MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Turcia fierbe. Erdogan pierde?
Rezultatele oficiale ale alegerilor din Istanbul și alte orașe mari din țară vor fi publicate săptămână viitoare, după ce partidul președintelui a contestat desfășurarea scrutinului n Erdogan poate fi învins, este concluzia presei internaționale
Rezultatele oficiale ale alegerilor locale din Turcia vor fi publicate abia săptămâna viitoare după ce Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP), al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a informat că a decis să depună contestații privind cursa pentru primăria din Istanbul, scrie The Guardian. Sadi Guven, șeful Comisiei Electorale, a informat ieri că vor fi evaluate contestații în 30 de orașe, 51 de reședințe de provincii și 922 de districte în această săptămână și că partidele au termen până vineri să depună contestații, astfel că rezultatele oficiale vor fi afișate cel mai devreme pe 11 aprilie.
Situația este tensionată în țară după ce rezultatele inițiale neoficiale ale alegerilor de duminică arată victorii importante pentru Partidul Republican al Poporului (CHP), de opoziție, în orașe precum Ankara (capitala) și Istanbul, centrul cultural și economic al țării.
Aceste posibile victorii ale opoziției reprezintă o surpriză pentru coaliția aflată la guvernare și pentru blocul de partide din opoziție care s-au unit pentru a-și mări șansele de a profita de nemulțumirea votanților față de felul în care guvernul turc a gestionat o criză economică aflată în plină evoluție. În Ankara, candidatul CHP Mansur Yavas, este așteptat să fi câștigat 50,9% din voturi iar candidatul AKP doar 47,1% - un rezultat care ar încheia un sfert de secol în care AKP a controlat capitala. AKP a informat că va contesta aceste rezultate.
În Istanbul nu au fost prezentate rezultatele finale iar numărătoarea oficială a voturilor a fost suspendată de mai multe ori. Totuși, candidatul CHP, Ekrem Imamoglu, părea să fie în postura de favorit.
Candidatul AKP, fostul premier Binali Yildirim, a recunoscut luni că Imamoglu are un avans de 25.000 de voturi însă a precizat că acest avans este cauzat de 300.000 de voturi nule. Partidul său va contesta rezultatele în toate cele 39 de districte ale Istanbulului, conform ziarului Hurrivet. Ambele partide au revendicat victoria în Istanbul, Imamoglu autoproclamându-se pe Twitter primarul orașului.
“O turnură majoră“
După ce AKP pare să fi pierdut alegerile pentru primăriile marilor orașe turce Ankara și Istanbul, cotidianul german Frankfurter Rundschau a comentat că rezultatele alegerilor municipale au arătat că președintele turc poate fi învins. În editorialul său de marți, publicația germană subliniază că “pierderea orașului de pe Bosfor este cu precădere dureroasă și constituie, din punct de vedere simbolic, cea mai grea dintre înfrângeri”. “Ascensiunea politică a lui Erdogan a început pe Bosfor în 1994. Acum, aici a început declinul său”, notează cotidianul.
Potrivit Frankfurter Rundschau, “alegerile prezidențiale de anul trecut au transmis semnalul că Erdogan este vulnerabil și că opoziția rămâne în viață, în pofida represaliilor, epurărilor la scară largă și miilor de arestări”. “Șapte dintre zece cele mai importante orașe din Turcia au fost câștigate de alianța de opoziție, în pofida faptului că s-a putut face prea puțin împotriva controlului total al guvernului asupra mass-media și numeroaselor tentative de manipulare”, continuă cotidianul german, potrivit căruia “pierderea de către AKP a puterii în vestul Turciei constituie de asemenea o turnură majoră și pentru că orașele de aici reprezintă viitorul țării”. “Ele contribuie în proporție de două treimi la economia Turciei și atrag tinerii în căutare de locuri de muncă”, subliniază publicația. “Situația economică dezastruoasă a fost principalul motiv pentru care Erdogan trebuia să primească o lecție. El a subapreciat-o”, conchide Frankfurter Rundschau.
