MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: The Guardian: Europa se pregăteşte pentru o „super duminică” electorală
Milioane de alegători din România, Polonia şi Portugalia vor vota în acest weekend în cadrul unei „super duminici” electorale care va determina cursul democraţiilor lor într-un moment de tensiuni politice, comerciale şi economice sporite, relatează The Guardian.
În România, candidatul de extremă-dreapta se află pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în timp ce în Polonia, unde votul din primul tur este profund polarizat, un liberal, un conservator şi un candidat de extremă dreapta concurează pentru a deveni preşedinte. În Portugalia, care organizează alegeri legislative anticipate la doar 14 luni de la ultimul vot, statu-quo-ul pare să se menţină.
Cel mai important vot din istoria postcomunistă a României
În România, votul iniţial de anul trecut la prezidenţiale a fost anulat, iar câştigătorul-şoc al primului tur, un candidat de extremă dreapta, a fost exclus din noua cursă electorală, pe fondul unor îngrijorări generalizate cu privire la interferenţa Rusiei şi la alte nereguli. Aşadar, votul de duminică este al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidenţial în şase luni.
De data aceasta, un ultranaţionalist, admirator al lui Trump, care critică UE, se află în turul doi împotriva unui independent centrist, într-un vot pe care analiştii l-au numit cel mai important din istoria postcomunistă a ţării, arată The Guardian.
George Simion, în vârstă de 38 de ani, care poartă şepci MAGA, promovează un program social conservator şi doreşte „melonizarea” Europei şi stoparea ajutorului militar pentru Ucraina, a câştigat confortabil primul tur cu 41% din voturi, aproape dublu faţă de scorul rivalului său.
Al doilea clasat, Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, în vârstă de 55 de ani, a prezentat turul doi drept o luptă între „o direcţie pro-occidentală şi una anti-occidentală pentru România”. Sondajele de opinie arată că diferenţa dintre cei doi se micşorează, unul dintre ele punându-i la egalitate.
Profitând de un val de frustrare a alegătorilor faţă de partidele principale din România, Simion a promis că, în cazul în care va câştiga, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, câştigătorul votului anulat din noiembrie anul trecut.
Înfrângerea în primul tur a candidatului coaliţiei social-democrate-liberale aflate la putere a provocat demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu şi prăbuşirea de facto a guvernului. Acum trebuie formată o nouă coaliţie.
Analiştii au declarat că o victorie a lui Simion ar putea duce la o înclinare bruscă a ţării spre dreapta. Un acord de colaborare între partidul AUR al lui Simion, al doilea ca mărime din parlament, şi social-democraţii lui Ciolacu este văzut ca o posibilitate post-vot, la fel ca şi alegerile anticipate.
Scrutinul este urmărit îndeaproape de UE, care s-ar putea trezi cu încă un perturbator în regiune, alături de Ungaria şi Slovacia. De asemenea, sunt interesaţi de vot naţionaliştii - inclusiv din Washington - care au acuzat Bucureştiul de călcarea în picioare a democraţiei după ce votul iniţial a fost anulat, iar lui Georgescu i s-a interzis să candideze la reluarea scrutinului.
Preşedintele României are un rol semi-executiv, dar cu prerogative considerabile în politica externă, securitatea naţională, cheltuielile de apărare şi numirile din justiţie. De asemenea, preşedintele reprezintă ţara, membră NATO, pe scena internaţională şi poate exercita dreptul de veto la voturi importante în cadrul UE. Sună a miză mare. Dar în Polonia?
Miză imporantă și în Polonia
De asemenea, o miză importantă este şi în Polonia, cel puţin pentru guvernul lui Donald Tusk. Votul de duminică va restrânge lista candidaţilor la funcţia de viitor preşedinte al ţării, un rol care implică o anumită influenţă asupra politicii externe şi de apărare, precum şi o puternică putere de veto asupra legislaţiei adoptate de parlament.
Din 2023, ţara este guvernată de Coaliţia Civică (KO) a lui Tusk, o alianţă ideologică diversă şi fragilă din punct de vedere politic a partidelor pro-democratice. Promisiunea sa centrală a fost de a inversa schimbările controversate şi expansive operate în timpul celor opt ani de guvernare ai partidului naţional-populist Lege şi Justiţie (PiS).
