MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump afirmă că planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina nu este „ultima ofertă” pentru Kiev
Preşedintele Donald Trump a afirmat că planul SUA de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina nu este „ultima sa ofertă” pentru Kiev, după ce aliaţii ucrainenilor şi-au arătat îngrijorarea privind propunerile, scrie BBC.
Sâmbătă, lideri din Europa, Canada şi Japonia au afirmat că planul are elemente ”esenţiale pentru o pace justă şi durabilă”, dar ar ”necesita muncă suplimentară”, arătând îngrijorarea pentru modificarea graniţelor şi limitele impuse armatei Ucrainei. Preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina se află în faţa ”unuia dintre cele mai dificile momente din istoria noastră”, în contextul presiunilor din partea SUA de a accepta planul considerat favorabil Moscovei.
Trump a dat Ucrainei timp până în 27 noiembrie pentru a accepta planul cu 28 de puncte, în timp ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că el ar putea fi ”baza” unei înţelegeri. Sâmbătă, întrebat dacă varianta actuală a planului este ultima sa ofertă pentru Ucraina, Trump a declarat jurnaliştilor, la Casa Albă: ”Nu, nu este ultima mea ofertă”. ”Într-un fel sau altul trebuie să-i punem capăt (războiului), deci lucrăm la asta”, a adăugat el.
Secretarul de stat american Marco Rubio şi trimisul special Steve Witkoff vor fi printre cei care participă le negocierile pentru pace de la Geneva, cu aliații europeni. Consilierul pentru securitate naţională Jonathan Powell va participa din partea Regatului Unit.
Declaraţia comună de sâmbătă de la summitul G20 din Africa de Sud a fost semnată de liderii din Canada, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Japonia, Ţările de Jos, Spania, Regatul Unit, Germania şi Norvegia. Doi înalţi oficiali ai UE s-au aflat, de asemenea, printre semnatari.
În declaraţie scrie: ”Considerăm astfel că draftul este o bază care necesită muncă suplimentară. Suntem gata să ne implicăm pentru a ne asigura că o viitoare pace este sustenabilă. Suntem de acord cu principiul că graniţele nu trebuie schimbate cu forţa”. ”Suntem, de asemenea, îngrijoraţi de limitările propuse privind forţele armate ale Ucrainei, care ar lăsa Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, scrie în document. În acesta se adaugă: ”Implementarea elementelor privind Uniunea Europeană şi NATO ar necesita consimţământul membrilor UE, respectiv ai NATO”.
Premierul britanic Keir Starmer, care se află la summitul G20 de la Johannesburg, a discutat telefonic cu Zelenski sâmbătă, după care a vorbit la telefon cu Trump.
Un purtător de cuvânt al Downing Street a afirmat că, în convorbirea cu Trump, Starmer ”a relatat discuţiile care au avut loc în Coaliţia de Voinţă (aliaţii Ucrainei) înaintea summitului G20”. Potrivit sursei citate, ”liderii au agreat că echipele lor vor lucra împreună, la Geneva, la propunerea de pace a SUA, cu 28 de puncte”.
Starmer a afirmat, anterior, că este îngrijorat de limitările propuse pentru armata Ucrainei în planul SUA, declarând: ”Este esenţial ca Ucraina să poată să se apere dacă se ajunge la o încetare a focului”.
Planul de pace al SUA propune ca trupele ucrainene să se retragă din partea regiunii estice Doneţk pe care o controlează în prezent, precum şi din regiunea învecinată Lugansk şi din peninsula Crimeea, din sud, anexată de Rusia în 2014.
Planul include şi îngheţarea graniţelor regiunilor din sudul Ucrainei Herson şi Zaporijia de-a lungul actualei linii a frontului. Ambele regiuni sunt parţial ocupate de Rusia. Draftul SUA ar limita, de asemenea, armata Ucrainei la 600.000 de oameni, cu avioane de luptă europene staţionate în Polonia vecină.
Kievul ar primi ”garanţii de securitate solide”, afirmă planul, deşi nu dă detalii. Documentul arată că ”este de aşteptat” ca Rusia să nu îşi invadeze vecinii şi ca NATO să nu se mai extindă. Planul sugerează, de asemenea, că Rusia va fi ”reintegrată în economia mondială”, prin ridicarea sancţiunilor şi invitarea Rusiei să revină în grupul G7 al celor mai puternice ţări din lume, care ar deveni astfel din nou G8.
