MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Maternitate din Ucraina, bombardată de ruși
Cel puţin un mort şi patru răniţi la Odesa şi cel puţin patru răniţi la Kiev în atacuri ruseşti „masive” în noapte de luni spre marți
Noi atacuri aeriene ruseşti ”masive” au vizat, în noaptea de luni spre marţi, oraşele ucrainene Kiev şi Odesa, soldate cu cel puţin un mort şi care au atins o maternitate, anunţă autorităţile locale, relatează AFP.
”Rusia minte în fiecare zi în subiectul dorinţei sale de pace şi atacă oamenii zilnic. Este timpul să impunem sancţiuni. Timpul să susţinem Ucraina cu armament. Timpul să dovedim că democraţia are putere”, a reacţionat pe Telegram şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andrii Iermak.
La Odesa, un bărbat în vârstă de 59 de ani a fost ucis în atacuri vizând imobile locuite în centrul oraşului, cel puţin alte patru persoane au fost rănite, iar o maternitate a fost atinsă, potrivit guvernatorului Oleg Kiper. ”Inamicul a atacat masiv Odesa în atacuri cu drone. Infrastructuri civile au suferit pagube şi sunt incendii. Ruşii au atins o maternitate, o staţie medicală de urgenţă şi clădiri rezideţiale”, a anunţat el.
Guvernatroul anunţă că maternitatea a fost evacuată ”la timp”.
Număr record de drone
La Kiev, patru persoane au fost rănite într-un atac aerian catalogat tot drept ”masiv” de către primarul Vitali Kliciko, care a anunţat că mai multe clădiri au fost incendiate. În centrul Kievuului, o jurnalistă a auzit cel puţin 12 explozii, tiruri ale apărării antiaeriene şi huruitul a aproximativ zece drone.
Oraşe ucrainene sunt vizate aproape zilnic în atacuri aeriene, la peste trei ani şi jumătate de la invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. În noaptea de duminică spre luni, Rusia a lansat un număr-record de 479 de drone explozive împotriva Ucrainei, potrivit armatei ucrainene.
În Rusia, unde Ucraina îşi multiplică atacurile cu dronă vizând infrastructuri strategice, 13 aeroporturi au fost închise în cursul nopţii din motive de securitate - inclusiv toate cele patru aeroporturi din Mosova şi aeroportul din Sankt Petersburg. În pofida unor demersuri ale preşedintelui american Donald Trump - care a reluat contcatul cu omologul său rus Vladimir Putin -, negocierile de pace se află în impas.
Nou schimb de prizonieri
Singurul progres este că Kievul şi Moscova au anunţat luni începutul unui nou schimb de prizonieri de război - care urmează să continue în aceste zile -, unul dintre puţinele rezultate ale un or negocieri recente între cei doi beligeranţi.
Cele două capitale nu au precizat, în acest stadiu, numărul militarilor implicaţi în acest schimb, decis în cursul unei a doua runde de negocieri directe, la Istanbul, la 2 iunie. Ruşii şi ucrainenii au convenit atunci să elibereze toţi prizonierii de război grav răniţi sau bolnavi şi pe cei în vârstă de până la 25 de ani.
Duminică, armata rusă a anunţat că atacă regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, care se învecinează cu regiunile Doneţk şi Zaporojie, aflate sub controlul parţial al Rusiei - o premieră în cei peste trei ani şi jumătate de război. ”A venit timpul ca lumea să înţeleagă faptul că Rusia nu înţelege decât loviturile, nu vorbele raţionale”, denunţă marţi Andrii Iermak, criticînd astfel abia voalat administraţia lui Donald Trump.
Rusia continuă să-şi prezinte cerinţele maximaliste - şi anume ca Ucraina să-i cedeze terotoriile a căror anexare o revendică şi să renunţe să adere la NATO. Ea respinge un armistiţiu ”necondiţionat” de 30 de zile cerut de Kiev şi europeni, apreciind că acesta le-ar permite forţelor ucrainene să se reînarmeze prin livrări din Occident.