Cu toate acestea, capacitatea guvernului de a respecta aceste promisiuni a rămas împiedicată de dreptul de veto al preşedintelui, funcţie deţinută din 2015 de Andrzej Duda, un aliat politic apropiat al administraţiei destituite şi un susţinător ferm al lui Donald Trump.
Câştigarea cursei prezidenţiale ar consolida poziţia guvernului şi l-ar putea ajuta să îşi îndeplinească unele dintre promisiunile liberale privind chestiuni sociale precum avortul şi drepturile LGBTQÂ.
Aflat în mod constant în fruntea sondajelor, Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varşoviei, în vârstă de 53 de ani, membru de rang înalt al Coaliţiei Civice, este candidatul favorit.
Principalul său rival este un conservator în vârstă de 42 de ani, Karol Nawrocki, care oficial este independent, dar este susţinut de PiS. Istoricul puţin cunoscut până acum speră să ofere o faţă nouă şi o ruptură cu moştenirea polarizantă a guvernului populist de dreapta, rămânând la mesajele sale principale privind suveranitatea, migraţia ilegală şi frustrarea faţă de politicile ecologice.
Trzaskowski şi Nawrocki sunt aproape siguri că vor câştiga primele două poziţii şi vor merge la un tur de scrutin decisiv pe 1 iunie.
Sławomir Mentzen, în vârstă de 38 de ani, un lider al partidului de extremă dreapta Confederaţia, este candidatul outsider, care l-a concurat însă pentru scurt timp pe Nawrocki pentru locul al doilea, dar a cărui figură s-a estompat în ultima lună. Prezentându-se ca un purtător de cuvânt al unei generaţii tinere dezamăgite de politica tradiţională, el face campanie pe baza unei dereglementări radicale şi a unor reduceri de taxe. Critic declarat al UE şi adversar al liberalizării migraţiei, al drepturilor LGBTQ şi al legilor privind avortul, el se poziţionează mai degrabă pentru alegerile parlamentare din 2027.
Ce se întâmplă în Portugalia?
În Portugalia, în schimb, se aşteaptă mai puţine focuri de artificii. Portugalia se îndreaptă spre urne pentru a treia oară în ultimii trei ani pentru alegeri generale anticipate. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a declanşat votul de duminică ca răspuns la dubiile tot mai numeroase în legătură cu activităţile de afaceri ale familiei sale.
Montenegro, liderul platformei Alianţa Democratică (AD), care guvernează Portugalia de la victoria sa la limită în alegerile de anul trecut, a fost supus unei anchete tot mai intense în legătură cu o firmă de consultanţă în domeniul protecţiei datelor pe care a înfiinţat-o în 2021 şi pe care a transferat-o soţiei şi fiilor săi în anul următor. Confruntat cu suspiciuni în legătură cu posibile conflicte de interese, Montenegro - care a negat orice infracţiune sau încălcare a eticii - a organizat un vot de încredere în administraţia sa în martie, spunând că doreşte „să pună capăt atmosferei de insinuări şi intrigi permanente”. Dar a pierdut votul în parlament şi au fost convocate noi alegeri. Sondajele recente sugerează un rezultat similar cu cel de data trecută, cu aproximativ 33% pentru AD, 26% pentru Partidul Socialist (PS) din opoziţie şi 17% pentru partidul de extremă dreapta Chega. Se pare că Montenegro nu va avea din nou o majoritate - chiar dacă va ajunge la un acord cu micul partid Iniţiativa Liberală, care este cotat la 6% - şi, deci, va avea dificultăţi în a guverna, mai ales dacă PS îşi va pune în aplicare ameninţările de a se opune agendei sale legislative. Deşi Montenegro şi-a menţinut interdicţia generală de a încheia acorduri cu Chega, guvernul său a fost acuzat că a făcut pe plac extremei drepte după ce a anunţat expulzarea a 18.000 de migranţi ilegali în timpul campaniei electorale. De asemenea, s-a speculat că partidul social-democrat al lui Montenegro l-ar putea înlocui cu o persoană mai dispusă să colaboreze cu Chega, în cazul în care acesta nu reuşeşte să câştige duminică. Data trecută, AD a câştigat 80 de locuri faţă de 78 ale PS, în timp ce Chega, condus de fostul comentator TV de fotbal André Ventura, s-a bucurat de o creştere a sprijinului şi şi-a mărit numărul de locuri de la 12 la 50.