Probleme în căsnicie pentru JD Vance?
Soţia vicepreşedintelui american a apărut fără verighetă la un eveniment
După ce Usha Vance a fost văzută fără verigheta, au început să circule zvonuri despre căsătoria ei cu vicepreşedintele JD Vance. Dar un purtător de cuvânt al doamnei vicepreşedinte a lămurit lucrurile.
Usha Vance, în vârstă de 39 de ani, a vizitat miercuri, Camp Lejeune, o bază militară din Jacksonville, Carolina de Nord, alături de prima doamnă Melania Trump. Usha nu purta verigheta în timpul apariţiei publice, iar după publicarea fotografiilor de la ieşire, zvonurile despre probleme în căsnicia ei cu vicepreşedintele, în vârstă de 41 de ani, au luat amploare pe reţelele de socializare. În mijlocul speculaţiilor, un purtător de cuvânt al doamnei vicepreşedinte — care este foarte discretă şi rareori vorbeşte cu presa — a abordat subiectul apariţiei fără verigheta într-o declaraţie pentru PEOPLE.
Purtătorul de cuvânt a spus că Usha este „o mamă a trei copii mici, care spală multe vase, face multe băi şi uită uneori verigheta”.
Usha şi JD sunt căsătoriţi din 2014 şi au trei copii: fiii Ewan, în vârstă de 8 ani, şi Vivek, în vârstă de 5 ani, şi fiica Mirabel, în vârstă de 3 ani. Zvonurile potrivit cărora cuplul s-ar fi despărţit au fost alimentate şi de îmbrăţişarea vicepreşedintelui cu Erika Kirk, văduva lui Charlie Kirk, care a devenit virală la sfârşitul lunii octombrie.
La câteva săptămâni după asasinarea lui Charlie în timpul unui eveniment Turning Point USA, Erika – care i-a luat locul ca CEO al Turning Point – a deschis un turneu la Universitatea din Mississippi cu un discurs emoţionant, în timpul căruia a spus că vede „asemănări” între răposatul ei soţ şi JD, în timp ce îl prezenta pe vicepreşedinte. La scurt timp după aceea, Erika şi JD s-au îmbrăţişat pe scenă, într-un moment care a devenit viral. „Nimeni nu-l va putea înlocui vreodată pe soţul meu. Dar văd unele asemănări între soţul meu şi JD — vicepreşedintele JD Vance. Chiar văd. Şi de aceea mă simt atât de norocoasă că pot să vi-l prezint în această seară”, a spus ea la evenimentul din 29 octombrie, înainte de a-l îmbrăţişa pe JD într-un mod intim.
După ce l-a strâns puternic în braţe pe vicepreşedinte, Erika şi-a mutat mâna în spatele capului lui, iar mâinile lui s-au odihnit pentru scurt timp pe talia ei. Salutul a surprins mulţi utilizatori de internet şi a generat o serie de postări virale care analizau poziţia mâinilor lor şi dezbăteau dacă îmbrăţişarea era potrivită pentru situaţie, având în vedere pierderea recentă a Erikăi.
CEO-ul Turning Point a declarat anterior că JD a fost „o binecuvântare” după moartea soţului ei şi i-a lăudat atât pe el, cât şi pe Usha pentru sprijinul acordat.
„A fost o binecuvântare. El şi Usha sunt nişte oameni incredibili. Incredibili. Cu o dragoste atât de sinceră”, a declarat Erika într-un clip video înregistrat înainte de evenimentul viral. Ea i-a spus prezentatorului Fox News, Jesse Watters: „Tot ce au făcut pentru noi a fost atât de uman. Au fost alături de noi. Ne-au susţinut”.
Jair Bolsonaro, plasat în arest preventiv
Jair Bolsonaro a fost arestat după ce s-a stabilit că există un „risc concret de fugă” în timp ce se afla în arest la domiciliu, informează BBC. Fostul preşedinte brazilian de dreapta a fost găsit vinovat de complot pentru o lovitură de stat militară în septembrie şi condamnat la peste 27 de ani de închisoare, dar rămâne în arest la domiciliu în aşteptarea apelurilor.
