MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Tragedia din Bulgaria: “Arși până la cenușă”
Dintre cei 46 de oameni care au luat foc de vii în accidentul rutier, majoritatea aveau până în 30 de ani, iar 12 erau minori n șoferul a murit pe loc și nu a avut cine să le deschidă ușa n identitatea victimelor va fi stabilită prin teste ADN
Cel puțin 46 de oameni au murit după ce un autobuz a luat foc în noaptea de luni spre marți, pe o autostradă în vestul Bulgariei. Accidentul a avut loc după ora locală 02:00, în apropierea satului Bosnek (sud-vest de capitala Sofia). Autobuzul călătorea din Turcia în Macedonia de Nord.
În total 12 minori, între care cinci copii, se aflau la bordul vehiculului, care venea de la Istanbul și se îndrepta către Skopje. Toți minorii au murit în accident. “Supraviețuitorii sunt traumatizați. Ei au pierdut rude, copii. Ei au sărit pe geam”, a declarat Maia Arghirova, șefa Centrului de tratare a arsurilor grave unde au fost transportați.
Cei 46 de oameni care au murit în autocar nu au avut nicio șansă de scăpare. Șoferul a murit pe loc și nu a mai avut cine să deschidă ușile vehiculului. Oamenii veneau dintr-o excursie din Istanbul și mai aveau 200 de kilometri până la destinație, în Skopje.
Vehiculul, care era înmatriculat în Macedonia, circula cu 100 de kilometri la oră în momentul când a lovit o balustradă și a luat foc. În autocar se aflau 53 de oameni. 46 dintre ei au murit în incendiu.
„E greu de privit”
“Nu toată lumea poate suporta să vadă o asemenea imagine. Este terifiant. Detaliile acestei tragedii vor fi investigate. E greu de privit. Nu am mai văzut așa ceva. Oamenii sunt îngrămădiți înăuntru, sunt arși până la cenușă”, a declarat Boyko Rashov, ministrul interimar de Interne.
Doar 7 oameni au supraviețuit și asta pentru că au reușit să spargă geamurile din spate și să iasă. La fața locului au ajuns imediat echipe de intervenție care i-au preluat și i-au dus la spital cu numeroase arsuri. Un oficial de la spitalul de urgență din Sofia a declarat că cele șapte persoane care primesc tratament sunt în stare stabilă.
Boiko Rashov a declarat că trei autocare se deplasau împreună și că cel care a suferit accidentul era ultimul din convoi. Este posibil ca pasagerii să se fi mutat dintr-un autocar în altul, a afirmat el, care a adăugat că este posibil ca frecarea dintre autocar și parapetele de protecție să fi provocat incendiul, dar detaliile vor fi clarificate pe parcursul anchetei.
Rashov a mai explicat că, printre ipotezele avute în calcul, nu este exclusă posibilitatea ca șoferul să fi adormit la volan sau să fi decedat înaintea restului pasagerilor, motiv pentru care nu a putut deschide ușile pentru ca pasagerii să se salveze din flăcări.
Premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, s-a declarat șocat de accident.
“Este o tragedie îngrozitoare. Majoritatea victimelor sunt tineri, 12 victime au sub 18 ani, iar restul au între 20 și 30 de ani. Majoritatea victimelor sunt cetățeni de-ai noștri, dar sunt și câțiva sârbi”, a declarat Zaev.
Porțiunea de autostradă unde a avut loc accidentul este una dintre cele mai dificile din Bulgaria și multe accidente au loc aici. Drumul era ud și în pantă.
Un reporter BTA a relatat că autocarul era în întregime carbonizat. Identitatea victimelor va fi stabilită prin teste ADN, deoarece cadavrele sunt arse și nu pot fi recunoscute.
Ultimul accident grav de autocar a avut loc în Bulgaria în august 2018.
În total 17 pasageri au murit atunci, în timp ce mașina rula pe o ploaie torențială cu turiști bulgari la bord care se întorceau dintr-o vizită la o mănăstire situată într-o regiune muntoasă în nordul Sofiei.
Premieră în Italia: Un bărbat de 43 de ani obține dreptul să se sinucidă asistat
fostul șofer de TIR a devenit tetraplegic în urma unui accident rutier
Un prim caz de sinucidere asistată a fost autorizat în Italia, unde această practică era pasibilă până acum cu cinci până la 12 ani de închisoare, și-a exprimat marți satisfacția Asciația Luca Coscioni.
