MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Tensiuni la sud de Dunărie: Un oficial sârb cere „denazificarea Balcanilor”
Experții cred că Putin încearcă să extindă conflictul în această regiune, cunoscută și ca „butoiul de pulbere al Europei”
O serie de evoluții îngrijorătoare au apărut în Balcani în weekend, guvernul din Kosovo acuzând Serbia vecină că încearcă să destabilizeze țara, în timp ce etnicii sârbi au blocat drumuri și au avut loc alte incidente în nord, aparent în urma unei dispute privind plăcuțele de înmatriculare și cărțile de identitate, potrivit Sky News. Tensiuni au apărut și în Bosnia iar experții cred că Vladimir Putin încearcă să extindă conflictul în această regiune, cunoscută și ca „butoiul de pulbere al Europei”.
Oficialii din Kosovo au decis să reia practica de a cere ca vehiculele care intră din Serbia să înlocuiască plăcuțele de înmatriculare din Serbia cu plăcuțe din Kosovo, Serbia având o solicitare similară pentru vehiculele din Kosovo care merg în Serbia. De asemenea, Kosovo intenționează să împiedice minoritatea sa etnică sârbă să folosească doar cărțile de identitate sârbești la trecerea frontierei.
Iar guvernul kosovar a declarat că duminică au avut loc multe „acte agresive”, inclusiv blocarea drumurilor și focuri de armă în zonele nordice dominate de etnici sârbi – și a sugerat că acestea au fost incitate de Serbia.
Kosovo a făcut parte din Serbia până când o revoltă armată din 1998-1999 a majorității etnice albaneze din teritoriu a declanșat o represiune sângeroasă din partea sârbilor. O campanie de bombardamente a NATO pentru a forța trupele sârbești să părăsească Kosovo a pus capăt războiului.
Însă Serbia refuză să recunoască declarația de independență a Kosovo din 2008 – un refuz împărtășit de Rusia lui Vladimir Putin, care și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru Serbia.
“Scopul său a fost în mod constant de a destabiliza Europa”
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti și președintele Vjosa Osmani l-au acuzat pe președintele sârb Aleksandar Vucic pentru proteste. Într-adevăr, un deputat din partidul de guvernământ al lui Vucic a declarat că Serbia ar trebui să înceapă „denazificarea Balcanilor” – folosind un limbaj aproape identic cu cel folosit în mod obișnuit de Kremlin pentru invazia sa în Ucraina.
În comentariile care reflectă opiniile unui număr din ce în ce mai mare de comentatori geopolitici, Osmani a declarat, cu doar câteva zile în urmă, că Putin ar putea căuta să folosească țara sa ca mijloc de extindere a propriului său conflict, destabilizând în același timp continentul. „Scopul lui Putin este de a extinde conflictul în alte părți ale lumii”, a spus ea. „Din moment ce scopul său a fost în mod constant de a destabiliza Europa, ne putem aștepta ca una dintre țintele sale să fie Balcanii de Vest.”
Aceste evoluții vin pe fondul instabilității tot mai mari într-o altă țară vecină a Serbiei, Bosnia. Acolo, liderul radical al facțiunilor pro-sârbe, Milorad Dodik, a declanșat o criză politică prin retragerea partidului său din instituțiile naționale.
Un fost emisar special al Kremlinului, internat cu o boală rară
Anatoli Ciubais, care a demisionat din funcția de emisar special al Kremlinului din cauza invaziei ruse în Ucraina, este internat în spital undeva în Europa, cu o boală autoimună rară, care atacă sistemul nervos, a informat o jurnalistă care a discutat cu el.
Reuters a informat luni că reportera și activista politică rusă Ksenia Sobceak a precizat pe Twitter diagnosticul aflat chiar de la Ciubais: sindromul Guillain-Bare, o afecțiune a sistemului nervos periferic, provocată de sistemul imunitar. Ea nu a dezvăluit unde este spitalizat fostul oficial, care a plecat din Rusia imediat după demisia din martie.
Anatoli Ciubais, în vârstă de 67 de ani, a fost șeful de cabinet al președintelui rus Boris Elțin și reprezentant special al actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru legăturile cu organizațiile internaționale.
Prima navă cu cereale ucrainene a părăsit portul Odesa
Nava Razoni, sub pavilionul țării Sierra Leone, care transportă 26.000 de tone de porumb, a părăsit portul Odesa, cu destinația Liban. Este primul transport de la începutul invaziei ruse, potrivit Ministerului ucrainean al Infrastructurii.
