MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump spune că a discutat cu liderii europeni despre Ucraina în „termeni destul de duri”
Kievul şi-a prezentat răspunsul la planul american de pace. Ce urmează?
Preşedintele Donald Trump a declarat miercuri reporterilor de la Casa Albă că a discutat cu liderii europeni despre Ucraina în „termeni destul de duri”, în timpul unei convorbiri telefonice avute miercuri, relatează CNN. „Am discutat cu liderii Franţei, Germaniei şi Regatului Unit, toţi lideri foarte buni, prieteni foarte buni ai mei. Am discutat despre Ucraina în termeni destul de duri. Vom vedea ce se va întâmpla. Adică, aşteptăm răspunsuri înainte de a merge mai departe”, a spus preşedintele american.
Trump a sugerat, de asemenea, că liderii europeni au solicitat Statelor Unite să participe la o reuniune, în weekend, în Europa. „Ei ar dori să participăm la o întâlnire în Europa în weekend. Şi vom lua o decizie, în funcţie de ceea ce vor decide ei”, a spus preşedintele american. „Vom vedea”, a adăugat el. „Nu vrem să ne pierdem timpul”, a punctat Trump.
Întrebat dacă la acea întâlnire va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele a spus că întâlnirea va fi „cu Zelenski şi noi”.
Răspunul Ucrainei
Potrivit Axios, Ucraina a transmis miercuri administraţiei Trump răspunsul său, punct cu punct, la ultima versiune a planului de pace al SUA, au declarat oficiali ucraineni şi americani.
Zelenski se confruntă cu o presiune crescândă din partea SUA pentru a accepta rapid planul de pace în 20 de puncte al lui Trump, care include pierderi teritoriale majore şi alte concesii. Preşedintele Trump declarase că aşteaptă răspunsul Ucrainei, adăugând: „Unii spun că (un acord) este mai aproape ca niciodată”.
Potrivit surselor Axios, consilierul pentru securitate naţională şi negociatorul şef al lui Zelenski, Rustem Umerov, a transmis răspunsul Ucrainei lui Jared Kushner, consilierul şi ginerele lui Trump.
Un oficial ucrainean a declarat că răspunsul include comentarii şi amendamente propuse „pentru a face totul fezabil”. Răspunsul ucrainean propune idei noi pentru soluţionarea punctelor sensibile, cum ar fi teritoriul şi centrala nucleară de la Zaporojia, potrivit oficialului ucrainean.
Ucrainenii au trimis răspunsul lor către SUA după câteva zile de consultări cu aliaţii lor europeni, în principal cu E3 (Franţa, Germania şi Marea Britanie). Trump a purtat miercuri o convorbire telefonică cu liderii E3, pe fondul tensiunilor cu privire la planul de pace.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că apelul a durat 40 de minute şi s-a concentrat pe promovarea eforturilor diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „Cei patru şefi de stat şi de guvern au discutat despre stadiul negocierilor pentru încetarea focului în Ucraina. Lucrul intens la planul de pace vor continua în zilele următoare. Ei au convenit că acesta este un moment crucial pentru Ucraina şi pentru securitatea comună în zona euro-atlantică”, a declarat biroul cancelarului german într-un comunicat.
Trump i-a criticat dur pe liderii europeni într-un interviu acordat Politico, publicat marţi. El i-a numit „slabi” şi şi-a apărat noua strategie de securitate naţională, care solicită SUA să „cultive rezistenţa faţă de traiectoria actuală a Europei”.
Un oficial ucrainean a declarat că joi este prevăzută o întâlnire virtuală între înalţi oficiali militari din SUA şi Ucraina pentru a continua discuţiile despre anumite părţi ale planului de pace al SUA.
Zelenski şi echipa sa au avut miercuri o întâlnire virtuală cu o echipă americană condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Întâlnirea s-a concentrat pe propunerile SUA pentru reconstrucţia postbelică şi dezvoltarea economică a Ucrainei, ca parte a planului de pace al lui Trump. La întâlnire au participat şi consilierul şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, împreună cu Steve Mnuchin, investitorul şi fostul secretar al Trezoreriei, şi Larry Fink, CEO-ul BlackRock.
