MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump vrea din nou Groenlanda - De ce este atât de interesat de cea mai mare insulă din lume
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni, având o poziţie strategică şi resurse naturale importante. Călătoria lui Donald Trump Jr. în Groenlanda a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic, transmite CNN.
Marţi, Donald Trump Jr. a aterizat în Groenlanda, insula arctică pe care tatăl său, preşedintele ales Donald Trump, şi-a exprimat dorinţa puternică de a o cumpăra, în ciuda declaraţiilor tăioase ale Groenlandei că nu este de vânzare. Trump Jr. a încadrat călătoria ca fiind ”un pic de distracţie”, spunând CNN, ”ca un om în aer liber, sunt încântat să mă opresc în Groenlanda pentru această săptămână”.
Dar călătoria a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic.
În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în prima sa preşedinţie pentru ca SUA să deţină Groenlanda, numind-o ”o necesitate absolută”.
Întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă ar exclude folosirea ”coerciţiei militare sau economice” pentru a obţine Groenlanda - sau Panama, pe care Trump şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a o deţine - preşedintele ales a răspuns: ”Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două, dar pot spune acest lucru: Avem nevoie de ele pentru securitate economică”.
Preşedintele ales spune că deţinerea Groenlandei este vitală pentru securitatea SUA, dar experţii spun că este posibil ca acesta să aibă în vedere şi alte aspecte ale Groenlandei, cum ar fi rezervele sale de resurse naturale - inclusiv metale rare - care ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce schimbările climatice topesc gheaţa din teritoriu.
O poziţie geopolitică unică
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză şi în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziţie geopolitică unică, fiind situată între SUA şi Europa. Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga.
Acesta a fost considerat mult timp un punct cheie pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potenţial atac din partea Rusiei, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaţionale.
Calea maritimă a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei sale, iar insula face parte din decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit, o regiune maritimă strategică.
Trump nu este primul preşedinte american care lansează ideea de a cumpăra Groenlanda.
În 1867, când preşedintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, el a luat în considerare şi achiziţionarea Groenlandei. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, administraţia Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, potrivit unor documente raportate pentru prima dată de presa daneză.
Niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, dar, în temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană numită în prezent baza spaţială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. La jumătatea distanţei dintre Moscova şi New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forţelor armate americane şi este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.
SUA doresc să se asigure că ”nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN.
Bogată în minerale rare
Cu toate acestea, ceea ce ar putea fi chiar mai atrăgător pentru Trump sunt bogatele depozite de resurse naturale ale Groenlandei, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.
Printre acestea se numără petrolul şi gazele, precum şi metalele de pământuri rare, foarte solicitate pentru maşinile electrice şi turbinele eoliene ale tranziţiei ecologice, precum şi pentru fabricarea echipamentelor militare.
În prezent, China domină producţia mondială de pământuri rare şi a ameninţat deja că va restricţiona exportul de minerale critice şi tehnologii asociate, înainte de al doilea mandat al lui Trump.
”Nu există nicio îndoială că Trump şi consilierii săi sunt foarte preocupaţi de dominaţia pe care China pare să o aibă”, a declarat Dodds pentru CNN.
Groenlanda oferă o sursă potenţial bogată de aceste minerale critice, a adăugat el.
”Cred că Groenlanda are de fapt scopul de a ţine China afară”, a mai spus sursa citată.
Oportunităţi pe măsură ce gheaţa se topeşte
Topirea gheţii şi creşterea rapidă a temperaturilor din Arctica oferă Groenlandei un loc în primul rând la criza climatică, dar unii văd şi oportunităţi economice pe măsură ce schimbările climatice remodelează ţara.
Pierderea gheţii a deschis rutele de transport maritim, crescând timpul în care acestea pot fi navigate în timpul verii din emisfera nordică. Conform Consiliului Arctic, transportul maritim arctic a crescut cu 37% în deceniul până în 2024, în parte datorită topirii gheţii.
”Trump, cred, înţelege instinctiv ideea că Arctica se topeşte” şi oportunităţile percepute, a spus Dodds. Deşi el a avertizat, în realitate, condiţiile de-a lungul acestor rute sunt încă adesea înşelătoare, iar topirea gheţii poate face ca apele să fie şi mai periculoase pentru navigare.
