Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump se declară “binecuvântat de Dumnezeu” că a fost infectat

Ziarul de Vrancea
9 oct 2020 942 vizualizări

El promite că va face disponibil gratuit tratamentul primit pentru americani

Donald Trump, care a revenit pentru prima oară în Biroul Oval de când este bolnav de covid-19, afirmă că infectarea sa cu noul coronavirus SARS-CoV-2 este o “binecuvântare” care i-a permis să descopere tratamente experiementale, pe care a promis să le facă disponibile gratuit tuturor americanilor. Președintele republican, care vrea să-și relanseze campania în vederea obținerii, luna viitoare, a unui nou mandat, împotriva lui Joe Biden, a reiterat că se simte foarte bine de la începutul “convalescenței” sale. “Cred că a fost o binecuvântare de la Dumnezeu că am luat (SARS-CoV-2). A fost un rău către un bine”, a declarat Donald Trump, criticat din cauza modului cum gestionează criza sanitară care a ucis peste 210.000 de oameni în Statele Unite și din cauză că și-a pus în pericol membrii echipei, pe care i-a descurajat să poarte o mască de protecție la Casa Albă și la mitinguri electorale. Donald Trump a spus că a putut să descopere în mod direct tratamente împotriva covid-19, evocând produse ale laboratoarelor Regeneron și Eli Lilly. “Vreau să vă procur ceea ce am avut eu. Și o voi face gratuit”, a declarat el, adresându-se americanilor într-o înregistrare video publicată pe Twitter.

Pandemia aruncă până la 115 milioane de oameni într-o sărăcie extremă

Anul 2020 ar fi trebuit să fie marcat de o nouă reducere a sărăciei extreme, însă pandemia covid-19 a dat totul peste cap, iar între 88 și 115 milioane de oameni în plus trăiesc cu doar 1,90 dolari pe zi - adică mai puțin decât prețul unei cafele într-o țară avansată -, iar tot mai mulți locuiesc la oraș. “Reducerea sărăciei a suferit cel mai grav revers de decenii, după aproape un sfert de secol de declin constant al sărăciei extreme în lume”, rezumă Banca Mondială (BM) într-un raport despre sărăcie pe care l-a publicat miercuri. Numărul persoanelor care tăiesc în sărăcie extremă urmează să continue să crească la 150 de milioane până în 2021. Opt noi săraci din zece trăiesc în țări cu venituri “intermediare”. “Noii săraci sunt mai urbani, mai bine educați și mai puțin susceptibili să muncească în agricultură decât cei care trăiau în sărăcie extremă înainte de covid-19”, subliniază, de asemenea, autorii raportului.  Ei muncesc mai mult în sectoarele serviciilor, construcțiilor sau industriei. Sărăcia extremă - al cărei prag a fost stabilit la 1,90 dolari pe zi - ar urma să atingă între 9,1% și 9,4% din populația mondială în 2020. Este o “întoarcere în urmă”, deplânge instituția de la Washington, care precizează că în 2017 nivelul sărăciei era de 9,2%. Fără șocul mondial provocat de criza sanitară, această cifră ar fi trebuit să coboare la 7,9% anul acesta. Raportul arată că o mare parte a “noilor săraci” va fi concentrată în țări care înregistrează deja un nivel mare al sărăciei.

Toate statele UE trebuie să devină neutre climatic până în 2050

Toate statele membre UE trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, transmite Parlamentul European, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040. Eurodeputații doresc eliminarea treptată, până la finalul lui 2025, a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili și înființarea unui Consiliu European pentru schimbările climatice. Parlamentul European și-a adoptat miercuri seară mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri.  Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente. Eurodeputații insistă ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Ei mai solicită fonduri suficiente în acest scop. Obiectivul actual al Uniunii pentru 2030 de reducere a emisiilor este de 40% comparativ cu nivelul emisiilor din 1990. În propunerea sa modificată de Lege europeană a climei, Comisia a propus recent ca obiectivul să fie majorat la „cel puțin 55%”. Eurodeputații au fost și mai ambițioși și au cerut o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect.