Zelenski a scris pe X că a informat partea americană cu privire la poziţia sa referitoare la ultima versiune a planului de pace al lui Trump. „Securitatea generală este cea care va determina securitatea economică şi va sta la baza unui mediu de afaceri sigur”, a afirmat el.
Pentru prima dată, Danemarca vede în SUA o potenţială ameninţare la adresa securităţii sale
Pentru prima dată, Danemarca a etichetat Statele Unite drept o potenţială ameninţare la adresa securităţii sale într-un raport anual publicat de agenţia de informaţii a armatei, ceea ce oferă dovezi suplimentare că relaţia transatlantică este din ce în ce mai tensionată, scrie CNN.
Raportul, întocmit de Serviciul de Informaţii al Apărării din Danemarca (DDIS), avertizează că Washingtonul „foloseşte puterea economică, inclusiv ameninţările cu tarife ridicate, pentru a-şi impune voinţa şi nu mai exclude utilizarea forţei militare, chiar şi împotriva aliaţilor”.
Această evaluare face parte dintr-o analiză mai amplă a serviciului, potrivit căreia „marile puteri acordă o prioritate din ce în ce mai mare propriilor interese şi recurg la forţă pentru a-şi atinge obiectivele”. Danemarca se confruntă cu mai multe ameninţări externe decât în ultimii ani, pe fondul conflictelor geopolitice în creştere şi al îndoielilor cu privire la angajamentul SUA faţă de securitatea Europei, a declarat miercuri agenţia militară de informaţii a ţării.
În afară de avertismentul referitor la SUA, raportul se concentrează în mare parte pe ameninţările strategice reprezentate de Rusia şi China, precum şi pe instabilitatea provocată de ascensiunea Chinei şi schimbarea globală a puterii care a rezultat din aceasta.
Raportul subliniază că „ameninţarea militară din partea Rusiei la adresa NATO va creşte”, o preocupare amplificată pentru danezi, deoarece „există incertitudine cu privire la rolul Statelor Unite ca garant al securităţii Europei”. Relaţia de obicei prietenoasă a Danemarcei cu SUA, aliatul său din NATO, a devenit tensionată la începutul acestui an, când preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat interesul de a prelua controlul asupra Groenlandei, o insulă arctică autonomă, bogată în resurse şi strategic importantă, care face parte din punct de vedere legal din regatul danez.
Deşi Trump nu a mai revenit asupra acestei idei de luni de zile, aceasta a semnalat dorinţa sa de a sublinia relaţia SUA cu partenerii săi europeni, după decenii de cooperare strânsă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această relaţie este din nou pusă sub lupă, întrucât priorităţile strategice diferite ale SUA şi Europei au fost expuse în recentele negocieri de pace din Ucraina şi, în mod dramatic, în strategia de securitate naţională publicată vineri de administraţia Trump, care a adoptat o poziţie de confruntare fără precedent cu Europa, notează CNN.
Iar pentru Danemarca, ameninţările reprezentate de Rusia şi SUA sunt interconectate. Raportul susţine că „Rusia va încerca să exploateze dorinţa SUA de a pune capăt rapid războiului (din Ucraina) pentru a semăna diviziune între SUA şi Europa”.
Cel puţin 31 de morţi în vestul Myanmarului, într-un atac aerian al juntei împotriva unui spital
Cel puţin 31 de persoane au fost ucise într-un atac aerian al juntei din Myanmar vizând un spital situat în vestul ţării, a anunţat joi un lucrător umanitar de la spital, în timp ce armata birmană desfăşoară o vastă ofensivă odată cu apropierea unor alegeri, relatează AFP.
”Situaţia este teribilă”, a declarat Wai Hun Aung, evocând un atac, miercuri seara, cu un avion militar împotriva unui spital general, în oraşul Mrauk U, în statul Rakhine, în apropiere de frontera cu Bangladeshul. ”Există 31 de morţi şi credem că sunt şi mai mulţi. Sunt 68 de răniţi şi vor fi tot mai mulţi”, a declarat lucrătorul umanitar.