Ucraina cere, la rândul său, pur şi simplu retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi ”garanţii de securitate” din partea Occidentului - şi anume fie desfăşurarea de trupe la faţa locului, fie acorduri militare. Ea respinge cerinţele ruseşti drept ”ultimatumuri”.
Victorie la urne pentru Giorgia Meloni
Referendumurile iniţiate de opoziţia de stânga pe tema cetăţeniei şi forţei de muncă, invalidate de prezenţa scăzută la vot
Referendumurile din Italia pentru relaxarea legii de obţinere a cetăţeniei şi pentru înăsprirea normelor de protecţie a muncii sunt invalidate de prezenţa scăzută la vot, ceea ce reprezintă un eşec pentru opoziţia divizată de centru-stânga şi pentru sindicatele care le-au susţinut, arată datele comunicate luni de agenţia de sondaje YouTrend, relatează Reuters.
Datele oficiale de la aproximativ jumătate din secţiile de votare au arătat că puţin sub 30% dintre alegătorii eligibili au venit la urne la sfârşitul celor două zile de vot, cu mult sub 50% plus unu din electorat, proporţia necesară pentru ca votul să fie obligatoriu din punct de vedere juridic. Rezultatul este o lovitură pentru coaliţia de partide de opoziţie de centru-stânga, grupuri ale societăţii civile şi sindicatul CGIL, care au susţinut întrebările referendumului, şi reprezintă o victorie pentru prim-ministrul Giorgia Meloni, care s-a opus ferm acestora.
Meloni şi aliaţii săi de dreapta şi-au încurajat susţinătorii să boicoteze votul. Prim-ministrul a vizitat duminică o secţie de votare din Roma, dar nu a votat, o tactică pe care indicase că o va adopta. Forţele de opoziţie au sperat că dacă marşează pe problemele legate de drepturile lucrătorilor şi pe problemele demografice ale Italiei le-ar putea ajuta să o înfrunte pe Meloni, ceea ce nu au reuşit să facă de când aceasta a venit la putere în 2022.
„Guvernul iese mai puternic”
„Opoziţia a vrut să transforme referendumul într-un vot asupra guvernului Meloni. Răspunsul este foarte clar: guvernul iese din acest referendum mai puternic, iar opoziţia este mai slabă”, a declarat Giovanbattista Fazzolari, subsecretar de cabinet şi un apropiat al lui Meloni.
Unul dintre cele cinci referendumuri a vizat reducerea perioadei de şedere necesară pentru a solicita cetăţenia italiană prin naturalizare, de la 10 ani la cinci ani, ceea ce, potrivit organizatorilor, ar fi vizat aproximativ 2,5 milioane de persoane. Într-o ţară care suferă de o scădere accentuată a ratei natalităţii, unii economişti consideră că atragerea mai multor străini este vitală pentru relansarea unei economii anemice, în timp ce grupurile de apărare a drepturilor au făcut campanie pentru un vot „Da” pentru a promova integrarea lucrătorilor imigranţi.
Celelalte patru întrebări ale referendumului se refereau la o inversare a liberalizării pieţei muncii introduse în urmă cu un deceniu şi la o extindere a normelor privind răspunderea pentru accidentele de muncă pentru companiile care se bazează pe contractori şi subcontractori.
„Fie că este puţin peste 30% sau puţin sub 30%, este o cifră scăzută, sub aşteptările şi obiectivele stabilite de promotori”, a declarat Lorenzo Pregliasco de la YouTrend pentru canalul italian de ştiri SkyTG24. Potrivit analizei datelor efectuate duminică târziu de agenţia de sondaje YouTrend, prezenţa la vot a fost mai mare în regiunile mai bogate din nord şi centru şi în oraşele mari, şi mai scăzută în sudul mai puţin dezvoltat. De asemenea, a fost observată o prezenţă mai mare la vot în zonele în care partidele de stânga au înregistrat rezultate bune la ultimele alegeri generale şi la alegerile europene din 2024.