Conflictul din Nagorno-Karabah: Rusia își ia mâna de pe Armenia

În virtutea obligațiilor care îi revin în baza Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Rusia poate apăra Armenia numai în cazul unui pericol extern, iar aceste obligații nu se extind și asupra Nagorno-Karabah, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declarațiile lui Peskov intervin pe fondul speculațiilor că Moscova ar putea oferi sprijin militar Armeniei, legată printr-un pact militar, în contextul relansării violențelor din Nagorno-Karabah între etnicii armeni din enclava azeră, susținuți de Erevan, și armata Azerbaidjanului, susținut de Turcia. “Obligațiile în privința asigurării securității în cadrul OTSC sunt clare: dacă o țară membră este supusă unei agresiuni, a unui atac din exterior, în acest caz celelalte țări membre ale Tratatului au obligația să vină în apărarea acelui stat”, a menționat Peskov, ținând să sublinieze că prevederile OTSC (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Uzbekistan) sunt valabile doar pentru Armenia și nu pentru Nagorno-Karabah. După relansarea violențelor în Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Rusia s-a limitat la apeluri la încetarea focului și la discuții telefonice și demersuri în cadrul așa-numitului Grup OSCE de la Minsk (alături de Franța și SUA în calitate de copreședinte), având în vedere relațiile “pragmatice” ale Kremlinului cu toate părțile implicate în conflict: în Armenia are o bază militară, Azerbaidjanului îi vinde armament, la fel și Turciei, alături de care este implicată în Siria, relevă unele media ruse.Precizarea Kremlinului intervine în contextul în care președintele azer Ilham Aliev, care exclude orice fel de armistițiu în absența unei retrageri a forțelor armate din Karabah, a acuzat Armenia că dorește “să atragă fără succes” Rusia în conflict prin intermediul OTSC. Între timp, luptele continuă în enclava azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni. Stepanakert, capitala autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah, a fost din nou ținta mai multor bombardamente azere în cursul nopții de miercuri spre joi.

Taylor Swift a anunțat că îl sprijină pe Joe Biden

Cântăreața americană Taylor Swift a anunțat miercuri că îl sprijină pe candidatul democrat la alegerile prezidențiale Joe Biden și pe colega acestuia de campanie, Kamala Harris, care candidează pentru funcția de vicepreședinte, afirmând că cei doi politicieni vor permite Statelor Unite “să înceapă să se vindece” după mandatul republicanului Donald Trump. Artista pop-country, care are zeci de milioane de admiratori pe rețelele de socializare, lăsase deja să se înțeleagă că dorește să își exprime sprijinul față de candidatul Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Însă ea nu făcuse până miercuri un anunț oficial în acest sens.Este pentru prima dată când Taylor Swift își exprimă sprijinul într-o manieră publică față de un politician care candidează la președinția americană.“Voi fi mândră să votez pentru Joe Biden și Kamala Harris”, a declarat ea pentru revista V, care a publicat online un fragment din următoarea sa ediție. Taylor Swift, în vârstă de 30 de ani, a publicat apoi pe Twitter o fotografie cu coperta revistei V, care prezintă chipul artistei însoțit de verbul “Votați!”, urmată de o fotografie în care vedeta pop apare ținând în mâini o farfurie supradimensionată cu biscuiți decorați cu mesajul “Biden, Harris, 2020”. Taylor Swift a refuzat multă vreme să discute teme politice în mass-media și a devenit o artistă apreciată de conservatori. Artista, care are în palmares 10 premii Grammy, a adoptat în cele din urmă o poziție publică în octombrie 2018, când a anunțat că îi susține pe doi candidați ai Partidului Democrat la alegerile din Tennessee, un stat controlat de politicienii conservatori și în care cântăreața a locuit multă vreme. În mai 2020, Taylor Swift i-a îndemnat pe americani să voteze împotriva lui Donald Trump, declarându-se indignată de cuvintele rostite de președintele american despre revoltele izbucnite după moartea afro-americanului George Floyd. După acea declarație, artista pop a fost aspru criticată, mai ales de președintele republican al Statelor Unite.