Există, de asemenea, sugestia că topirea gheţii ar putea facilita accesul la resursele naturale, însă criza climatică nu s-a dovedit încă o ”schimbare de joc” în acest sens, a declarat Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea din Durham.
Nu că schimbările climatice fac resursele Groenlandei mai accesibile, a declarat el pentru CNN, ci mai degrabă „mai necesare”.
S-ar putea întâmpla de fapt?
Guvernele Danemarcei şi Groenlandei s-au declarat ferm împotriva ideii că naţiunea arctică poate fi cumpărată. ”Nu suntem de vânzare şi nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, într-o postare pe Facebook la sfârşitul lunii decembrie.
Kuupik V. Kleist, un fost prim-ministru al Groenlandei, a declarat că Trump vorbea mai mult cetăţenilor americani decât groenlandezilor.
”Nu văd nimic în viitor care să deschidă calea pentru o vânzare. Nu cumperi pur şi simplu o ţară sau un popor”, a declarat el pentru CNN.
Dar comentariile lui Trump vin într-un moment interesant pentru Groenlanda, a spus Dodds. Guvernul său condus de inuiţi a intensificat recent cererile de independenţă faţă de Danemarca. În discursul său de Anul Nou, Egede a cerut ca ”lanţurile erei coloniale” să fie îndepărtate. ”Aceasta panichează Danemarca”, a declarat Dodds, care pare să se fi concentrat mai mult pe relaţia sa cu Groenlanda.
În decembrie, Danemarca a anunţat o creştere uriaşă a cheltuielilor militare pentru Groenlanda. Apoi, la începutul lunii ianuarie, familia regală daneză a lansat o stemă regală redesenată, sporind proeminenţa ursului polar care simbolizează Groenlanda.
Groenlanda a încercat să îşi consolideze independenţa prin diversificarea economiei sale în afara pescuitului. În noiembrie, Groenlanda a deschis un nou aeroport în Nuuk, ca parte a planurilor de creştere a turismului. Însă Groenlanda se bazează în continuare pe o subvenţie anuală de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei, care s-a dovedit a fi un mare obstacol în calea independenţei.
Acest lucru ridică o întrebare foarte interesantă, a spus Dodds: ”Ce ar face Groenlanda dacă Trump i-ar oferi, să zicem, 1 miliard de dolari pe an pentru a avea un alt tip de asociere?”
Unii politicieni groenlandezi au vehiculat ideea unei asocieri speciale, similară celei pe care SUA o are cu Insulele Marshall, în care Groenlanda are suveranitate, dar şi sprijin financiar din partea SUA, în schimbul unor acorduri privind anumite interese strategice ale SUA.
Cu toate acestea, fostul prim-ministru Kleist şi-a exprimat scepticismul puternic cu privire la faptul că acest tip de asociere ar putea funcţiona.
”Nici eu nu cred că (acest lucru) prezintă vreun interes. Gândiţi-vă doar la modul în care SUA şi-au tratat propriile popoare indigene”, a afirmatb el.
Pentru moment, rămâne neclar cât de departe va merge Trump în dorinţa sa declarată de a achiziţiona Groenlanda odată ajuns la putere.
”Nimeni nu ştie dacă este doar o bravadă, dacă este o ameninţare pentru a obţine altceva, sau dacă este de fapt ceva ce vrea să facă”, a declarat Pram Gad.
Trump eşuează din nou să scape de pronunţarea pedepsei în dosarul penal Stormy Daniels
Preşedintele ales al Statelor Unite Donald Trump, condamnat penal cu privire la plăţi ascunse către o fostă actriţă porno, Stormy Daniels, a eşuat din nou să amâne pronunţarea pedepsei de către justiţia din New York vineri, cu zece zile înainte de învestirea în funcţie, arată un document judiciar, relatează AFP. La o zi după refuzul judecătorului Juan Merchan, care urmează să pronunţe această sentinţă, avocaţii lui Donald Trump au pledat marţi, într-o audiere la Curtea de Apel din New York, în favoarea unei ”îngheţări” a procedurii, una dintre nenumăratele tentative eşuate în acest sens,
Potrivit unui document judiciar, o judecătoare de la Curtea de Apel le-a respins marţi cererea la puţin timp după ce avocaţii au pledat în principal în baza imunităţii prezidenţiale.