Mario - un nume fictiv - “a obținut într-un sfârșit avizul Comitetului de Etică care a confirmat, în urma unor verificări a condițiilor efectuată de către o echipă de medici specialiști, că îndeplinește criteriile de acces legal la sinuciderea asistată”, a anunțat într-un comunicat această asociație care militează pentru legalizarea sinuciderii asistate în Italia.
În prezent, legea italiană pedepsește ajutarea sinuciderii cu închisoarea de la cinci la 12 ani, însă Curtea Constituțională a introdus în 2019 o excepție cu privire la “pacienți menținuți în viață prin tratament și atinși de o patologie ireversibilă, o sursă a unei suferințe fizice și psihologice pe care le consideră de nesuportat, dar care sunt însă capabili să ia decizii libere și conștiente”.
“Mă simt mai ușor”
Mario, în vârstă de 43 de ani, este un șofer de TIR care a devenit tetraplegic în urmă cu zece ani, în urma unui accident rutier în care i s-a rupt coloana vertebrală. El a cerut în mai multe rânduri autorităților sanitare regionale din Marche (centru), unde locuiește, să-i autorizeze accesul la sinuciderea asistată, care i-a fost refuzat până la interveția unei echipe de avocați din cadrul Asociației Luca Coscioni. “Mă simt mai ușor. Nu mai am toată tensiunea acumulată în acești ani”, a declarat el, citat de asociație.
Modalitatea concretă și data acestei sinucideri rămân de stabilit.
Hotărârea Curții Consttuționale din 2019 a reprezentat un adevărat cutremur în Italia, o țară cu o puternică tradiție catolică, în care Biserica Catolică este în continuare influentă.
Însă Curtea a lăsat un vid juridic prin faptul că a declarat ilegal doar un articol din Codul Penal care pedepsește persoanele care ajută într-o sinucidere asistată, însă a enumerat condițiile ca aceasta să fie legală.
Legiuitorul nu a adoptat încă o lege specifică prin care să integreze această hotărâre, iar Asociația Luca Coscioni a lansat o petiție în favoarea unui referendum pe tema legalizării eutanasiei în Italia și a strâns peste 750.000 de semnături.
Un referendum, în vederea organizării căruia sunt necesare 500.000 de semnături, vizează să revină asupra legii care interzice sinuciderea asistată.
Un referendum în acest sens ar putea avea loc în 2022.
A murit “Călăul de la Gwangju”
Fostul dictator sud-coreean Chun Doo-whan, care a condus țara cu o mână de fier și care a pus căluș oricărei opoziții politice, a murit marți la vârsta de 90 de ani. Fostul general a murit acasă, la Seul, potrvit agenției sud-coreene de presă Yonhap.
El a rămas una dintre cele mai urâte personalități din Coreea de Sud, inclusiv după ce a plecat de la putere.
Chun Doo-hwan este supranumit “Călăul de la Gwangju”, din cauză că a ordonat reprimarea în sânge a unei revolte față de regimul său în acest oraș din sud-vestul țării în 1980.
Bilanțul oficial al reprimării este de 200 de morți, însă sute de organizații afirmă că acest bilanț ar putea fi de trei ori mai mare.
Regimul său militar a supervizat puternica creștere economică a Coreei de Sud și a obținut ca Seulul să organizeze Jocurile Olimpice (JO) din 1988.
El a fost condamnat la moarte, după ce a fost găsit vinovat de trădare în 1996, în reprimarea de la Gwangju, însă execuția sa a fost comutată, în apel, și a fost eliberat în urma unei grațieri prezidențiale.
Chun Doo-hwan, născut în 1931, a intrat la Academia Militară și a devenit ofițer în toul Războiului din Coreea. El a urcat în ierarhie sub ordinele lui Park Chung-hee, protectorul său, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 1961.
La asasinarea lui Park Chung-hee, în 1979, Chun Doo-hwan preia controlul anchetei cu privire la acest asasinat și dă, două luni mai târziu, propria lovitură de stat militară și preia astfel controlul asupra Coreei de Sud.
Timp de câteva luni de zile, mii de locuitori și de studenți au ieșit în stradă la Gwangju împotriva puterii lui Chun Doo-hwan, care a declarat legea marțială și a reprimat manifestațiile într-o baie de sânge.