“Ucraina, împreună cu partenerii noștri, a făcut astăzi încă un pas în prevenirea foametei în lume”, a declarat luni Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al infrastructurii. El a subliniat că Ucraina a făcut “tot posibilul” pentru a restabili transporturile și ridicarea blocadei va oferi economiei Ucrainei venituri de 1 miliard de dolari în valută. El a mai precizat că 16 nave încărcate au fost blocate în porturile Ucrainei de la începutul invaziei ruse și că plănuiesc ca porturile să își recapete capacitatea de transport în următoarele săptămâni. Oficialii ucraineni au declarat că au fost acostate 17 nave în porturile ucrainene de la Marea Neagră cu aproape 600.000 de tone de marfă. Dintre acestea, 16 conțineau cereale ucrainene cu un volum total de aproximativ 580.000 de tone.
Rusia a convenit să permită navelor cu cereale să părăsească Ucraina și să nu le atace, într-un acord care a fost semnat pe 22 iulie, la Istanbul. Cu toate acestea, la mai puțin de 24 de ore, veridicitatea înțelegerii a fost pusă la îndoială atunci când forțele ruse au lovit portul ucrainean Odesa.
Chestionată de ministrul turc al Apărării, Rusia a negat la început că a fost implicată în atac, însă a doua zi a emis o declarație în care recunoștea că a lovit o navă ucraineană “care transporta arme occidentale” care se afla în port. Autoritățile ucrainene au respins explicația Rusiei.
Iranul susține că are capacitatea tehnică de a produce o bombă nucleară
Iranul dispune de capacitatea tehnică de a produce o bombă atomică, dar nu are nicio intenție să facă acest lucru, a susținut luni șeful agenției iraniene pentru energie atomică, Mohammad Eslami. El a reiterat comentariile făcute în luna iulie de Kamal Kharrazi, consilier al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Afirmațiile lui Kharrazi sugerau că Teheranul ar putea fi interesat să se doteze cu arme nucleare, lucru negat în mod constant de Iran în trecut. “Așa cum a menționat dl. Kharrazi, Iranul are capacitatea tehnică de a construi o bombă atomică, dar un asemenea program nu se află pe agendă”, a spus Mohammad Eslami.
Iranul deja produce uraniu îmbogățit la 60%, mult peste plafonul de 3,67% stabilit în acordul internațional încheiat în 2015 de Teheran și marile puteri. În 2018, fostul președinte american Donald Trump a retras SUA din acordul respectiv.
Documentul semnat în 2015 de Iran, pe de o parte, și SUA, Franța, Marea Britanie, Germania, Rusia și China, pe de altă parte, este o înțelegere politică, nu un tratat cu obligativitate juridică. El prevede ridicarea sancțiunilor economice internaționale împotriva Iranului în schimbul impunerii unor limite stricte programului său nuclear care ar trebui să-l împiedice să se doteze cu bomba atomică. Pentru producerea unei bombe de acest fel este nevoie de uraniu îmbogățit la 90%.
Australia: 2.000 de dolari amendă pentru un pasager care transporta ilegal două sandviciuri
Un pasager care a sosit în Australia din Indonezia a fost amendat cu aproape 2.000 de dolari americani după ce a fost prins cu două sandviciuri McMuffin și un croissant cu jambon în rucsac de către polițiștii de frontieră.
Câinele Zinta a adulmecat rapid sandviciurile transportate ilegal pe aeroportul Darwin din Australia, ceea ce i-a adus bărbatului o amendă usturătoare, au declarat luni autoritățile. “Aceasta va fi cea mai scumpă masă la McDonald's pe care acest pasager a avut-o vreodată”, a declarat ministrul australian al Agriculturii, Murray Watt.
Australia dispune de o legislație foarte strictă în materie de biosecuritate, destinată să protejeze importanta industrie agricolă a țării de potențiali dăunători sau boli. Autoritățile australiene sunt în prezent în alertă maximă în urma unui focar de febră aftoasă în Indonezia, iar toate importurile de carne din această țară sunt monitorizate.
Boala nu prezintă niciun risc pentru oameni, însă este o afecțiune virală gravă și foarte contagioasă pentru animale. În valoare de 2.664 de dolari australieni, amenda este echivalentă cu costul a 567 de sandviciuri McMuffin în Sydney sau cu mai multe zboruri dus-întors către Bali.