În cazul în care avocaţii nu obţin câştig de cauză într-un nou recurs, sentinţa lui Donald Trump urmează să fie pronunţată într-o audiere prevăzută la 10 ianuarie, la ora locală 9.30 (16.30, ora României).
Judecătorul Juan Merchan a exclus deja o pedeapsă cu închisoarea, ”imposibil de aplicat” şi i-a oferit viitorului locatar al Casei Albe posibilitatea să compară în persoană sau în mod virtual.
În pofida acestor aranjamente, anunţate vineri, avocaţii lui Donald Trump şi-au multiplicat recursurile cu scopul de a împiedica ţinerea şedinţei care va avea o puternică valoare simbolică.
După un proces care a durat şase săptămâni, în plină campanie electorală prezidenţială, într-o atmosferă electrică, Donald Trump a devenit la 30 mai primul fost preşedinte american (2017-2021) condamnat penal de către justiţia americană.
Un juriu de 12 cetăţeni l-a găsit atunci vinovat - în unanimitate - de 34 de delicte de falsificări contabile prin care le-a ascuns alegătorilor plata sumei de 130.000 de dolari către fosta actriţă porno Stormy Daniels, cu scopul de a evita un scandal sexual la sfârşitul primei sale campanii prezidenţiale victorioase în 2016 împotriva lui Hillary Clinton.
Donald Trump, care a negat orice relaţie sexuală cu actriţa, a denunţat mereu un proces politic urzit de o justiţie aflată pe mâna adversarilor săi. El a reuşit să scape fără să fie judecat în procese în alte trei dosare în care a fost inculpat penal, cel mai grav în justiţia federală cu privire la presupuse încercări ilegale de a inversa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020 în care a fost înfrânt de către Joe Biden.
Sora lui Sam Altman îl acuză pe patronul OpenAI de agresiuni sexuale în timpul copilăriei
Patronul OpenAI, care se află la originea creării ChatGPT, Sam Altman este acuzat de către sora sa, Ann Altman, în vârstă de 30 de ani, de faptul că a abuzat-o sexual timp de aproape zece ani, într-o plângere depusă la un tribunal federal din Missouri, potrivit Bloomberg, relatează AFP. Ann Altman îl acuză pe fratele său, cu nouă ani mai mare decât ea, că a agresat-o sexual şi a manipulat-o pe când locuiau în Missouri, la sfârşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000.
În această plângere depusă luni, Annie Altman arată că aceste presupuse abuzuri au început pe când ea avea vârsta de trei ani, iar ultimul a avut loc pe când fratele său era adult, dar ea era minoră.
Acuzaţiile lui Ann Altman nu sunt noi. Ea l-a mai acuzat pe reţele de socializare pe Sam Altman că a agresat-o sexual. Miliardarul în domeniul tehnologiei, inventatorul ChatGPT, se apără şi susţine că aceste acuzaţii sunt ”total false şi rănesc”. ”Familia noastră o iubeşte pe Annie şi este foarte îngrijorată de starea sa de bine. Să te ocupi de un membru al familiei care se confruntă cu probleme de sănătate mentală este incredibil de dificil”, afirmă el într-o scrisoare pe care o semnează împreună cu mama sa şi doi fraţi, publicată pe X. Familia Altman dă asigurări că a încercat să-şi ajute fiica şi sora prin preluarea unor cheltuieli şi garantându-i un ”ajutor financiar lunar, fără îndoială pentru tot restul vieţii”.
”În pofida acestui lucru, Annie continuă să ne ceară şi mai mulţi bani”, afirmă ei, precizând că au decis să răspundă în mod public, după ani de tensiuni, din cauza plângerii depuse luni de către ruda lor.
”Cea mai rea acuzaţie pe care a formulat-o este că a fost abuzată sexual de către Sam pe când era copil (...). Afirmaţiile sale s-au schimbat considerabil de-a lungul timpului. În cadrul acestei plângeri, ele includ de-acum acuzaţii cu privire la incidente pe când Sam era în vârstă de peste 18 ani”, declară ei. ”Toate aceste acuzaţii sunt total false”, subliniază ei.