O adolescentă americană, sechestrată timp de şapte ani, inclusiv într-o cuşcă de câine, de către mama sa şi tatăl său vitreg
Un cuplu din New Jersey, în estul Statelor Unite, a fost arestat şi inculpat cu privire la sechestrarea unei adolescente - timp de şapte ani -, pe care au agresat-o sexual şi au obligat-o să trăiască într-o cuşcă de câine, anunţă procuroarea comitatului Camden, Grace MacAulay, relatează AFP.
Brenda Spencer, în vârstă de 38 de ani, este mama presupusei victime, în prezent în vârstă de 18 ani, iar Branndon Mosley, în vârstă de 41 de ani, este tatăl vitreg al acesteia, un conductor de tren, a anunţat miercuri într-o conferinţă de presă procuroarea. În 2018, Brenda Spencer şi-a „retras fiica de la şcoală” pentru a o „închide”, au anunţat într-un comunicat comun procuroarea şi şeful poliţiei din oraşul Gloucester. La scurt timp după aceea, victima ”a anunţat că a fost obligată să tăiască, timp de un an, într-o cuşcă de câine, din care era lăsată să iasă doar uneori”, a povestit Grace MacAuley.
Timp de şapte ani, adolescenta a fost ţinută în ”captivitate” şi a fost ţinută în lanţuri într-o baie încuiată sau într-o cameră goală, cu un detector de mişcare, care avertiza cuplul în cazul în care voia să ”evadeze”. Cuplul o elibera în timpul vizitelor membrilor familiei iar apoi o închidea din nou. Fata a fugit la 8 mai, ajutată de un vecin. Poliţia a fost informată cu privire la acest caz sordid două zile mai târziu, iar cuplul a fost arestat în ziua următoare. Cuplul a fost inculpat de răpire, sechestrare, agresiune şi asociere de răufăcători.
Branndon Mosley a fost acuzat de agresiune sexuală şi punerea în pericol a vieţii minorei. Acest caz îl aminteşte pe cel al austriecei Natascha Kampusch, care a fost sechestrată timp de opt ani într-o pivniţă pe când era copil. Ea a fost răpită pe când avea zece ani, în timp ce se ducea la şcoală.
Natasha Kampusch şi-a petrecut majoritatea anilor în captivitate într-o ascunzătoare de opt metri pătraţi, construită de către răpitorul său, Wolfgang Priklopil, sub garajul casei sale. La 23 august 2006, ea a reuşit să fugă. Priklopil s-a sinucis în acea seară.
Brazilia: Ritmul de defrișare a încetinit în toate macrosistemele, o premieră în ultimii șase ani
Ritmul de defrișare a încetinit în toate macrosistemele (biomuri) din Brazilia în 2024 pentru prima dată în ultimii șase ani, marcând astfel o evoluție încurajatoare cu doar câteva luni înainte ca țara sud-americană să găzduiască COP30, conferința pentru climă organizată de ONU, informează AFP.
Suprafața totală defrișată în cursul anului 2024 în Brazilia a fost de 1,24 milioane de hectare, cu 32,4% mai mică decât cea din anul precedent, potrivit celui mai recent raport întocmit de rețeaua de monitorizare MapBiomas, publicat joi.
În 2023, o scădere cu 11% a suprafeței defrișate a fost observată în raportul din anul anterior, potrivit acestei rețele care grupează mai multe ONG-uri, universități și companii tehnologice și care a început să înregistreze astfel de date în 2019. Însă acea scădere nu viza, așa cum s-a întâmplat în 2024, totalul biomurilor. Rezultatele reprezintă o veste bună pentru Guvernul președintelui Luiz Inacio Lula da Silva, care și-a luat angajamentul de a eradica defrișările ilegale până în 2030. Acoperirea vegetală este esențială pentru a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă, iar distrugerea ei agravează încălzirea climei globale.Președintele brazilian dorește ca evenimentul COP30, care se va desfășura în luna noiembrie în orașul amazonian Belem, să dea un impuls important angajamentului țării sale în lupta împotriva schimbărilor climatice.
