MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Tragedie în Spania – Două trenuri de mare viteză s-au ciocnit
Cel puțin 39 de persoane și-au pierdut viața
Un tren de mare viteză a deraiat şi s-a ciocnit cu altul care venea din sens opus în sudul Spaniei, duminică, cel de-al doilea tren fiind împins de pe şine şi rostogolindu-se pe un terasament. Coliziunea a provocat moartea a cel puţin 39 de persoane, potrivit surselor din poliţie, relatează Reuters.
Accidentul s-a produs în apropiere de Adamuz, în provincia Cordoba, la aproximativ 360 km sud de capitala Madrid. Dintre cele 75 de persoane spitalizate, 15 se află în stare gravă, a declarat luni dimineaţă reporterilor şeful guvernului regional al Andaluziei, Juanma Moreno. „Accidentul a fost foarte grav... probabil vom găsi (mai multe) cadavre”, a spus Moreno, adăugând că va fi nevoie de utilaje grele pentru a îndepărta resturile metalice ale trenurilor şi pentru a încerca să localizeze noi victime.
Ziarul El Pais a relatat că în rândul victimelor se află şi conductorul de 27 de ani al trenului Madrid-Huelva, cel care a fost lovit.
În cele două trenuri se aflau aproximativ 400 de pasageri, majoritatea spanioli care se întorceau sau plecau din Madrid după weekend. Nu este clar câţi turişti se aflau la bord, deoarece ianuarie nu este sezonul de vacanţă în Spania.
„Sunt mulţi răniţi. Încă tremur”, a declarat pentru El Pais Maria San José, 33 de ani, pasageră în trenul de mare viteză Malaga-Madrid, care a deraiat primul.
Un pasager al celui de-al doilea tren, care nu a fost identificat, a declarat pentru postul public de televiziune TVE: „Oamenii ţipau, bagajele lor au căzut de pe rafturi. Eu călătoream spre Huelva în al patrulea vagon, ultimul, din fericire”.
Al doilea tren, care se îndrepta spre Huelva şi era operat de compania finanţată de stat Renfe, circula cu aproximativ 200 km pe oră (124 mile/oră) în momentul impactului, a relatat El Pais. Nu este clar cu ce viteză circula primul tren în momentul deraierii.
Cauza accidentului nu este cunoscută deocamdată, a declarat ministrul spaniol al Transporturilor, Oscar Puente, în cadrul unei conferinţe de presă la gara Atocha din Madrid, adăugând că este „foarte ciudat” ca deraierea să fi avut loc pe o porţiune dreaptă de cale ferată. Această porţiune de cale ferată a fost renovată în luna mai, a adăugat el.
Accidentul s-a produs la ora 18:45 GMT, la aproximativ 10 minute după ce trenul Iryo a plecat din Cordoba spre Madrid, au declarat autorităţile. „Trenul Iryo 6189 Malaga - (spre Madrid) a deraiat de pe şine la Adamuz, prăbuşindu-se pe şina adiacentă. Trenul (Madrid) spre Huelva, care circula pe linia adiacentă, a deraiat şi el”, a declarat Adif, care administrează reţeaua feroviară, într-o postare pe reţelele sociale.
Puente a spus că majoritatea celor ucişi şi răniţi se aflau în primele două vagoane ale celui de-al doilea tren, Renfe Alvia, care a deraiat la impact şi s-a prăbuşit pe versantul terasamentului căii ferate. Primul vagon avea 37 de persoane la bord, iar al doilea, 16, a spus el.
Scenă îngrozitoare
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez şi-a eliberat agenda pentru luni pentru a se ocupa de tragedie, în timp ce regele şi regina urmăreau cu îngrijorare evoluţia evenimentelor, a declarat un purtător de cuvânt.
Ambasadele străine au trimis mesaje text personalului, cerându-le să confirme că sunt în siguranţă.