Bilanţul cutremurului din Tibet a ajuns la 126 de morţi
Cel puţin 126 de persoane au fost ucise, iar alte 188 au fost rănite, după ce un cutremur cu magnitudinea de moment de 7,1, produs la o adâncime de numai 10 km, conform estimărilor USGS, a lovit poalele munţilor Himalaya marţi, în jurul orei locale 09:00, arată cel mai recent bilanţ apărut în presa de stat chineză, relatează BBC. Seismul major a avariat peste 1.000 de clădiri într-o regiune izolată din Tibet, în apropiere de Everest. Mass-media chineză de stat a raportat o magnitudine puţin mai mică, de 6,8.
Peste 40 de replici s-au produs în primele ore care au urmat cutremurului iniţial. A fost lansată o operaţiune de salvare pe scară largă, dar eventualii supravieţuitori se confruntă cu un nou risc - temperaturile urmau să scadă până la minus 16 grade Celsius peste noapte.
Cutremurele sunt frecvente în regiune, care se află pe o falie geologică majoră, însă cel de marţi a fost unul dintre cele mai mortale din China în ultimii ani. Seismul a fost resimţit şi în Nepal şi în unele părţi ale Indiei, care se învecinează cu Tibetul.
Videoclipuri publicate de televiziunea de stat chineză CCTV au arătat case distruse şi clădiri prăbuşite în oraşul sfânt Shigatse din Tibet, cu salvatori umblând printre grămezi de moloz şi împărţind pături groase localnicilor. Temperaturile din comitatul Tingri, situat în apropierea epicentrului cutremurului, la poalele nordice ale munţilor Himalaya, erau deja de minus 8 grade Celsius înainte de căderea nopţii, potrivit Administraţiei meteorologice chineze.
Mexic: Celebru cântăreţ, plasat sub protecţie, după ce a fost ameninţat cu moartea de un cartel al drogurilor
Autorităţile din Mexic oferă protecţie de stat celebrului cântăreţ regional mexican Natanael Cano şi altor artişti, după ce un cartel al drogurilor din nordul Mexicului i-a ameninţat public, au confirmat marţi procurorii pentru The Associated Press.
Fotografii ale unui banner care ameninţa viaţa lui Cano, un cântăreţ de corridos, un gen muzical adesea legat de violenţa cartelurilor de droguri, şi a altor câţiva artişti din regiunea Sonora au circulat pe reţelele de socializare în weekend.
Bannerul părea să fie semnat de „Jalisco Matasalas”, un grup din cadrul unei facţiuni a cartelului Sinaloa, cunoscut sub numele de „Chapitos”, care a semănat teroare în nordul Mexicului în ultimele luni, într-o luptă sângeroasă pentru putere. Banda i-a acuzat pe cântăreţi că „ajută financiar” o bandă rivală cunoscută sub numele de „Salazares”. „Aceasta este ultima dată când veţi primi un avertisment, exact la timp pentru a vă lăsa de prostii. Vezi-ţi de treaba ta”, se putea citi pe banner. „Dacă nu ţineţi cont de acest avertisment, veţi fi împuşcaţi”, a mai scris pe banner.
Corridos, compus din balade din nordul Mexicului, este un gen muzical care a fost mult timp legat de violenţa drogurilor, dar care descrie, de asemenea, realităţile dure cu care se confruntă mulţi mexicani care trăiesc sub violenţa narcoticelor.
Genul, împreună cu muzica regională mexicană, cunoaşte o recrudescenţă cu artişti tineri precum Cano şi Peso Pluma, care îmbină stilurile clasice cu alte genuri precum muzica trap. În ultimii cinci ani, streaming-ul de muzică mexicană a crescut cu 400% pe Spotify, iar în 2023 artistul mexican Peso Pluma a depăşit-o pe Taylor Swift ca fiind cel mai difuzat artist pe YouTube.
Astfel de artişti s-au confruntat mult timp cu critici dure din partea autorităţilor şi cu ameninţări din partea bandelor de droguri.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