În pofida acestui progres, Brazilia pierde încă, în medie, 3.403 de hectare de vegetație în fiecare zi. Vastul teritoriu brazilian conține biomuri ce prezintă caracteristici unice în ceea ce privește clima, vegetația, flora și fauna: Amazonia, pădurea atlantică ('Mata atlantica'), Cerrado (savana braziliană), Caatinga (zona semiaridă din nord-est), Pantanal (vastă zonă umedă din sudul Amazoniei) și Pampas (imense preerii în sud). În Amazonia, cea mai mare pădure tropicală umedă de pe planeta noastră, exploatarea forestieră distruge, în medie, 1.035 de hectare pe zi, reprezentând 'aproximativ șapte arbori pe secundă', notează același raport de joi. Zonele protejate au prezentat, de asemenea, ameliorări semnificative. În 2024, două treimi din terenurile aparținând comunităților autohtone au fost scutite de operațiuni de defrișare.Între anii 2019 și 2024, Brazilia a pierdut o suprafață de pădure echivalentă cu cea a Coreii de Sud, adică 9,88 milioane de hectare. Două treimi din acele defrișări au avut loc în Amazonia. Potrivit MapBiomas, sectorul agricol este responsabil de peste 97% din defrișările operate pe parcursul ultimilor șase ani.
Cel puţin 21 de morţi în centrul Mexicului, într-un accident rutier între trei vehicule
Cel puţin 21 de persoane au murit, iar mai multe altele au fost rănite miercuri într-un accident rutier în care au fost implicate trei vehicule, în statul mexican Puebla (centru), anunţă autorităţile, relatează AFP. O coliziune între un camion, un autobuz şi o cisternă a avut loc miercuri dimineaţa pe un drum cu două benzi care asigură o legătură între acest stat şi statul Oaxaca (sud). „Trei vehicule au fost implicate în accident cu un bilanţ preliminar de 18 morţi la faţa locului. Alte trei persoane au murit la spital”, a declarat presei secretarul de Interne din Puebla, Samuel Aguilar. El nu a precizat numărul răniţilor, însă a anunţat că primeau îngrijiri la spitale, în regiune. Accidentele rutiere în Mexic s-au multiplicat în ultimii ani.
Principalele cauze sunt starea proastă a vehiculelor şi drumurilor, imprudenţa şi oboseala şoferilor. La 23 martie, 12 persoane au murit, iar alte patru au fost rănite după ce o camionetă cu 16 pasageri la bord a căzut într-o râpă, în statul Nuevo León (nord). La 8 februarie, o coliziune între un camion şi un autobuz s-a soldat cu 38 de morţi în statul Campeche (sud-est).
Un avion de război rusesc a intrat fără permisiune în spațiul aerian NATO
Un avion de vânătoare rusesc a intrat în spațiul aerian al Estoniei, stat membru NATO, fără permisiune marți seara, ministrul afacerilor externe Margus Tsahkna subliniind că „situația este foarte gravă”. Avionul, un Suhoi Su-35, a încălcat spațiul aerian al Estoniei deasupra Peninsulei Juminda din Golful Finlandei și a zburat în spațiul aerian al NATO timp de mai puțin de un minut, a precizat un comunicat de presă al Forțelor de apărare estone, potrivit ERR.see.
Marți seara, marina estonă a escortat un petrolier suspectat că ar face parte din „flota fantomă” rusă, care se îndrepta spre Sankt Petersburg. Presa rusă și poloneză au sugerat că cele două incidente ar putea fi legate. Marina estonă a escortat petrolierul sub pavilion gabonez numit „Jaguar” în afara zonei economice a Estoniei din Marea Baltică. Operațiunea a implicat nave ale marinei estoniene, un elicopter și un avion. Potrivit autorităților estone, avionul nu a depus niciun plan de zbor, transponderele avionului erau oprite, iar pilotul nu a menținut o comunicare cu controlul traficului aerian estonian. Avioanele de vânătoare F-16 ale Forțelor Aeriene Portugheze, desfășurate la Ämari în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în Marea Baltică, au răspuns la incident și au efectuat un zbor de recunoaștere. Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat joi pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei în Estonia și i-a înmânat o notă diplomatică. „Din perspectiva Estoniei, acesta este un incident foarte grav și regretabil, care nu este acceptabil în niciun fel”, a declarat ministrul afacerilor externe Margus Tsahkna într-o declarație.
Aceasta este prima încălcare raportată a spațiului aerian al Estoniei din ultimii câțiva ani. Între 2014-2023, au existat mai multe încălcări în fiecare an. Avioanele de luptă rusești au zburat adesea fără planuri de zbor predefinite, cu transponderele oprite și fără a lua legătura cu autoritățile estoniene.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