Primarul din Adamuz, Rafael Moreno, a declarat pentru El Pais că a fost printre primii care au ajuns la locul accidentului, alături de poliţia locală, şi a văzut ceea ce a crezut a fi un cadavru grav mutilat, la câţiva metri de locul accidentului.
„Scena este îngrozitoare”, a spus el. „Nu cred că se aflau pe aceeaşi cale ferată, dar nu este clar. Acum, primarii şi locuitorii din zonă se concentrează pe ajutorarea pasagerilor.”
Imaginile difuzate de televiziunea locală au arătat un centru de primire amenajat pentru pasageri în Adamuz, un oraş cu 5.000 de locuitori, unde localnicii au adus alimente şi pături, deoarece temperatura nocturnă era de aproximativ 6 grade Celsius.
Pasagerii în lacrimi care au coborât din autobuz au vorbit scurt cu presa locală înainte de a fi conduşi înăuntru. Salvador Jimenez, jurnalist la TVE, care se afla la bordul trenului Iryo, a distribuit imagini care arătau partea din faţă a vagonului din spate a trenului întors pe o parte, cu pasagerii evacuaţi aşezaţi pe partea răsturnată.
Jimenez a declarat pentru TVE, prin telefon, de lângă trenurile avariate, că pasagerii au folosit ciocane de urgenţă pentru a sparge geamurile şi a ieşi din tren, şi că au văzut două persoane scoase din vagoanele răsturnate pe targă.
Iryo este un operator feroviar privat, deţinut în majoritate de grupul feroviar italian controlat de stat Ferrovie dello Stato. Trenul implicat era un tren Freccia 1000 care circula între Malaga şi Madrid, a declarat un purtător de cuvânt al Ferrovie dello Stato.
Compania a declarat într-un comunicat că regretă profund ceea ce s-a întâmplat şi că a activat toate protocoalele de urgenţă pentru a colabora îndeaproape cu autorităţile competente.
Renfe a declarat că deraierea trenului său a fost cauzată de deraierea trenului Iryo pe calea sa, adăugând că serviciile de urgenţă încă recuperau pasagerii.
Renfe a declarat că preşedintele său se deplasa la locul accidentului şi că se străduia să ofere sprijin pasagerilor şi familiilor acestora. Adif a suspendat toate serviciile feroviare între Madrid şi Andaluzia.
Populaţia Chinei a scăzut pentru al patrulea an consecutiv
Populaţia Chinei a scăzut pentru al patrulea an consecutiv în 2025, rata natalităţii atingând un nivel scăzut record, potrivit datelor oficiale publicate luni. Experţii avertizează că declinul va continua, relatează Reuters.
Populaţia ţării a scăzut cu 3,39 milioane, ajungând la 1,405 miliarde, o scădere mai rapidă decât în 2024, în timp ce numărul total al naşterilor a scăzut la 7,92 milioane în 2025, în scădere cu 17% faţă de 9,54 milioane în 2024. Rata natalităţii din China a scăzut la 5,63 la 1.000 de persoane.
Naşterile din 2025 au fost „aproximativ la acelaşi nivel ca în 1738, când populaţia Chinei era de numai aproximativ 150 de milioane”, a declarat Yi Fuxian, demograf la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Rata mortalităţii din China, de 8,04 la 1.000 de persoane în 2025, a fost cea mai mare de după 1968.
Populaţia Chinei este în scădere din 2022 şi îmbătrâneşte rapid, complicând planul Beijingului de a stimula consumul intern şi de a reduce datoria.
Numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani a ajuns la aproximativ 23% din populaţia totală, potrivit datelor NBS. Până în 2035, numărul persoanelor de peste 60 de ani va ajunge la 400 de milioane - aproximativ egal cu populaţia Statelor Unite şi a Italiei la un loc - ceea ce înseamnă că sute de milioane de persoane vor părăsi forţa de muncă într-un moment în care bugetele pentru pensii sunt deja epuizate. China a crescut deja vârsta de pensionare, bărbaţii urmând să lucreze până la 63 de ani în loc de 60, iar femeile până la 58 de ani în loc de 55.
