MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump sugerează că operaţiunile americane împotriva Iranului se apropie de sfârşit
Preşedintele american Donald Trump sugerează luni că operaţiunile împotriva Iranului s-ar putea apropia de sfârşit şi apreciază că războiul aproape s-a ”terminat”, în pofida faptului că Iranul îşi continuă atacurile cu rachetă şi dronă în zona Golfului Persic, relatează AFP.
Aceste declaraţii ale preşedinte ale preşedintelui american au făcut să scadă cursurile petrolului, care au crescut puternic mai înainte, şi să crească pieţele bursiere. ”Cred că răszboiul s-a terminat, practic”, i-a declarat preşedintele american unei jurnaliste de la CBS News, subliniind că Iranul nu mai are ”marină”, ”comunicaţii” sau ”Forţe Aeriene”. Este vorba despre o ”excursie de scurtă durată”, a declarat el după aceea într-un discurs susţinut în faţa unei adunări de congresmeni republicani.
În interviul la telefon acordat CBS, de la Miami, unde a susţinut co conferinţă de presă la ora 21.30 GMT (23.30, ora României), Donald Trump a dat asigurări că conflictul este ”foarte înainte” faţă de calendarul de patru-cinci săptămâni pe care le-a evocat anterior. El a anunţat că ”se gândeşte să preia controlul” Stâmtorii Ormuz, tranzitată de o cincime din producţia mondială de petrol şi gaze naturale lichefialte (GNL).
Aceată trecere maritimă strategică va rămâne nepracticabilă atât timp cât durează războiul, a avertizat şeful Cinsiliului Suprem al Securităţii Naţionale iraniene, Ali Larijani. Preşedintele american a menţinut îndoiala cu privire la obictivele urmărite în mod real de către Statele Unite în această ofensivă desfăşurată împreună cu Israelul.
Washingtonul, deşi îşi doreşte în mod deschis căderea puterii iraniene, şi-a afişat ca obiectiv distrugerea capacităţilor balistice iraniene şi împiedicarea Iranului să se doteze cu bomba atomică, o intenţie pe care Teheranul dezminte că o are.
„Ultima suflare”
În Iran, puterea şi-a mobilizat susţinătorii pentru a sărbători desemnarea lui Mojtaba Khamenei drept lider suprem, succesor al ataălui său, atatollahul Ali Khamenei, ucis la 28 februarie, în prima zi de război, în atacuri americano-israeliene care s-au soldat cu peste 1.200 de morţi în decurs de zece zile, potrivit Iranului.
AFP scrie că nu este în măsură să verifice în mod independent bilanţurile furnizate de către protagoniştii conflictului. ”Allah este mare”, ”Moarte Americii”, ”Moarte israelului”, au scandat mii de iranience şi iranieni, îmbrăcaţi în negru, într-o piaţă centrală, la Teheran, adunaţi în susţinerea noului lider, în vârstă de 56 de ani, un apropiat al Gardienilor revoluţiei, armata ideologicî a Republicii islamice.
”Îl vom susţine şi ne vom supune tuturor ordinelor sale până la ultima noastră suflare”, a declarat o manifestantă, o casnică, Somayeh Marzoughi, în vârstă de 35 de ani. Cu toate acestea, noul lider suprem nu a apărut încă în public.
Israelul l-a desemnat deja drept ”o ţintă” şi l-a catalogat drept un ”tiran pregătit să perpetueze brutalitatea regimului iranian”. Donald Trump a repetat luni că nu este ”mulţumit” de această alegere şi de deplâns ”o mare greşeală” a liderilor iranieni.
Armata israeliană a anunţat luni că a încheiat, în noaptea precedentă, un val de atacuri vizând şase baze aeriene în Iran, care serverau, susţine ea, la ”înarmarea şi finanţarea” aliaţilor Teheranului, inclusiv a Hezbollahului şiit libanez sau a rebelilor huthi din Yemen.
Iranul a continuat, la rândul său, atacurile, ca represalii, vizând teritoriul israelian, dar şi infrastructuri petroliere ale vecinilor săi de la Golful Persic, ceea ce a provocat o creştere a preţurilor petrolului şi temeri cu privire la şocul unei stagflaţii mondiale. O a doua rachetă iraniană a fost interceptată deasupra Turciei, provocând un avertisment al Ankarei la adresa Teheranului.
Cursul petrolului
Deflagraţia din Orientul Mijlociu a antrenat o creştere a cursurilor petrolului care, în cazul în care se prelungeşte, ar putea afecta economia mondială.
Luni, către ora 16.30 GMT (18.30, ora României), preţurile petrolului au scăzut, iar miniştrii Finanţelor din cadrul G7 au evocat o posibilă utilizare a rezervelor strategice de petrol. Acest lucru ar putea conduce la eliberarea a 300-400 de milioane de barili, a estimat la AFP Ole R. Hvalbye de la SEB, care se sprijină pe informaţii dezvăluite de Financial Times, pentru a ”destinde un pic piaţa timp de două până la cinci zile”.