Patru cerșetori au câștigat 50.000 de euro cu un loz “răzuiește și câștigă”

Patru cerșetori au câștigat săptămâna aceasta 50.000 de euro cu un loz “răzuiește și câștigă” făcut cadou de un cetățean în orașul Brest, nordul Franței, la ușa unei tutungerii în fața căreia aceștia cerșeau. “Stăteau cu mâna întinsă cerșind la miezul nopții, când un client al stabilimentului a decis să le dăruiască un loz de 1 euro”, a informat Compania franceză de loterie - Francaise des Jeux (FDJ).FDJ a remarcat uimirea celor patru persoane când au descoperit că au câștigat, nu un premiu de cinci euro, ci suma de 50.000 de euro. Cei patru, cu vârste în jur de 30 de ani, și-au împărțit premiul în mod egal, astfel încât fiecare a primit câte 12.500 de euro. Potrivit revistei Closer, principala lor dorință este de a pleca din Brest. Suma este totuși departe de marele premiu de 157 de milioane de euro, al treilea cel mai valoros al FDJ, al loteriei Euro Millions din Alsacia. La începutul lunii septembrie, un cuplu în vârstă de 40 de ani a câștigat premiul “jackpot” al acestei loterii, devenind știre pe prima pagină a ziarelor.

Poeta Louise Gluck, laureata premiului Nobel pentru Literatură

Poeta americană Louise Gluck este laureata premiului Nobel pentru Literatură pe 2020, a anunțat ieri Academia suedeză. Comitetul Nobel care acordă premiul pentru Literatură a decis să o recompenseze pe Gluck pentru „vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumusețe austeră, face universală existența individuală”. Din 1901 până în prezent au fost acordate 112 premii Nobel pentru Literatură. De patru ori, distincția a fost împărțită între doi câștigători. Cincisprezece femei au fost laureate cu acest premiu până anul acesta. Cel mai tânăr laureat a fost Rudyard Kipling, cunoscut pentru „Cartea Junglei”, la vârsta de 41 de ani, în 1907, iar Doris Lessing a fost cel mai vârstnic, la vârsta de 88 de ani, în 2007. Anul trecut, Academia suedeză a acordat premiile pentru 2018 și 2019 scriitorilor Olga Tokarczuk (Polonia), respectiv Peter Handke (Austria). Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950.000 de euro). Aceasta este împărțită, dacă există mai mulți laureați ai unui singur premiu.

Manechinul Starman, aflat la volanul bolidului Tesla , a survolat planeta Marte

Starman, manechinul îmbrăcat în costum spațial, lansat în spațiu în februarie 2018 la volanul unui bolid Tesla Roadster ce-i aparține fondatorului și CEO-ului companiei SpaceX, Elon Musk, a trecut prin apropierea planetei Marte pentru prima oară, a transmis ieri Space.com. “Starman, care a fost văzut ultima oară părăsind Pământul, s-a apropiat astăzi, pentru prima oară, de Marte, ajungând până la distanța de 0,05 unități astronomice (aproximativ 7,5 milioane de kilometri - 1 unitate astronomică este egală cu distanța medie de la Pământ la Soare, adică aproximativ 150 de milioane de kilometri) de Planeta Roșie, conform unui anunț făcut de SpaceX. Starman și bolidul Tesla încheie o orbită completă în jurul Soarelui la fiecare 557 de zile terestre. Până în prezent, Starman a parcurs prin spațiu 2,1 miliarde de kilometri - distanță echivalentă cu parcurgerea fiecărui drum de pe Pământ de peste 57 de ori. Viitorul (îndepărtat, ce-i drept) nu arată bine pentru Starman, acesta urmând să cadă pe Pământ sau pe Venus peste câteva zeci de milioane de ani, conform unui studiu din 2018. Automobilul “spațial” și manechinul “șofer” poreclit de presă “Starman” au fost lansați în spațiu în februarie 2018 de la Centrul Spațial Kennedy, din Cape Canaveral, Florida, pe post de încărcătură pentru a testa puterea rachetei Falcon Heavy aflată la prima misiune. Lansarea a fost un uriaș succes, după cum remarca chiar Elon Musk, însă soarta automobilului și a “șoferului” său erau incerte.