Căsătoriile în China au scăzut cu o cincime în 2024, cea mai mare scădere înregistrată vreodată, cu peste 6,1 milioane de cupluri înregistrate pentru căsătorie, faţă de 7,68 milioane în 2023.
Căsătoriile sunt, de obicei, un indicator principal al ratei natalităţii în China.
Demografii spun că decizia din mai 2025 de a permite cuplurilor să se căsătorească oriunde în ţară, şi nu doar în locul de reşedinţă, va duce probabil la o creştere temporară a natalităţii.
Numărul căsătoriilor a crescut cu 22,5% faţă de anul precedent, ajungând la 1,61 milioane în al treilea trimestru al anului 2025, ceea ce înseamnă că China este pe cale să pună capăt unui declin anual al căsătoriilor care durează de aproape un deceniu. Datele complete pentru 2025 vor fi publicate în cursul acestui an.
Autorităţile încearcă, de asemenea, să promoveze „opiniile pozitive despre căsătorie şi naşterea copiilor”, încercând să anuleze influenţa politicii copilului unic, care a fost în vigoare între 1980 şi 2015, contribuind la combaterea sărăciei, dar remodelând familiile şi societatea chineză.
O problemă cheie de strategie economică
Deplasarea populaţiei a agravat provocarea demografică, un număr mare de persoane mutându-se de la fermele rurale la oraş, unde creşterea copiilor este mai costisitoare.
Rata de urbanizare a Chinei a fost de 68% în 2025, potrivit datelor, faţă de aproximativ 43% în 2005.
Conform estimărilor Reuters, factorii de decizie politică au făcut din planificarea populaţiei o componentă cheie a strategiei economice a ţării, iar în acest an Beijingul se confruntă cu un cost potenţial total de aproximativ 180 de miliarde de yuani (25,8 miliarde de dolari) pentru a stimula natalitatea.
Costurile principale sunt subvenţia naţională pentru copii, introdusă pentru prima dată anul trecut, precum şi angajamentul ca femeile să nu aibă „cheltuieli din propriul buzunar” pe durata sarcinii în 2026, toate costurile medicale, inclusiv fertilizarea in vitro (FIV), fiind rambursabile integral din fondul naţional de asigurări medicale.
China are una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume, de aproximativ o naştere pe femeie, cu mult sub rata de înlocuire de 2,1. Alte economii din Asia de Est, inclusiv Taiwan, Coreea de Sud şi Singapore, au niveluri similare de fertilitate, de aproximativ 1,1 naşteri pe femeie.
Numărul femeilor aflate la vârsta fertilă în China, definite de ONU ca fiind femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani, va scădea cu mai mult de două treimi, ajungând la mai puţin de 100 de milioane până la sfârşitul secolului.
UE pregăteşte taxe pentru SUA în valoare de 93 de miliarde de euro ca răspuns la ameninţarea lui Trump privind Groenlanda
Capitalele europene ar putea lovi SUA cu taxe în valoare de 93 de miliarde de euro sau ar putea restricţiona accesul companiilor americane pe piaţa blocului, ca răspuns la ameninţările preşedintelui american Donald Trump la adresa aliaţilor NATO care se opun campaniei sale de preluare a Groenlandei, relatează Financial Times.
Măsurile de ripostă sunt elaborate pentru a oferi liderilor europeni un avantaj în cadrul întâlnirilor cruciale cu Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos din această săptămână, potrivit FT, care citează oficiali implicaţi în pregătirile pentru întâlnirile din Elveţia.
Ei încearcă să găsească un compromis care să evite o ruptură profundă în alianţa militară occidentală, care ar reprezenta o ameninţare existenţială pentru securitatea Europei.