Peru: O camionetă a căzut într-o prăpastie, 16 morți
Șaisprezece pasageri ai unei camionete, printre care copii, au murit în Peru în accidentul vehiculului lor care s-a prăbușit într-o prăpastie de 200 de metri, a anunțat duminică poliția, scrie AFP.
Accidentul s-a produs sâmbătă între Mazamari și Puerto Ocopa, într-o zonă îndepărtată a regiunii Junin (centru), în plină junglă. “Avem un bilanț de 16 morți și un rănit după ce o camionetă a căzut într-o prăpastie de 200 de metri”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al comisariatului de poliție din Mazamari.
Camioneta transporta agricultori care mergeau “să lucreze la fermele lor”, potrivit aceleiași surse. Printre cadavrele recuperate de pompieri și poliție figurau copii, femei, persoane în vârstă, precum și șoferul. Doar unul dintre pasageri a supraviețuit, dar, rănit, a fost internat la Junin. Autoritățile au deschis o anchetă.
Accidentele rutiere sunt frecvente în Peru din cauza vitezei excesive, stării proaste a drumurilor, lipsei de semnalizare și lipsei de control din partea autorităților.
În februarie, un autobuz a căzut într-o prăpastie la Tayabamba, în nordul Peru, făcând 20 de morți și peste 30 de răniți, reamintește AFP.
Franța renunță la ultimele măsuri anti-COVID pentru pasagerii zborurilor internaționale
Franța a renunțat începând de luni la ultimele măsuri anti-COVID impuse pasagerilor curselor aeriene internaționale.
Pasagerii nu vor mai trebui să respecte regulile anterioare care prevedeau prezentarea dovezii vaccinării anti-COVID sau un test negativ de coronavirus. Călătorii din statele membre UE aveau opțiunea suplimentară de a prezenta dovada că s-au recuperat după ce au trecut prin boală, măsură care, de asemenea, nu mai este necesară la intrarea pe teritoriul Franței. În cazul apariției unor noi variante de coronavirus periculoase, guvernul francez ar putea ordona din nou ca pasagerii să prezinte un test COVID-19 negativ înainte de a se îmbarca în zboruri către Franța.
Xxxxxxxxxxxxxxx
Ucrainenii spun că magnatul cerealelor a fost ucis intenționat de ruși
Magnatul cerealelor Oleksei Vadaturski a fost ucis în bombardamentele de sâmbătă noaptea asupra orașului Nikolaev, a confirmat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consilierul prezidențial Mihail Podoliak a susținut că moartea omului de afaceri nu a fost întâmplătoare și că el a fost vizat de atacul rușilor. Vadaturski a fost fondatorul Nibulon, cu sediul la Nikolaev, fiind una dintre cele mai mari companii producătoare și exportatoare de cereale din Ucraina. Averea sa netă a fost estimată la peste 400 de milioane de dolari în 2021.
Moartea omului de afaceri a fost „o mare pierdere pentru Nikolaev și pentru toată Ucraina”, a spus Zelensky. „Timp de peste 50 de ani, Oleksei Vadaturski a adus o contribuție neprețuită la dezvoltarea regiunii și la dezvoltarea industriilor agricole și de construcții navale din țara noastră”, a adăugat președintele ucrainean.
Oleksei Vadaturski și soția lui se adăposteau în subsolul casei când au fost uciși într-o lovitură directă care a transformat conacul lor într-o grămadă de moloz. Nu este încă clar dacă el a fost vizat în mod intenționat de ruși. În schimb, consilierul prezidențial, Mihail Podoliak, a declarat că Vadatursky a fost vizat în mod direct și că moartea lui nu a fost „un accident, ci o crimă premeditată bine gândită și organizată”.
Într-un mesaj transmis de reprezentanții companiei Nibulon se arată că Vadaturski este un „adevărat erou și patriot” care a rămas în orașul Nikolaev pentru a ajuta portul important din punct de vedere strategic în timpul invaziei Rusiei.
Vecinii s-au declarat șocați și furioși de acest atac. “Nu știm ce să facem. Urâm Rusia”, a spus Maxim, care locuiește în zonă de aproape 20 de ani. „Este de necrezut că într-o clipă se poate distruge totul”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