Copiii lui Khashoggi au primit proprietăți și bani drept compensație pentru moartea tatălui lor
Copiii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi ar fi primit case în valoare de milioane de dolari în Arabia Saudită și sume lunare de bani drept compensație pentru asasinarea tatălui lor, potrivit unui raport al Washington Post, care citează oficiali saudiți și apropiați ai familiei Khashoggi. Cei doi fii și cele două fice ale lui Khashoggi ar putea primi sume și mai mari de bani, de ordinul zecilor de milioane de dolari pentru fiecare, ca parte a unor negocieri care ar urma să aibă loc după finalizarea procesului celor acuzați de moartea jurnalistului, potrivit unor oficiali care au preferat să rămână anonimi. Procesul ar urma să se încheie peste câteva luni. Tranzacțiile sunt parte a unui efort al Arabiei Saudite de a ajunge la o înțelegere cu membrii familiei Khashoggi în cazul uciderii jurnalistului de către ofițeri saudiți acum șase luni în incinta consulatului Arabiei Saudite la Istanbul. În acest context, Washington Post notează că fiii acestuia nu au transmis critici dure la adresa regimului saudit, cu toate că asasinarea tatălui lor a provocat indignare la nivel mondial și valuri de critici la adresa prințului moștenitor Mohammed bin Salman.
Recompensele ar fi, potrivit unui fost oficial, o recunoaștere de către autoritățile saudite a faptului că „s-a comis o mare nedreptate” în acest caz. Ca parte a unui acord preliminar, copiii lui Khashoggi ar fi primit câte o casă în Jeddah, în valoare de 4 milioane de dolari fiecare. Potrivit unor apropiați ai familiei, Salah Khashoggi, bancher în Jeddah, care și-a reprezentat și frații în discuțiile cu autoritățile, este singurul dintre cei patru copii ai jurnalistului care va continua să locuiască în Arabia Saudită. Ceilalți trei locuiesc în Statele Unite și intenționează să vândă casele pe care le-au primit de la autorități.
Cele două fiice ale jurnalistului, Noha Khashoggi și Razan Jamal Khashoggi, au publicat un material în Washington Post anul trecut despre schimbările pe care tatăl lor le-ar fi dorit în societatea saudită, însă nu au acuzat direct vreun oficial al Arabiei Saudite pentru moartea acestuia. Khashoggi, jurnalist al Washington Post și critic al autorităților saudite, a fost ucis în luna octombrie în clădirea Consulatului saudit din Istanbul. Moartea sa a dus la o tensionare a relațiilor dintre Statele Unite și Arabia Saudită. Mai mulți membri ai Congresului l-au acuzat pe prințul Mohammed bin Salman că s-ar fi aflat în spatele asasinării lui Khashoggi. Autoritățile saudite au negat orice implicare a prințului moștenitor în acest caz și au anunțat că 11 suspecți au fost reținuți și puși sub acuzare în dosarul morții jurnalistului.
Pompeo i-a vorbit lui Meleșcanu despre lupta împotriva corupției
Comunicatul MAE român nu amintește un cuvânt despre îngrijorările oficialului american
Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, i-a atras atenția ministrului de externe Teodor Meleșcanu asupra importanței continuării luptei împotriva corupției care subminează instituțuiile democratice, se arată într-un comunicat de presă al Departamentului de stat al SUA. Cei doi s-au întâlnit luni la Washington. În comunicatul ministerului de externe de la București nu se menționează absolut nimic despre subiectul corupției, MAE susținând că discuțiile au vizat doar probleme de securitate. “Secretarul de stat Michael R. Pompeo s-a întâlnit astăzi, la Washington, cu ministrul român de externe, Teodor Melescanu. Cei doi au discutat despre strânsa cooperare în materie de securitate cu România, un aliat NATO robust, care își îndeplinește angajamentele privind cheltuielile de apărare, și despre provocările pe care NATO le are pe flancul de est. Cei doi înalți demnitari au vorbit, în mod concret, despre agresiunea Rusiei în zona Mării Negre. Cei doi au discutat și despre importanța eforturilor României de combatere a corupției care subminează instituțiile democratice și încurajează influența nocivă a adversarilor”, se arată în comunicatul de presă al Departamentului de Stat al SUA.
Pe de altă parte, varianta ministerul afacerilor externe de la București arată cu totul altfel. Nimic despre corupți sau despre “agresiunea Rusiei”. “Cei doi oficiali au abordat o gamă largă de subiecte de actualitate de pe agenda bilaterală, subliniind interesul și eforturile comune ale ambelor guverne, român și american, pentru dezvoltarea și intensificarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Ministrul român a subliniat importanța vizitelor bilaterale la nivel înalt la Washington și București pentru dezvoltarea relației bilaterale”, transmite MAE, într-un comunicat de presă.