Lista taxelor vamale a fost întocmită anul trecut, dar a fost suspendată până pe 6 februarie pentru a evita un război comercial în toată regula. Reactivarea acesteia a fost discutată duminică de cei 27 de ambasadori ai UE, împreună cu aşa-numitul instrument anti-coerciţie (ACI), care poate limita accesul companiilor americane la piaţa internă, în timp ce blocul se lupta să găsească un răspuns la ameninţarea preşedintelui american cu taxe punitive.
Trump, care a cerut Danemarcei permisiunea de a prelua controlul asupra Groenlandei, a promis sâmbătă seara că va impune taxe vamale de 10% asupra mărfurilor provenite din Marea Britanie, Norvegia şi şase ţări ale UE care au trimis trupe pe insula arctică pentru un exerciţiu militar în această săptămână.
„Există instrumente clare de ripostă la îndemână dacă această situaţie continuă... șTrumpț foloseşte metode tipic mafiote” a declarat un diplomat european informat cu privire la discuţii. „În acelaşi timp, dorim să facem un apel public la calm şi să-i oferim şansa de a da înapoi.”
Franţa a solicitat blocului să riposteze cu ACI, care nu a fost niciodată utilizat de la adoptarea sa în 2023. Instrumentul include restricţii de investiţii şi poate limita exporturile de servicii, cum ar fi cele furnizate de marile companii tehnologice americane în UE
Parisul şi Berlinul coordonează un răspuns comun, miniştrii de finanţe ai celor două ţări urmând să se întâlnească luni la Berlin, înainte de a se deplasa la Bruxelles pentru o reuniune cu omologii lor europeni, a declarat un reprezentant al ministerului francez.
Deşi multe alte state membre ale UE şi-au exprimat sprijinul pentru explorarea modului în care ACI ar putea fi utilizat împotriva SUA, majoritatea partenerilor G7 au declarat că nu sunt de acord cu utilizarea instrumentului împotriva Statelor Unite. „Problema va trebui abordată şi cu toţi partenerii G7 sub preşedinţia Franţei”, a adăugat persoana respectivă.
„Trebuie să calmăm spiritele”, a declarat un al doilea diplomat al UE.
Într-un gest de revanşă, cele mai mari partide din Parlamentul European au declarat în acest weekend că vor amâna votul planificat privind măsurile care ar fi redus taxele UE pe produsele americane, ca parte a unui acord comercial încheiat anul trecut.
Trump, care va participa miercuri şi joi la forumul elveţian, va avea discuţii private cu liderii europeni, inclusiv cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi va participa la o discuţie mai amplă între ţările occidentale care susţin Ucraina.
„Vrem să cooperăm şi nu noi suntem cei care caută conflictul”, a declarat Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei.
Consilierii pentru securitate naţională din ţările occidentale se vor reuni luni după-amiază la Davos. Discuţiile urmau iniţial să se concentreze asupra Ucrainei şi asupra negocierilor de pace în curs pentru a pune capăt invaziei Rusiei în această ţară, dar au fost revizuite pentru a se acorda timp pentru a discuta criza privind Groenlanda, au declarat doi oficiali informaţi cu privire la pregătiri.
Ministerul elveţian de externe, care găzduieşte reuniunea, a declarat că nu va comenta cu privire la participanţi sau subiecte.
Ameninţările lui Trump „justifică cu siguranţă ACI, deoarece ar fi o constrângere tipică”, a declarat un al treilea oficial european. „Dar trebuie să folosim timpul până la 1 februarie pentru a vedea dacă Trump este interesat de o ieşire”, au spus ei, adăugând că multe vor depinde de rezultatul discuţiilor de la Davos.
Oficialii europeni au declarat că speră ca ameninţările lor de răzbunare să sporească presiunea bipartizană din SUA împotriva acţiunilor lui Trump şi să-l determine să renunţe la promisiunea sa privind taxele. „Este deja o situaţie care nu mai permite compromisuri, deoarece nu putem ceda Groenlanda”, a declarat un al patrulea oficial european.
