un cadou otrăvit”
Secretarul de stat american Marco Rubio a solicitat un parteneriat „revigorat” între SUA şi Europa, bazat pe o „mare civilizaţie” comună. În discursul ţinut sâmbătă la Conferinţa de securitate de la München, Rubio a încercat să-i liniştească pe europenii care de un an sunt îngrijoraţi de tarifele şi de ameninţările lui Donald Trump la adresa NATO.
Rubio a încercat, de asemenea, să încurajeze publicul european, încă afectat de ameninţările lui Trump de luna trecută de a invada Groenlanda, care au provocat cea mai profundă ruptură dintre SUA şi continent din ultimele decenii. În orice caz, discursul a marcat o îndepărtare de remarcile combative făcute la forumul de anul trecut de vicepreşedintele american JD Vance, care a acuzat Europa că reprimă libertatea de exprimare şi se îndepărtează de „valorile sale fundamentale”.
Pia Fuhrhop, politolog la think tank-ul german SWP, a declarat pentru Financial Times că discursul de sâmbătă al secretarului de stat Marco Rubio la Conferinţa de securitate de la Munchen a părut politicos la prima vedere, dar el încerca, de fapt, să atragă Europa către mentalitatea MAGA. „Este un cadou otrăvit”, a spus ea despre mesajul său de colaborare.
Rubio a subliniat dorinţa Washingtonului de a colabora „împreună cu voi, prietenii noştri din Europa”, descriind „o moştenire sacră, o legătură indestructibilă” care uneşte SUA şi partenerii săi europeni. „Ne aparţinem”, a spus el. „Facem parte dintr-o singură civilizaţie, civilizaţia occidentală. Suntem legaţi unii de celălalţi prin cele mai profunde legături pe care naţiunile le pot împărtăşi, întărite de secole de istorie comună, credinţă creştină, cultură, moştenire, limbă, strămoşi şi sacrificiile făcute de înaintaşii noştri”, a pledat Rubio. Dacă preşedintele SUA, Donald Trump, „cere seriozitate şi reciprocitate” este „pentru că ne pasă profund”, a adăugat el.
Preşedintele Conferinţei, Wolfgang Ischinger, a spus că mesajul conciliant al lui Rubio de „reasigurare, de parteneriat” şi „relaţii interconectate” a provocat „un suspin de uşurare în această sală”. Ischinger i-a spus lui Rubio că remarcile sale i-au amintit de „declaraţiile făcute cu decenii în urmă de predecesorii săi”.
Rubio a mai spus: „Într-o perioadă în care titlurile din presă anunţă sfârşitul erei transatlantice, să fie clar pentru toţi că acesta nu este nici obiectivul, nici dorinţa noastră, deoarece pentru noi, americanii, casa noastră poate că este în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna copii ai Europei”.
Cu toate acestea, el a repetat multe dintre ideile şi obiectivele politice stabilite de Vance anul trecut. El a deplâns externalizarea industriei americane, dominarea non-occidentală a lanţurilor de aprovizionare critice şi politicile de energie verde care, potrivit lui, urmăresc să „împace un cult al climei” în timp ce „sărăcesc poporul”. Mai presus de toate, el a subliniat că Europa şi SUA se confruntă cu ameninţarea migraţiei în masă şi cu perspectiva „dispariţiei civilizaţiei”.
„Securitatea naţională nu este doar o serie de întrebări tehnice”, a spus el. „Ce apărăm mai exact? Apărăm o mare civilizaţie... Numai dacă suntem mândri de moştenirea noastră şi de acest patrimoniu comun putem începe împreună să ne imaginăm şi să ne modelăm viitorul economic şi politic”, a punctat el.
„Migraţia în masă continuă să fie o criză care transformă şi destabilizează societăţile din întreaga lume occidentală”, a spus Rubio. Dar el a insistat că aceasta „nu este o expresie a xenofobiei. Nu este ură. Este un act fundamental de suveranitate naţională”, a susţinut Rubio.
Rubio a criticat, de asemenea, „statele sociale” pe care, potrivit lui, Europa le-a urmărit în detrimentul finanţării securităţii sale. „Ceea ce ne dorim este o alianţă revigorată, care să recunoască faptul că ceea ce a afectat societăţile noastre nu este doar un set de politici proaste, ci o stare de disperare şi complacere”, a declarat Rubio.
Remarcile sale au fost primite cu răceală de către unii participanţi. „Nu este răspunsul pe care îl căutam”, a spus un diplomat german, remarcând că discursul a fost orientat mai mult către publicul „intern” al SUA „decât către noi”. „A fost MAGA, dar fără nicio perspectivă”, a comentat un alt înalt oficial european. „Nicio menţiune despre Rusia, nicio menţiune despre Ucraina”, notează el.
Dar Jürgen Hardt, un membru senior al parlamentului german, a spus că „Rubio a rămas un adept al NATO, ceea ce este pozitiv. Noi, europenii, nu ne vom angaja însă în războaiele culturale americane”, a asigurat el.
