MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Țara în care fiecare cetățean are garantat 200.000 de dolar
Fondul suveran al Norvegiei a ajuns la 1 bilion de dolari (o mie de miliarde), pentru prima dată în istorie
Fondul suveran al Norvegiei, alimentat din banii pe care țara nordică îi câștigă din expoatarea rezervelor de petrol, a atins valoarea de 1 bilion de dolari, pentru prima dată de la înființarea lui, în anii ’90. Teoretic, fiecare cetațean al Norvegiei deține aproape 200.000 de dolari, scrie Deutsche Welle. Înfiițat pentru a gestiona banii proveniți din vânzările de petrol, fondul a depășit 1 bilion de dolari, ca urmare a evoluției dolarului pe piețele internaționale, precum și a creșterii acțiunilor la nivel mondial. Astfel, teoretic, fiecare din cei 5,3 milioane de cetățeni ai Norvegiei, deține 189.000 de dolari în fondul suveran, care ar urma să finanțeze bunăstarea țării atunci când resursele de petrol se vor termina. Până atunci, însă, guvernului îi este permis să retragă doar sume mici, pe care trebuie să le returneze până la sfârșitul anului. Yngve Slyngstad, șeful diviziei de Investment Management al bancii centrale norvegiene a descris valoarea fondului ca fiind “nemaipomenită”, acesta fiind “o piatră de hotar” pentru țara nordică. “Nu cred că s-a așteptat cineva ca fondul să atingă 1 bilion de dolari atunci când s-au făcut primele transferuri, în 1996”, a declarat el.
Valoarea fondului a crescut de 13 ori, începând din 2002 și până în prezent. La început, a investit doar în obligațiuni guvernamentale, însă în prezent 65% din deținerile sale sunt acțiuni la diverse companii. Acțiunile deținute de fondul suveran norvegian în cele aproape 9.000 de companii reprezintă 1,3% din acțiunile existente în întreaga lume și 2,3% din cele europene. De altfel, ”fondul” a devenit o voce importantă în multe companii gigant ale lumii, reușind să blocheze anumite decizii în corporații precum Apple sau Facebook.
Un antiretroviral extrem de eficient împotriva HIV, creat de cercetători
Cercetătorii de la grupul farmaceutic francez Sanofi și de la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite au dezvoltat un triplu antiretroviral, despre care specialiștii au spus că reprezintă un medicament extrem de promițător în prevenirea și tratarea HIV, virusul care declanșează SIDA, informează AFP. Noul tratament, prezentat pe larg miercuri în revista americană Science, a permis protejarea unui grup de maimuțe împotriva virusului imunodeficienței simiene (VIS) și contra unor tulpini ale virusului imunodeficienței umane (HIV). Acest antiretroviral "cu trei capete" a oferit o protecție mai bună decât toți ceilalți anticorpi testați până în prezent, neutralizând 99% din peste 200 de tulpini diferite de HIV-1, au precizat creatorii medicamentului. Noul agent a fost testat, de asemenea, pe celule umane în laborator. Acești anticorpi au fost produși grație ingineriei genetice, pentru a detecta și a neutraliza simultan mai multe ținte infecțioase. "Spre deosebire de anticorpii naturali, acest triplu antiviral lovește ținte infecțioase multiple, fiind conceput într-o singură moleculă", a explicat Gary Nabel, director de cercetări științifice și director general adjunct al grupului Sanofi și coordonatorul principal al studiului.
"Această abordare are potențialul de a ameliora protecția contra HIV și constituie, de asemenea, o bază pentru noi tratamente împotriva cancerului și maladiilor autoimune și infecțioase", a adăugat el. "Combinația de terapii și-a arătat deja eficiența împotriva HIV și a cancerului", a mai spus același expert în virusologie.
Marea diversitate genetică a HIV constituie principala dificultate pentru a produce anticorpi capabili să combată eficient pandemia actuală, au explicat autorii studiului.
Poliția spaniolă a dat o lovitură dură referendumului catalan
Guvernul separatist catalan a recunoscut ieri că operațiunea de anvergură a poliției desfășurată miercuri în regiune ''a alterat'' organizarea la 1 octombrie a referendumului pentru autodeterminare, interzis de justiție. "Este evident că regulile jocului au fost alterate", a declarat ieri, la postul catalan de televiziune TV3, vicepreședintele guvernului separatist, Oriol Junqueras.
Garda Civilă spaniolă a reținut miercuri 14 înalți responsabili ai guvernului Cataloniei, o regiune de 7,5 milioane de locuitori tot mai divizați între adepții separatiștilor și susținătorii rămânerii în cadrul Spaniei. Pe listă s-a numărat și Josep Maria Jové, mâna dreaptă a lui Oriol Junqueras, liderul ERC, stânga republicană a Cataloniei. Operațiunea a fost însoțită de numeroase percheziții în special asupra unui depozit la circa 50 de km de Barcelona, unde forțele de ordine au confiscat aproape 10 milioane de buletine de vot. Ea a stârnit un val de manifestații ale militanților separatiști, în special la Barcelona, împotriva politicii “represive” a statului central.
Catalanii susțin în proporție de peste 70% ideea de a organiza un referendum oficial, cu acordul guvernului central, pentru a ști dacă majoritatea populației vrea independența.
Sondaj UE: Musulmanii au încredere în democrație, se simt în Europa ca acasă
Musulmanii din Europa au o încredere mai mare în instituțiile democratice decât se înregistrează în medie, iar 76 la sută dintre ei simt o legătură strânsă cu țara unde locuiesc, potrivit unui sondaj al Uniunii Europene (UE) publicat ieri. Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a efectuat sondajul în rândul a circa 10.500 de imigranți și reprezentanți ai generației a doua de imigranți din Turcia, Africa și Asia, în 15 țări ale UE. Pe fondul dezbaterilor publice cu privire la rata de criminalitate înregistrată în rândul străinilor și atacurile motivate religios, autorii sondajului i-au întrebat pe musulmani dacă, în opinia lor, este bine să se folosească violența ca răspuns la insulte religioase sau rasiste. Mai mult de 85 la sută au răspuns că violența nu este niciodată justificată în astfel de cazuri. Totuși, imigranții non-musulmani au afirmat o aversiune mai puternică față de violență.
"Rezultatele sondajului nostru infirmă afirmația conform căreia musulmanii nu sunt integrați în societățile noastre", a declarat directorul FRA, Michael O'Flaherty. Cu toate acestea, el a subliniat că musulmanii care au experimentat discriminare sau crime pe fond de ură se simt mai puțin atașați de societate, potrivit sondajului. Rezultatele arată că discriminările pe criterii religioase sunt în creștere. Aproape unul dintre cinci respondenți au declarat că au fost discriminați de proprietarii locuințelor, de angajatori sau de oficiali publici în ultimii cinci ani din cauza religiei lor. În 2008, doar unul din zece respondenți a raportat o astfel de experiență. "Riscăm să-i înstrăinăm pe imigranți și comunitățile lor, cu niște consecințe potențial periculoase", a atenționat O'Flaherty.