„Americanii rezonabili ştiu, de asemenea, că el tocmai a deschis cutia Pandorei”. Dar duminică, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că Europa este prea slabă pentru a garanta securitatea Groenlandei şi a refuzat să renunţe la cererea SUA de a prelua controlul asupra insulei importante din punct de vedere strategic.
Liderii UE se pregătesc să se întâlnească joi într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta criza, potrivit unui oficial informat cu privire la planuri.
Preşedintele Consiliului European, António Costa, care convoacă astfel de summituri, a declarat duminică seara: „Având în vedere importanţa evoluţiilor recente şi pentru a coordona în continuare, am decis să convoc o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare. UE era pregătită să se apere împotriva oricărei forme de coerciune".
Mai multe ţări anunţă că au primit invitaţii să facă parte din „Consiliul pentru Pace”
n un loc permanent în instituția inventată de Trump costă un miliard de dolari
Cel puţin alte şapte ţări au anunţat duminică faptul că Statele Unite le-au invitat să se alăture „Consiliului pentru Pace” al preşedintelui american Donald Trump, un nou organism format din lideri mondiali menit să supervizeze următorii paşi în Gaza şi care are ambiţii pentru un mandat mai larg în afacerile globale, relatează AP.
O contribuţie de un miliard de dolari asigură calitatea de membru permanent în consiliul condus de Trump, în loc de o numire pe trei ani, care nu are nicio cerinţă de contribuţie, potrivit unui oficial american care a vorbit sub acoperirea anonimatului despre statutul care nu a fost făcut public. Oficialul a spus că banii strânşi vor fi folosiţi pentru reconstrucţia Gazei.
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a acceptat invitaţia de a se alătura consiliului, a declarat duminică ministrul de externe Péter Szijjártó la radioul de stat. Orbán este unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai lui Trump în Europa.
Şi India a primit o invitaţie, a declarat un înalt oficial guvernamental cu cunoştinţe despre acest subiect.
Iordania, Grecia, Cipru şi Pakistan au anunţat că au primit invitaţii. Canada, Turcia, Egipt, Paraguay, Argentina şi Albania au confirmat anterior că au fost invitate. Nu este clar câte ţări au fost invitate în total.
Se aşteaptă ca Statele Unite să anunţe lista oficială a membrilor în zilele următoare, probabil în timpul reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia.
Membrii consiliului vor supraveghea următoarele etape în Gaza, pe măsură ce armistiţiul care a intrat în vigoare pe 10 octombrie intră în a doua fază dificilă. Este vorba despre un nou comitet palestinian în Gaza, desfăşurarea unei forţe internaţionale de securitate, dezarmarea Hamas şi reconstrucţia teritoriului devastat de război.
În scrisorile trimise vineri liderilor mondiali, invitându-i să devină „membri fondatori”, Trump a afirmat că acest Consiliul pentru Pace „va adopta o abordare nouă şi îndrăzneaţă pentru rezolvarea conflictelor globale”.
A fost invitată şi România
România a fost invitată sâmbătă să devină membru al “Consiliului pentru Pace” privind Ucraina, printr-o scrisoare adresată de preşedintele SUA Donald Trump preşedintelui Nicuşor Dan, a transmis Administraţia Prezidenţială.
”Administraţia Prezidenţială confirmă primirea scrisorii transmise de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, preşedintelui României, Nicuşor Dan, prin care este adresată oficial invitaţia ca România să devină membru al “Consiliului pentru Pace”, a transmis Administraţia Prezidenţială. Scrisoarea a fost transmisă sâmbătă.
Potenţial rival al ONU
Acesta ar putea deveni un potenţial rival al Organizaţiei Naţiunilor Unite, organismul global creat în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Influenţa sa a fost diminuată de reducerile majore de finanţare din partea administraţiei Trump şi a altor donatori, iar cel mai puternic organism al său, Consiliul de Securitate al ONU, a fost blocat de vetourile SUA în luarea de măsuri pentru a pune capăt războiului din Gaza.