Australia va introduce un test de limba engleză pentru soții și partenerii străini care cer viză permanentă

Soții și partenerii străini ai australienilor vor trebui să treacă un test de limba engleză înainte de a li se elibera o viză pentru ședere permanentă în țară, a anunțat joi ministrul imigrației în funcție, Alan Tudge, citat de dpa. Guvernul, care a declarat că îi va ajuta pe noii sosiți să se stabilească în Australia, a precizat că testul se va aplica de asemenea rezidenților permanenți actuali care nu sunt cetățeni australieni. “Vom cere ca un solicitant și un sponsor să fi îndeplinit nivelul funcțional de limbă engleză sau să fi făcut măcar eforturi rezonabile pentru a învăța engleza”, a declarat joi Tudge canalului național ABC. “Pentru majoritatea oamenilor ar însemna să faci aproximativ 500 de ore gratuite de cursuri de limbă engleză”, a adăugat ministrul. Prim-ministrul Scott Morrison a declarat că testul nu se va aplica partenerilor sau soților când intră în țară, ci partenerilor străini care doresc să treacă de la viză provizorie la permanentă. “Pentru ca oamenii să aibă locuri de muncă, pentru ca oamenii să poată fi protejați în societatea noastră, pentru ca oamenii să poată accesa servicii și să funcționeze în comunitate, a avea un nivel de bază de engleză este de fapt cu adevărat important”, a mai spus Morrison la postul de radio din Sydney 2GB. Măsura testării limbii engleze urmează să fie implementată de la mijlocul anului viitor. Solicitanții pentru vize de soț și partener trebuie să dovedească că relația lor este autentică, să plătească taxe de mii de dolari și procesul ar putea dura până la doi ani.

Rată uriașă de pozitivare în Moldova: Peste 1.000 de cazuri la 3.500 de teste

Alte 1.062 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate miercuri în Republica Moldova, după efectuarea a 3.565 teste, transmite presa de la Chișinău.  Astfel, Republica Moldova a ajuns la o rată de pozitivare de aproape 30%. În comparație, în România rata de pozitivare este de aproximativ 10%, oricum foarte mare. Astfel, bilanțul persoanelor infectate în Moldova a ajuns la 58.794 de cazuri, iar 1.406 persoane au decedat. Potrivit Ministerului Sănătății, 749 de pacienți sunt în stare gravă la spital, dintre care 46 sunt conectați la aparate de respirație asistată.

Patriarhul Kirill, plasat în izolare

Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill, a anunțat ieri că s-a plasat în izolare, după ce a intrat în contact cu o persoană contaminată cu noul coronavirus. El a fost nevoit să-și amâne o vizită la centrul monahal din Serghiev Posad, situat la aproximativ 65 de km nord-est de Moscova. Astfel, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, în vârstă de 73 de ani, nu a putut să participe la slujbele oficiate în această perioadă la centrul monahal “Lavra Trinității lui Serghi” din cauza restricțiilor medicale care obligă la izolare în cazul intrării în contact cu o persoană contaminată cu COVID-19. În declarația în care face acest anunț pe site-ul oficial al Bisericii Ruse, patriarhul Kirill nu menționează vreun simptom. Rusia a raportat joi 11.493 noi cazuri de contaminare cu coronavirus în 24 de ore, o cifră apropiată de maximul său istoric de 11.656 de cazuri înregistrat în luna mai, ridicând bilanțul la 1.260.112 de infectări.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.