Acest episod sumbru, devenit simbolul luptei pentru democrație în Coreea de Sud, este denunțat de către Chun Doo-hwan și reprezentanți ai extremei drepte drept o “revoltă” urzită de către simpatizanți ai Coreei de Nord.
Regimul său - în perioada 1980-1988 - este marcat de o folosire generalizată a torturii împotriva disidenților și reprimarea libertății de exprimare. În cursul unei vizite în Myanmar, în 1983, agenți nord-coreeni au încercat să-l asasineze, detonând o bombă în timpul unei ceremonii în memoria lui Aung San, un erou al independenței birmane, asasinat, tatăl lui Aung San Suu Kyi.
Ministrul de Externe și principalul consilier economic al lui Chun Doo-hwan au murit în această explozie, însă dictatorul a scăpat. Din cauza unei întârzieri în trafic, el nu era prezent la ceremonie.
În 1987, în urma unor manifestații uriașe împotriva regimului său, el a fost nevoit să accepte restabilirea democrației.
El a devenit atunci primul lider sud-coreean care a transmis puterea în mod pașnic. Chun Doo-hwan a negat orice implicare în reprimarea revoltei de la Gwangju.
OMS: 700.000 de europeni vor muri de COVID până în primăvară
o generalizare a purtării măștii de până la 95% ar putea permite evitarea a peste 150.000 de morți până la 1 martie
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a exprimat marți îngrijorarea față de “acapararea” Europei de către pandemia COVID-19, care ar putea conduce la 700.000 de morți suplimentare pe acest continent, al cărui blanț al morților ar urma astfel să crească la 2,2 milioane până în primăvară.
“Ne putem aștepta ca paturile de spital să fie supuse unei presiuni crescute sau extreme în 25 de țări și unei presiuni ridicate sau extreme în secțiile de terapie intensivă în 49 dintre cele 53 de țări (din regiunea OMS) până la 1 martie 2022. Decesele cumulate semnalate ar urma să atingă peste 2,2 milioane până în primăvara viitoare, pe baza tendințelor actuale”, avertizează într-un comunicat OMS.
În prezent, peste 1,5 milioane de persoane au murit din cauza COVID-19 în regiunea OMS Europa.
OMS consideră că o creștere a morților din cauza COVID-19 se explică printr-o combinație între prevalența variante indiene (delta) a SARS-CoV-2, extrem de contagioasă, o vaccinare insuficientă și o relaxare a măsurilor antiCOVID.
Potrivit unor date OMS, morțile din cauza COVID-19 s-au dublat de la sfârșitul lui septembrie, de la 2.100 pe zi la aproape 4.200 pe zi.
“Situația COVID-19 în Europa și Asia Centrală este foarte gravă. Ne confruntăm cu o iarnă plină de provocări”, avertizează directorul regional al OMS Europa Hans Kluge, care îndeamnă la adoptarea unei abordări “vaccin plus”, care asociază vaccinarea antiCOVID, purtarea măștii de protecție,măsuri de igienă și distanțare socială.
Potrivit OMS, purtarea măștii reduce cu 53% incidența COVID-19.
O generalizare a purtării măștii de până la 95% ar putea permite evitarea a peste 150.000 de morți din cauza COVID-19 până la 1 martie.
De asemenea, “pare tot mai evident că protecția indusă prin vaccinare împotriva infecțiilor și formelor benigne scade”, subliniază OMS.
OMS recomandă, astfel, vaccinarea cu un “booster” a persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv a persoanelor imunodeprimate.
SUA: Cine e bărbatul care a ucis cinci oameni la o paradă de Crăciun
Un automobilist acuzat de faptul că a intrat cu mașina în mulțime la o paradă de Crăciun într-un orășel din Wisconsin urma să fie inclupat de cinci omoruri, au anunțat autoritățile americane însărcinate cu ancheta.
“Potrivit informațiilor noastre, suspectul a fost implicat într-o dispută conjugală cu doar câteva momente înainte de fapte” și “nu există nicio probă care să arate că este vorba despre un act terorist”, a anunțat luni Daniel Thompson, șeful Poliției din Waukesha, un orășel cu 72.000 de locuitori situat la est de marea metropolă din acest stat Milwaukee.