În urma declaraţiilor lui Donald Trump despre sfârşitul apropiat al războiului, Brent, referinţa internţaională a petrolului, a scăzut pentru scurt timp sub pragul de 84 de dolari barilul. Către ora 20.10 GMT (22.20, ora României), el scădea cu 8,68% faţă de nivelul de la închiderea sa, cu câteva ore mai înainte, la 90,93 de dolari.
Echivalentul său american, barilul WTI, scădea cu 7,11%, la 88,00 de dolari.
Trump l-a sunat pe Putin pentru a discuta situaţia globală
Conversaţia a durat aproximativ o oră, susține Kremlinul
Preşedintele rus Vladimir Putin a avut luni seară o convorbire telefonică cu omologul său american Donald Trump, a declarat consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov, conform TASS.
„În această seară a avut loc un apel telefonic între preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite”, le-a spus el reporterilor. „Conversaţia a fost una de lucru, deschisă şi constructivă, aşa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei şi Statelor Unite”, a subliniat repreentantul Kremlinului. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluţiile recente ale situaţiei globale”, a continuat consilierul Kremlinului. „Apropo, conversaţia de astăzi a durat aproximativ o oră”, a precizat el. „Preşedintele SUA a menţionat că, aşa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a adăugat Uşakov, adăugând că ”ambii lideri au spus că sunt pregătiţi”.
„Repet că, în general, conversaţia a fost destul de consistentă şi va avea fără îndoială o anumită importanţă practică pentru activitatea viitoare a celor două ţări în diverse domenii ale politicii internaţionale”, a declarat oficialul.
Donald Trump a afirmat în cadrul conferinţei de presă că a avut o „discuţie foarte bună” cu preşedintele rus Vladimir Putin despre războiul din Ucraina. Aceasta a fost prima convorbire între preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite în mai mult de două luni, inclusiv prima discuţie telefonică anunţată public după atacul lansat de SUA şi Israel asupra Iranului.
Sute de tineri se prezintă la recrutare după ce Croaţia reintroduce serviciul militar obligatoriu
Sute de tineri croaţi s-au prezentat pentru serviciul militar obligatoriu, pentru prima dată de când ţara a eliminat această obligaţie în 2008, relatează BBC.
Instruirea va avea loc în cazărmi din trei locaţii din Croaţia, iar recruţii trebuie să se prezinte la unitatea militară cea mai apropiată de domiciliul lor, unde vor primi echipamentul militar şi repartizarea la dormitoare. În următoarele două luni, vor trebui să respecte disciplina militară.
„Acum au fost scoşi din mediul civil”, a declarat Tihomir Kundid, şeful Statului Major al Forţelor Armate ale Croaţiei. Pentru a linişti părinţii îngrijoraţi, generalul a adăugat că recruţii vor fi trataţi cu grijă. „Îi vom familiariza pas cu pas, pentru a nu resimţi prea mult stres”, a spus el.
Mulţi dintre recruţi au fost bucuroşi să afle că nu există restricţii speciale privind telefoanele mobile, în afară de interdicţia de a le folosi în timpul antrenamentelor.
Aproximativ 800 de persoane fac parte din primul contingent. Remarcabil este că mai mult de jumătate s-au oferit voluntari, fără să aştepte convocarea oficială. Aproximativ una din zece persoane este femeie, deşi femeile nu sunt obligate să facă serviciul militar.
Oficialii croaţi au subliniat şi faptul că doar 10 persoane s-au declarat până acum ”obiectori de conştiinţă”. Aceştia vor trebui să facă patru luni de serviciu civil, primind mai puţin de jumătate din indemnizaţia lunară de 1.100 de euro acordată recruţilor militari. Generalul Kundid promite un program „foarte dinamic şi foarte interesant” pentru recruţi. Instruirea va include atât abilităţi militare tradiţionale, cât şi controlul de bază al dronelor, protecţia împotriva dronelor, precum şi tehnici de război cibernetic şi contramăsuri.
Ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, a spus că situaţia de securitate s-a schimbat radical. „Situaţia din Croaţia şi din vecinătatea noastră era stabilă. Acum este complet diferită”, a declarat el pentru BBC. „De patru ani asistăm nu doar la agresiunea Rusiei în Ucraina, ci şi la acţiunile apropiaţilor Rusiei în întreaga Europă.”
Dacă Croaţia a făcut acest pas, vecinii ar putea urma exemplul. În Slovenia, cel mai mare partid de opoziţie promovează reintroducerea serviciului militar obligatoriu înaintea alegerilor parlamentare din această lună. Între timp, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunţat că serviciul militar obligatoriu va reveni în următoarele 12 luni, iar ţara a crescut semnificativ cheltuielile militare.