Judecătorul Curţii Supreme din Brazilia, Alexandre de Moraes, a declarat că măsura de arestare a bărbatului în vârstă de 70 de ani a fost luată ca măsură preventivă după ce au ieşit la iveală „fapte noi”. Bolsonaro a recunoscut că a încercat să-şi deschidă brăţara electronică de la gleznă cu un pistol de lipit, dar a negat că ar fi vrut să o îndepărteze. Oficialii curţii au declarat că acesta voia să folosească un miting planificat în faţa casei sale ca acoperire pentru a evada. Într-un document care autorizează arestarea, judecătorul Moraes a afirmat că informaţiile furnizate de centrul care monitorizează arestul la domiciliu al lui Bolsonaro sugerează „intenţia fostului preşedinte de a rupe brăţara electronică de la gleznă pentru a-şi asigura succesul în evadare”. Acest lucru, se arată în document, ar fi „facilitat de confuzia provocată de demonstraţia organizată de fiul său”.
Flávio Bolsonaro, care ocupă funcţia de senator, a chemat susţinătorii săi să se adune în apropierea casei tatălui său sâmbătă seara. Senatorul a scris vineri pe reţelele de socializare: „Veţi lupta pentru ţara voastră sau veţi urmări totul de pe telefonul vostru, stând pe canapea? Vă invit să luptaţi alături de noi”.
Pentru a-şi explica decizia, judecătorul Moraes a invocat posibilitatea ca Bolsonaro să fugă la ambasadele străine, citând „un istoric de planuri de a solicita azil prin intermediul unei reprezentanţe diplomatice”. În documentul depus la tribunal se menţionează că ambasada SUA din capitala Brasilia se află la aproximativ 13 km de casa lui Bolsonaro.
Problemele legale ale lui Bolsonaro au stârnit furia colegului său populist de dreapta, preşedintele SUA Donald Trump, determinându-l să impună o taxă vamală de 50% asupra importurilor de produse braziliene.
Bolsonaro a fost găsit vinovat de conducerea unei conspiraţii menite să-l menţină la putere după ce a pierdut alegerile din 2022 în faţa rivalului său de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva. Judecătorii Curţii Supreme au declarat că el era la curent cu un complot care includea planuri de asasinare a lui Lula şi a vicepreşedintelui său, Geraldo Alckmin, precum şi de arestare şi executare a lui Moraes, care a supravegheat procesul lui Bolsonaro.
Rusia a pierdut aproximativ 1.164.340 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei
Rusia a pierdut aproximativ 1.164.340 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei sâmbătă. Numărul include 1.170 de victime în rândul forţelor ruse în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.361 (Â4) tancuri, 23.607 (Â7) vehicule blindate de luptă, 67.842 (Â74) vehicule şi rezervoare de combustibil, 34.559 (Â9) sisteme de artilerie, 1.547 (Â1) sisteme de lansare multiplă de rachete, 2.248 (Â1) sisteme de apărare aeriană, 428 avioane, 347 elicoptere, 82.842 (Â222) drone, 28 nave şi bărci şi un submarin.
Alertă în Ţările de Jos: Armata olandeză a deschis focul asupra unor drone deasupra bazei aeriene Volkel
Armata olandeză a deschis focul asupra unor drone deasupra bazei aeriene Volkel din estul ţării, dar nu au fost recuperate resturi, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării din Ţările de Jos, potrivit AP. Personalul de securitate al bazei a raportat prezenţa dronelor între orele 19:00 şi 21:00 vineri, determinând forţele aeriene să tragă cu arme terestre pentru a le doborî, a precizat ministerul într-un comunicat. „Dronele au părăsit zona şi nu au fost recuperate”, se arată în comunicat.
În ultimele săptămâni, au fost raportate o serie de incidente implicând zboruri de drone în apropierea unor baze militare din Ţările de Jos şi din Belgia vecină. Atât armata olandeză, cât şi poliţia civilă au deschis o anchetă, potrivit ministerului, care a declarat că nu este clar de ce dronele zburau deasupra şi în jurul bazei aeriene. Nu au fost furnizate alte detalii, invocându-se motive de securitate. Baza aeriană Volkel este utilizată de Forţele Aeriene Regale Olandeze.
În Ţările de Jos, utilizarea dronelor în apropierea tuturor aeroporturilor este interzisă din motive de siguranţă a zborurilor, pe lângă alte motive de securitate în jurul instalaţiilor militare, se arată în comunicat.