Șoferul, Darrell Brooks Jr, în vârstă de 39 de ani, care locuiește la Milwaukee, a intrat în mulțime cu un SUV roșu, a omorât cinci oameni și a rănit alți 48, potrivit unui ultim bilanț al poliției și autorităților în domeniul sănătății. Între răniți se află 18 minori cu vârste cuprnse între trei și 18 ani, transportați la un spital pediatric din Milwaukee.
Zece minori se află la terapie intensivă, iar șase se află într-o stare critică.
Darrell Brooks Jr a fost inculpat în 2020 cu privire la punere în pericol a vieții altora, iar la 5 noiembrie a fost inculpat în urma unui episod de violență casnică, potrivit unor documente judiciare. El a fost eliberat ulterior, în schimbul unei cauțiuni în valoare de 1.000 de dolari, a precizat într-un comunicat procuratura din Milwaukee, care recunoaște că această sumă este “indecent de mică având în vedere natura acuzațiilor” formulate împotriva acestuia.
„Concurs” între NATO și Rusia: Cine recuperează primul epava unui avion F-35
Oficiali din Regatul Unit, Statele Unite și de la NATO dau asigurări că sunt în măsură să recupereze - înaintea Rusiei - epava unui avion invizibil pe radar de tip F-35 care s-a prăbușit în mare miercurea trecută.
Avionul a decolat de pe portavionul britanic HMS Queen Elizabeth și a căzut în mare. Pilotul avionului s-a putut catapulta la timp.
Însă NATO este îngrijorată că Rusia ar putea lua aeronava și ar putea pune astfel mâna pe tehnologia acesteia. “Noi îl vom recupera primii, vă garantez”, a dat asigurări luni generalul Simon Doran, ofițerul american cu cel mai înalt grad de la bordul portavionului. “Nu suntem îngrijorați în privința recuperării” avionului de tip F-35, a dat asigurări, la rândul său, în fața unor jurnaliști, la bordul portavionului, care traversează Marea Mediterană, adjunctul comandantului suprem al Forțelor aliate în Europa, generalul Tim Radford. “Nu suntem îngrijorați, pentru că acționăm în acest sens în acest moment. A existat o îngrijorare atunci când a căzut avionul, însă pilotul este teafăr, iar acesta este cel mai important lucru”, a adăugat el.
Tim Radford nu a vrut să dezvăluie detalii despre operațiunea de salvare.
Pierderea acestu avion de tip F-35 de către Regatul Unit este un “incident cu adevărat regretabil, un revers”, a declarat, la rândul său, ofițerul care conduce una dintre cele nouă nave angajate la Marea Mediterană, comandantul Steve Moorhouse. Însă, a apreciat el, “fiabilitatea acestui avion și încrederea noastră în el și în proiect sunt intacte”.
Regatul Unit a primit 21 de avioane americane de tip F-35B pentru două dintre portavioanele sale - HMS Queen Elizabeth și HMS Prince of Wales.
Avioanele de tip F-35B sunt variantă a avionului de tip F-35 de generația a cincea, care pot ateriza vertical și decola din scurt.
Xi Jinping l-a invitat pe Putin la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing
Președintele rus Vladimir Putin va fi invitat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, în ciuda faptului că țara sa are interdicție să participe sub propriul steag la acest eveniment sportiv.
Din cauza restricțiilor stricte privind pandemia de coronavirus, China va invita numai câțiva demnitari. Președintele american Joe Biden, care probabil nu ar fi fost invitat oricum, ia în considerare să boicoteze Jocurile Olimpice de Iarnă din cauza situației drepturilor omului din China. Sportivii americani vor participa însă la competiție.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, a declarat marți presei că președintele Xi Jinping și-a dorit ca “bunul său prieten” Vladimir Putin să asiste la Jocurile Olimpice de Iarnă, care se vor desfășura între 4 și 20 februarie, și că liderul de la Kremlin a acceptat. Xi Jinping a fost prezent, la rândul său, la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, în Rusia, în 2014. “Considerăm că asta va arăta din nou parteneriatul dintre China și Rusia. Sperăm și suntem convinși că sportivii din țările noastre vor stabili noi recorduri”, a spus Zhao Lijian.
Sportivii ruși vor trebui să concureze ca sportivi neutri, deoarece Rusia ca țară are interdicție de participare din cauza unor acuzații legate de un program de dopaj sprijin de stat, la Jocurile de la Soci, și de acoperirea lui ulterioară.