Croaţia este una dintre cele 10 ţări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alături de Grecia, Turcia, ţările scandinave şi statele baltice.
Un semn rău? Doi misterioşi „peşti ai apocalipsei”, descoperiţi de turişti pe o plajă din Mexic
Doi peşti-panglică uriaşi au fost descoperiţi de turişti pe plaja Cabo San Lucas din Mexic, iar unii ar spune că este un semn rău. Astfel de apariţii sunt extrem de rare, pentru că aceşti giganţi ai mării trăiesc de obicei în abisuri, la adâncimi de până la aproape 1.000 de metri. Au o lungime medie între 5 şi 7 metri, dar recordul cunoscut este mult mai impresionant: un exemplar de 17 metri şi aproximativ 200 de kilograme, relatează Le Figaro.
După cum arată imaginile filmate la faţa locului, în Mexic, aceste creaturi se disting prin corpul lor lung, argintiu, în formă de panglică, având pe o laterală o aripioară roşu aprins. „A fost un moment absolut magic”, a povestit una dintre turiste într-un videoclip publicat pe YouTube de contul We Love Animals. Cele două femei au reuşit chiar să elibereze una dintre creaturi înapoi în apă.
În ciuda aspectului lor, care a inspirat numeroase legende despre monştri marini, peştii-panglică nu reprezintă niciun pericol pentru om. Această specie se hrăneşte cu plancton minuscul şi nu are dinţi adevăraţi. De-a lungul anilor, mai multe exemplare moarte au eşuat şi au fost semnalate în Cabo San Lucas şi în alte părţi din Baja California.
În Taiwan, este supranumit „peştele seism” sau „peştele apocalipsei”, deoarece pescarii au făcut o asociere între observarea sa şi cutremurele cu epicentrul în mare. Oamenii de ştiinţă nu au reuşit încă să demonstreze această legătură.
Instanță: Sarkozy trebuie să-şi ispăşească pedeapsa de şase luni de închisoare
Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy (2007-2012) trebuie să ispăşească pedeapsa la şase luni de închisoare la care a fost condamnat în dosarul Bygmalion, declară o sursă apropiată dosarului, după ce Tribunalul Corecţional a refuzat să contopească această pedeapsă cu cea din dosarul Bismuth, relatează France 24.
Fostul şef de stat poate face apel împotriva acestei hotărâri, care-l poate obliga să poarte din nou o brăţară electronică. Avocatul său a refuzat să facă orice comentariu după citirea sentinţei - cu uşile închise -, în ”Camera de Consiliu”.
Nicolas Sarkozy, în vârsră de 71 de ani, condamnat definitiv în aceste două dosare voia ca cele două pedepse să fie contopite, cu scopul de a nu o ispăşi pe a doua, după ce a ispăşit-o pe prima.
În dosarul Bygmalion, Nicolas Sarkozy a fost condamnat, la 14 februarie 2024, de către Curtea de Apel din Paris, la un an de închisoare - dintre care şase luni cu executare -, după ce a fost găsit vinovat de finanţarea ilegală a campaniei sale prezidenţiale din 2012 - în care a fost înfrânt. Această condamnare a devenit definitivă la 28 noiembrie 2025, după ce Curtea de Casaţie i-a respins un recurs.
Un meteorit avariază mai multe case în oraşul german Koblenz
Fragmente dintr-un meteorit au avariat duminică seara mai multe case, într-un cartier din oraşul Koblenz, în landul Renania-Palatinat, anunţă autorităţile germane. Meteoritul a căzut într-un dormitor şi a avariat podeaua, duminică seara, la ora locală 19.00 (20.00, ora României), a anunţat poliţia din cartierul Güls.
El a făcut o gaură de 30 de centimetri în acoperişul casei, potrivit aceleiaţi surse. Nicio persoană nu a fost rănită, a anunţat poliţia. La faţa locului s-au găsit bucăţi de piatră, praf şi nisip.
Impacturile au scos ”zgomotul unei coliziuni de maşini”, potrivit unui jurnal televizat, care citează un bărbat care se afla pe o bicicletă la momentul respectiv.
”M-am uitat în jurul meu, dar n-am văzut mimic”, a declaart el. Acest fenomen celest nu a fost observat doar în Renania-Palatinat, ci şi în Baden-Württemberg.
”Dâra” lălsată de meteorit, după ce a intrat în atmosferă, a fost vizibilă pe cer timp de mai multe secunde. Numeroase persoane au contactat la momentul respectiv poliţia. Nu există pericolul unor substanţe radioactive sau chimice, au anunţat pompierii din Koblenz, după ce au examinat meteoritul.