Bild: Suporterul care a murit la finala Ligii Naţiunilor era român
Suporterul care a murit la finala Ligii Naţiunilor căzând de la mare înălţime, în incinta stadionului din Munchen, era un român în vârstă de 34 de ani, informează Bild. Potrivit sursei citate, bărbatul locuia de o vreme în Bavaria.
O altă sursă din Germania, merkur.de, scrie că fanul decedat este un român în vârstă de 34 de ani din Garmisch. Digisport.ro l-a identificat pe suporterul respectiv ca fiind Andrei Stoicescu, originar din Piteşti, un membru recunoscut în comunitatea susţinătorilor Stelei. A fost la toate meciurile naţionalei de la Euro 2024, unde a şi afişat mesaje legate de războiul de identitate care i-a divizat pe stelişti în ultimii 10 ani, precizează Digi Sport. Bărbatul activa şi în galeria echipei Geto-Dacii Garmisch-Partenkirchen, un club pornit de români în ligile de amatori din Germania.
Preşedinta mexicană condamnă violenţa la manifestaţiile de la Los Angeles şi cere „respectarea demnităţii umane”
Preşedinta mexicană Claudia Sheinbaum condamnă violenţele între forţe de ordine şi manifestanţi mexicani, la manifestaţiile de la Los Angeles împotriva politicii împotriva migraţiei a lui Donald Trump, declară că ”nu este de acord cu violenţa ca formă de protest” şi îndeamnă la ”respectarea demnităţii umane şi a legii”, relatează AFP. ”Trebuie să fie clar, Condamnăm violenţa indiferent care este originea ei”, a denunţat luni într-o conferinţă de presă obişnuită preşedinta mexicană. ”Incendierea vehiculelor de patrulare seamnănă mai mult cu un act de provocare decât cu un act de rezistenţă”, a denunţat ea. În total 42 de mexicani au fost arestaţi în operaţiuni în forţă ale poliţiei federale americane (FBI) vizând străini, a anunţat în această conferinţă de presă ministrul mexican de Externe Juan Ramon de la Fuente. Duminică, patru dintre aceşti mexicani au fost expulzaţi, a anunţat el. ”Guvernul mexican va continua să folosească toate mijloacele diplomatice şi legale pe care le are la dispoziţie” împotriva ”practicilor care criminalizează migraţia şi pun în pericol securitatea şi starea de bine a comunităţilor (mexicane) din Statele Unite”, a anunţat Claudia Sheinbaum. Preşedintele american Donald Trump a ordonat, împotriva manfestaţiilor care au urmat arestărilor, desfăşurarea a peste 2.000 de membri ai Grăzii Naţionale la Los Angeles, oraul în care se află cel mai mare număr de mexicani în străinătate.
Nava de ajutor pentru Gaza capturată acostează în Israel, cu Greta Thunberg la bord
Echipajul reţinut al navei umanitare cu destinaţia Gaza care a fost interceptată de Israel luni dimineaţa a acostat luni seara în portul israelian Ashdod, potrivit Ministerului israelian de Externe, potrivit CNN. Cei aflaţi la bordul navei de ajutor Madleen, inclusiv suedeza Greta Thunberg şi alţi activişti proeminenţi, au fost supuşi unor examinări medicale luni seara, a declarat Ministerul de Externe.
La sosirea la Ashdod, activiştii au fost duşi într-o cameră pentru a li se arăta o proiecţie a „filmului de groază care documentează masacrul din 7 octombrie” efectuat de Hamas, potrivit ministrului israelian al apărării, Israel Katz. „Când au văzut despre ce este vorba, au refuzat să continue vizionarea”, a susţinut Katz.
Katz a acuzat-o pe Greta şi restul echipajului navei că ignoră atrocităţile Hamas „închizând ochii la adevăr”. Coaliţia Freedom Flotilla (FFC) a declarat că armata israeliană a „atacat” şi a „abordat ilegal” nava Madleen, care încerca să livreze ajutoare în Gaza - unde mai mult de 600 de zile de război şi o blocadă israeliană de 11 săptămâni a tuturor ajutoarelor au împins cele 2,1 milioane de persoane din enclavă într-o criză a foametei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