Navalnîi a murit în închisoare otrăvit cu toxina unei broaşte din America de Sud
Fostul lider al opoziţiei ruse şi activist anticorupţie Aleksei Navalnîi a fost otrăvit în închisoare cu o substanţă toxică mortală care se găseşte în pielea unei specii de broaşte din Ecuador, ceea ce a dus, „cel mai probabil”, la moartea sa, a anunţat sâmbătă Ministerul de Externe al Regatului Unit, o ipoteză pe care o susţin şi alţi aliaţi ai Marii Britanii, relatează Sky News şi The Guardian. „Numai statul rus avea mijloacele, motivul şi ocazia de a utiliza această toxină letală pentru a-l viza pe Navalnîi în timpul detenţiei sale într-o colonie penală rusă din Siberia, şi îl considerăm responsabil pentru moartea sa”, a declarat guvernul britanic.
„Epibatidina se găseşte în mod natural la broaştele „săgeată” (din familia Dendrobatidae) care trăiesc în sălbăticie în America de Sud. Broaştele „săgeată” nu produc această toxină în captivitate, iar această specie nu se găseşte în mod natural în Rusia. Nu există nicio explicaţie nevinovată pentru prezenţa ei în corpul lui Navalnîi”, a adăugat Foreign Office. Ancheta cu privire la moartea în închisoare a lui Navalnîi a fost condusă de Marea Britanie „împreună cu parteneri din Suedia, Franţa, Ţările de Jos şi Germania”.
Marea Britanie a raportat otrăvirea către Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OPCW), invocând o „încălcare flagrantă” de către Rusia a Convenţiei privind armele chimice.
Vestea vine cu doar câteva zile înainte de împlinirea a doi ani de la moartea lui Navalnîi într-o colonie penală din Siberia şi în timp ce oficialii şi experţii în securitate s-au reunit la Conferinţa de securitate de la München pentru a discuta, printre altele, despre ameninţarea pe care Rusia o reprezintă în continuare pentru Europa. Vorbind de la Conferinţa de securitate de la München, ministrul de externe britanic Yvette Cooper a declarat: „De când Iulia Navalnaia a anunţat pierderea soţului ei aici, la München, în urmă cu doi ani, Marea Britanie a căutat cu determinare adevărul despre moartea lui Alexei Navalnîi.... Astăzi, alături de văduva sa, Marea Britanie scoate la lumină complotul barbar al Kremlinului de a-i reduce vocea la tăcere”.
Nu este clar cum ar fi fost administrată toxina de broască – numită epibatidină – lui Aleksei Navalnîi, care se afla în închisoarea din Siberia când a murit şi unde fusese transferat de curând. Triburile indigene din America de Sud folosesc toxina în săgeţi sau în arbalete atunci când vânează, notează Sky News. Otrava este de 200 de ori mai puternică decât morfina.
Consumul moderat de cafea şi ceai, asociat cu un risc mai scăzut de demenţă
Consumul zilnic moderat de cafea sau ceai este asociat cu un risc mai scăzut de demenţă şi cu un declin cognitiv mai lent, potrivit unor date obţinute într-un studiu observaţional de mari dimensiuni. Cercetarea sugerează că aceste băuturi ar putea avea un rol în menţinerea sănătăţii cognitive pe termen lung, fără a indica însă o relaţie directă de cauzalitate.
Consumul moderat de cofeină, echivalentul a două-trei ceşti de cafea cu cofeină sau una-două ceşti de ceai pe zi, este asociat cu un risc mai scăzut de demenţă, cu o încetinire a declinului cognitiv şi cu o mai bună păstrare a funcţiilor cognitive, arată un studiu publicat, luni, în revista JAMA.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Mass General Brigham, în colaborare cu Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, şi a analizat datele a peste 130.000 de participanţi, urmăriţi pe o perioadă de până la 43 de ani.
Pe parcursul intervalului de monitorizare, 11.033 de persoane au dezvoltat demenţă. Rezultatele arată că participanţii cu cel mai mare aport de cofeină au avut un risc de demenţă cu până la 18% mai mic comparativ cu cei care consumau puţină cofeină sau deloc, atât în rândul bărbaţilor, cât şi al femeilor.
Beneficiile au fost cel mai evident asociate cu un consum moderat, însă un aport mai mare de cofeină nu a fost legat de efecte negative şi a părut să ofere un nivel similar de protecţie. În plus, consumatorii de cafea au raportat mai rar simptome de declin cognitiv subiectiv, definit ca percepţia personală a pierderilor de memorie sau a confuziei, cu o frecvenţă de 7,8%, comparativ cu 9,5% în rândul celor care nu consumau cafea.
Autorii notează că atât cafeaua, cât şi ceaiul conţin compuşi bioactivi, precum cofeina şi polifenolii, care ar putea acţiona ca factori neuroprotectori, prin reducerea inflamaţiei şi a proceselor de degradare celulară, şi prin susţinerea funcţiilor cognitive.
Cercetări anterioare au asociat cofeina cu o sensibilitate mai bună la insulină şi cu o funcţie vasculară îmbunătăţită, elemente care ar putea contribui la efectele observate asupra sănătăţii cognitive. Cercetătorii subliniază însă că studiul are un caracter observaţional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relaţie de cauzalitate directă între consumul de cafea sau ceai şi riscul de apariţie a demenţei. De asemenea, analiza nu a ţinut cont de tipurile de cafea sau ceai consumate şi nici de modul de preparare, cum ar fi gradul de prăjire, originea produsului sau metoda de infuzare.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump sugerează că operaţiunile americane împotriva Iranului se apropie de sfârşit
De același autor