În scrisorile de invitaţie ale lui Trump pentru Consiliul pentru Pace se menţiona că planul american de încetare a focului în Gaza, care include crearea consiliului, a fost aprobat de Consiliul de Securitate. Scrisorile au fost postate pe reţelele de socializare de către unii dintre invitaţi.
Săptămâna trecută, Casa Albă a anunţat, de asemenea, un comitet executiv format din lideri care vor pune în aplicare viziunea Consiliului pentru Pace, dar sâmbătă Israelul a obiectat că comitetul „nu a fost coordonat cu Israelul şi este contrar politicii sale”, fără a da detalii. Declaraţia biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu a fost o critică rară la adresa aliatului său apropiat de la Washington.
Printre membrii comitetului executiv se numără secretarul de stat american Rubio, trimisul lui Trump, Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, fostul prim-ministru britanic Tony Blair, preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, şi consilierul adjunct pentru securitate naţională al lui Trump, Robert Gabriel, alături de un om de afaceri israelian, miliardarul Yakir Gabay.
Printre membri se numără şi reprezentanţi ai observatorilor armistiţiului din Qatar, Egipt şi Turcia. Turcia are o relaţie tensionată cu Israelul, dar relaţii bune cu Hamas şi ar putea juca un rol important în convingerea grupului să renunţe la putere în Gaza şi să se dezarmeze.
Cei mai bogaţi 12 miliardari deţin mai mulţi bani decât cei mai săraci patru miliarde de oameni de pe glob
Averea miliardarilor a atins un nivel record în 2025, „subminând libertatea politică” şi alimentând inegalităţile, denunţă luni ONG-ul Oxfam, subliniind politica lui Donald Trump înainte de începerea reuniunii anuale a celor bogaţi şi puternici de la Davos. Preşedintele american este aşteptat miercuri la reuniunea organizată săptămâna aceasta în staţiunea din Alpii elveţieni de către Forumul Economic Mondial (WEF), relatează AFP.
Cei mai bogaţi 12 miliardari „deţin mai mulţi bani decât jumătatea cea mai săracă a populaţiei lumii”, aproximativ patru miliarde de oameni, denunţă Oxfam în raportul său privind inegalităţile, care constată, an de an, o creştere a averii celor super-bogaţi.
Anul trecut, pentru prima dată, lumea număra peste 3.000 de miliardari, care cumulau o avere de 18.300 de miliarde de dolari, a calculat ONG-ul. Valoarea averii lor a crescut cu 16,2%, de trei ori mai repede decât în cei cinci ani anteriori, în timp ce reducerea sărăciei a încetinit de la pandemia din 2020.
Politică fiscală favorabilă, înăbuşirea vocilor disidente... Această acumulare de bogăţie permite ultra-bogaţilor să-şi asigure accesul la instituţii şi să cumpere mass-media, „subminând libertatea politică şi erodând drepturile majorităţii”, regretă Oxfam. ONG-ul estimează că ultra-bogaţii „au şanse de 4.000 de ori mai mari să ocupe o funcţie politică” decât cetăţenii obişnuiţi. Ea menţionează în special Statele Unite, prima putere mondială, unde guvernul lui Donald Trump numără mai mulţi miliardari.
„Inegalităţile economice şi politice pot accelera erodarea drepturilor şi securităţii persoanelor într-un ritm alarmant”, denunţă în raportul Oxfam directorul general al organizaţiei, Amitabh Behar, vorbind despre un cerc vicios. În apropierea alegerilor americane de la jumătatea mandatului din noiembrie, sunt prevăzute reduceri masive de impozite pentru întreprinderi şi gospodării, în timp ce multinaţionalele americane au obţinut scutirea de la rata minimă de impozitare de 15% prevăzută de un acord internaţional.
„Măsurile luate sub preşedinţia Trump au avantajat cei mai bogaţi oameni din întreaga lume”, subliniază Oxfam, care solicită limitarea puterii celor ultra-bogaţi prin impozitarea „reală” a acestora şi interzicerea finanţării campaniilor politice.