Germania: Infracționalitatea, în 2018 la cel mai scăzut nivel de după 1992
Infracționalitatea în Germania a scăzut în cursul anului 2018 cu 3,6% față de anul anterior, aflându-se la cel mai redus nivel de după 1992, indică datele statistice comunicate ieri de ministrul federal de interne, Horst Seehofer. Statistica poliției, care a consemnat anul trecut 5,56 milioane de infracțiuni, l-a determinat pe ministru să afirme că “Germania este una din țările cele mai sigure”, și să remarce că mai puțin de 1% din populație a fost victima unei infracțiuni grave.
Nu a fost comunicată o estimare a infracționalității neraportate poliției.
“Desigur, orice infracțiune înseamnă cu una prea mult, dar, obiectiv vorbind, aceasta este cea mai scăzută cifră de decenii”, a subliniat Seehofer. Numărul infracțiunilor cu violență a scăzut cu 1,9%, iar al furturilor cu 7,5%. Potrivit aceleiași statistici, procentul infracțiunilor având ca autori cetățeni străini “a rămas practic constant”, “spre deosebire de cum arată percepția publică”, la 30,5% față de 30,4% în 2017, a mai indicat Seehofer.
Un star rock s-a sinucis după ce a fost acuzat „în mod eronat” că a abuzat o minoră
Armando Vega Gil, în vârstă de 64 de ani, fondator și basist grupului mexican rock Botellita de Jerez, s-a sinucis luni după ce a publicat o scrisoare de adio pe contul său de Twitter în care a scris că a fost acuzat anonim și în mod eronat că a abuzat sexual o minoră. Vega Gil a fost găsit mort în casa lui din Ciudad de Mexico, potrivit autorităților. Muzicianul a scris că a fost acuzat anonim, pe Twitter, via #MeTooMusicosMexicanos, că ar fi hărțuit și abuzat o adolescentă în vârstă de 13 ani. „Voi spune categoric: acuzația este falsă. Vreau să fie clar că moartea mea nu este o recunoaștere a vinei, dimpotrivă, este o declarație radicală a nevinovăției mele. Vreau doar să curăț drumul pe care va merge fiul meu în viitor”, a scris Gil. Agenta trupei, Paola Hernandez, a afirmat că a vorbit cu Vega Gil în jurul orei 02.00, cu câteva ore înainte de moartea lui. „Era cu adevărat trist și enervat, nu știa cum să se disculpe. A spus că nu era vinovat... era îngrijorat de cum va primi fiul lui toate astea”, a mai spus Hernandez pentru un post de radio. Vega Gil și-a încheiat scrisoarea: „Nu învinuiți pe nimeni pentru moartea mea, această sinucidere este o decizie conștientă, voluntară, liberă și personală. Pe curând”.
Cercetători au creat o imprimantă 3D care ar putea produce organe umane vii
Imprimantele 3D normale funcționează prin construirea de straturi subțiri de material topit pentru a crea obiecte solide, dar este greu ca desenele complicate să-și mențină forma, scrie scrie sbs sanfrancisco. Inginerii de la Cal și Lawrence Livermore Lab au avut ideea de a face obiecte 3D în același mod în care scanarea computer tomograf creează imagini 3D: bombardând un pacient cu raze X din mai multe direcții diferite, cu excepția faptului că în acest caz se folosește lumina. Procesul se numește tipărire volumetrică. Imaginile rotative ale unui obiect sunt transmise printr-un videoproiector convențional. Lumina este concentrată pe un cilindru de rășină cu răsucire lentă care conține molecule de plastic cu un activator sensibil la lumină. Când lumina se acumulează în zonele dorite, gelul începe să se întărească și, după 30 despre secunde, este creat un obiect 3D solid - nu în straturi, ci imediat. “În acest caz, atunci când vedeți ceva care apare de nicăieri, este cu adevărat magic ... este distractiv de urmărit”, a spus Hossein Heidari, membru al echipei UC Berkeley. În prezent, obiectele sunt rudimentare, dar tehnica deschide o lume a posibilităților. Poate crea obiecte în interiorul altor obiecte sau, după cum este ilustrat într-un experiment, un mâner în jurul unei șurubelnițe metalice. Un alt avantaj al metodei este că numai materialul se întărește; rășina rămasă este încă utilizabilă, ceea ce înseamnă că practic nu există deșeuri. Dar cercetătorii se gândesc la modalități de a utiliza tipărirea volumetrică pentru a organiza celule umane în organe vii, cum ar fi ficatul sau rinichii. “Cred ca s-ar putea întâmpla în următorul deceniu să vedem un organ funcțional care este gata să fie implantat sau transplantat”, a spus Heidari.