Un purtător de cuvânt al juntei, contactat de AFP, nu a răspuns imediat. Potrivit unor observatori ai Războiului Civil din Myanmar, junta şi-a intensificat atacurile aeriene an de an, după ce a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2021, care a pus capăt unui deceniu de experienţă democratică.
Armata a programat alegeri legislative la 28 decembrie, un scrutin pe care l-a prezentat drept o posibilă ieşire din lupte. Însă rebelii s-au angajat că vor împiedica scrutinul în teritoriile pe care le controlează şi pe care junta încearcă să de recucerească.
Islanda, a cincea ţară care va boicota Eurovision 2026 în semn de protest faţă de acceptarea participării Israelului
Islanda nu va participa la concursul Eurovision 2026, a anunţat miercuri postul public de televiziune RUV, după ce organizatorul, Uniunea Europeană de Radiodifuziune, a aprobat săptămâna trecută participarea Israelului, relatează Reuters. Decizia de a permite Israelului să participe la următorul concurs Eurovision, care va avea loc la Viena în luna mai, a determinat deja Spania, Olanda, Irlanda şi Slovenia să se retragă în semn de protest, invocând comportamentul Israelului în războiul din Gaza. „Din dezbaterea publică din această ţară şi din reacţia la decizia EBU de săptămâna trecută reiese clar că participarea RUV nu va fi întâmpinată nici cu bucurie, nici cu pace”, a declarat directorul general al postului de televiziune, Stefan Eiriksson, într-un comunicat.
Islanda s-a numărat printre ţările care au solicitat săptămâna trecută un vot în ceea ce priveşte participarea Israelului. Însă Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) a decis să nu organizeze un vot privind participarea Israelului, afirmând că a adoptat în schimb noi reguli menite să descurajeze guvernele să influenţeze concursul. Islanda nu a câştigat niciodată concursul de muzică, dar a ocupat locul al doilea în 1999 şi 2009.
Concursul Eurovision datează din 1956 şi are aproximativ 160 de milioane de telespectatori, potrivit EBU.
Un congresmen republican propune o rezoluţie pentru retragerea SUA din NATO
Congresmenul republican Thomas Massie, reprezentând statul Kentucky, a anunţat marţi că propune o rezoluţie pentru retragerea SUA din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), argumentând că alianţa militară veche de peste şapte decenii este depăşită, a fost costisitoare pentru contribuabilii americani şi expune ţara la riscul de a se angaja în războaie străine.
„NATO este o relicvă a Războiului Rece. Ar trebui să ne retragem din NATO şi să folosim aceşti bani pentru a ne apăra propria ţară, nu ţările socialiste”, a declarat congremenul republican Thomas Massie într-un comunicat postat pe site-ul Camerei Reprezentanţilor.
„NATO a fost creată pentru a contracara Uniunea Sovietică, care s-a prăbuşit acum peste treizeci de ani. De atunci, participarea SUA a costat contribuabilii trilioane de dolari şi continuă să pericliteze implicarea SUA în războaie străine. Constituţia noastră nu a autorizat implicări permanente în străinătate, lucru împotriva căruia părinţii fondatori ne-au avertizat în mod explicit. America nu ar trebui să fie garanţia securităţii mondiale, mai ales când ţările bogate refuză să plătească pentru propria apărare”, spune congresmenul Thomas Massie.
Demersul său intervine la câteva zile după ce Casa Albă a dezvăluit Strategia de securitate naţională a SUA, un document cu puternice accente naţionaliste, în care Europa este criticată dur şi în care se spune: „După sfârşitul Războiului Rece, elitele politicii externe americane s-au convins că dominaţia permanentă a Americii asupra întregii lumi era în interesul ţării noastre. Cu toate acestea, afacerile altor ţări ne preocupă doar dacă activităţile lor ameninţă în mod direct interesele noastre”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia se bucură de divergenţele dintre Trump şi Europa cu privire la Groenlanda, dar are şi motive de îngrijorare
De același autor
