Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Tabloidele britanice, reacție vehementă în urma interviului acordat de prințul Harry și soția lui

Ziarul de Vrancea
7 mar 2021 633 vizualizări

„Pur și simplu nu mai voiam să trăiesc. Era un gând constant foarte clar, real și înspăimântător”, a spus Meghan în interviul acordat lui Oprah Winfrey

Tabloidele britanice au reacționat la dezvăluirile făcute de prințul Harry și soția lui, Meghan, în interviul acordat lui Oprah Winfrey pentru CBS, difuzat duminică seară, cu zeci de articole și titluri bombastice. Unele dintre ziare, cu care cuplul a avut mai multe divergențe de-a lungul timpului din cauza articolelor publicate, au publicat titluri precum „Am vrut să mă omor” și „Meghan Markle ar putea să nu revină vreodată în Marea Britanie”.

„Știam că, dacă nu aș fi spus-o, aș fi făcut-o. Pur și simplu nu mai voiam să trăiesc. Era un gând constant foarte clar, real și înspăimântător”, a spus Meghan legat de gândurile sale negre împărtășite soțului ei. Ea a explicat jurnalistei că în seara în care i-a spus lui Harry ce simte urmau să participe la un eveniment oficial la Royal Albert Hall. „În acea fotografie, dacă o mărești, ce văd este cât de strânse sunt degetele lui în jurul meu”, i-a spus ea, cu lacrimi în ochi, lui Oprah. „Zâmbim și ne facem treaba, dar amândoi încercăm să rezistăm. De fiecare dată când luminile erau ațintite spre loja regală, plângeam”.

Interviul a fost difuzat duminică de CBS, în prime-time, și începând cu ora 01:00 în Marea Britanie. Oprah Winfrey a subliniat în debutul interviului că cei doi nu au fost plătiți pentru a sta de vorbă cu ea și că filmarea a fost făcută în casa unui prieten.

Prințul Harry și soția lui, Meghan Markle, au vorbit, în cadrul programului special „The Oprah Winfrey Show”, despre familia regală și relațiile încordate, au dezvăluit că s-au simțit izolați în interiorul ei, că au rămas fără sprijin financiar și că nunta lor a avut cu trei zile înainte de ceremonia transmisă în întreaga lume. Harry a mărturisit că relația cu tatăl lui, prințul Charles, s-a deteriorat, dar că „vindecarea” acesteia reprezintă una dintre prioritățile lui. Cei doi au mai spus că al doilea copil pe care îl așteaptă este o fetiță. În același interviu, Meghan a spus că devenise dureros de clar că exista un dublu standard în felul în care media relata despre ea și Catherine, ducesa de Cambridge și soția prințului William, al doilea în linia de succesiune la tronul britanic.

Meghan Markle, în vârstă de 39 de ani, actriță cu origini afro-americane, a spus că s-a simțit izolată, singură și fără sprijin. În plus, a afirmat ea, mai multe persoane din instituție s-au arătat îngrijorate legat de ce culoare va avea pielea fiului lor Archie, născut în 2019.

Încă dinainte ca interviul să fie difuzat, primul al cuplului de după renunțarea la îndatoririle din cadrul familiei regale, la începutul anului trecut, presa britanică a fost critică la adresa materialului. Relația dintre cei doi și media din Regat, mai ales cu tabloidele, a fost mult timp tumultuoasă.

„Cea mai gravă criză de la abdicarea din 1936”

Luni, Daily Mail a încercat să cuprindă pe prima pagină cele mai importante informații din interviu: „Meghan susține că a fost suicidală când era însărcinată în 5 luni, Kate a făcut-o să plângă și familia regală a refuzat să îl facă pe Archie prinț pentru că era îngrijorată de cât de «închis la culoare» va fi, iar Harry dezvăluie că următorul copil este o fată”. Pe site-ul publicației au apărut alte 13 articole, însoțite de imagini. Un banner „I Wanted To Kill Myself” (am vrut să mă omor, n.r.) și un clip din interviu în care Meghan spune „Pur și simplu nu mai voiam să trăiesc” se regăsesc de asemenea pe prima pagină. Într-un alt articol este făcut referire la viața lor din SUA, unde cresc găini: „Înapoi la origini în casa lor de 14,5 milioane de dolari” - este titlul. Ediția imprimată a Daily Mail subliniază acuzațiile privind rasismul, iar în timp ce alte publicații au folosit imaginile oferite de Harpo Productions, compania lui Winfrey, ziarul a ales să se concentreze pe fața lui Meghan.

Alte ziare au acoperit de asemenea interviul.  The Sun a scris: „S-ar putea ca Meghan Markle să nu revină vreodată în Marea Britanie după ce a înfuriat familia regală cu interviul bombă dat lui Oprah”.

Publicația a inventat și un nou termen - „Megxile”. Anterior, tabloidele britanice au caracterizat decizia celor doi de a se retrage din îndatoririle familiei regale drept „Megxit”, referire la despărțirea Regatului Unit de Uniunea Europeană. „Regina: Datoria și familia ne unesc”, este scris pe prima pagină a Daily Express. „Acesta este serviciu public pentru voi, Harry și Meghan... Nu o discuție TV egocentrică cu Oprah”. Și emisiunile matinale de televiziune au abordat subiectul, așa cum era de așteptat, cu extrase din interviul care urmează să fie difuzat de ITV în Marea Britanie, luni seară, de la ora 21:00. Potrivit BBC, grupul de campanie anti-monarhistă Republic a comentat pe Twitter că interviul este „devastator” și „cea mai gravă criză de la abdicarea din 1936”.

Experți: Vizita Papei Francisc în Irak, un succes efemer

Irakul a făcut un pariu diplomatic și securitar - organizând prima vizită a unui papă din istorie - pe care speră să-l transforme în câștig politic și economic, însă unii experți consideră că ar putea fi doar un succes efemer, având în vedere provocările enorme.

Această vizită este o “cotitură”, declară pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului irakian de Externe, Ahmed al-Sahhaf. “Dacă Irakul nu ar fi stabil și sigur, credeți că cineva de statura Papei ar fi putut să-l străbată?”, declară el, evocând perspectiva unor “legături consolidate cu alte țări mulțumită acestei vizite”.

Irakul vine de departe. În urmă cu doar trei ani, el se afla sub lumina proiectoarelor, însă din cauza unuia dintre cele mai violente războaie moderne, împotriva grupării Statul Islamic (SI), care a cucerit în 2014 o treime din teritoriul irakian. Cu doar câteva zile înainte de sosirea argentianului Francisc, alte rachete ucideau un american. El și-a încheiat luni această vizită istorică de trei zile, îndemnându-i pe creștini să nu-și piardă curajul.

“Să nu uităm”

Primindu-l pe Papă, Bagdadul a vrut să arate că securitatea este asigurată din nou într-o țară căreia unii îi preconizau prăbușirea totală în 2014.

Irakul a încercat de asemenea să insiste asupra “coexistenței” între multiplele sale confesiuni etnice - dintre care unele au devenit trist celebre prin atrocități comise împotriva lor de către jihadiști sau în cursul sângerosului Război civil din 2000. Premierul Mustafa al-Kazimi a decretat o “Zi națională a toleranței” în amintirea vizitei papale, o “oportunitate istorică”. “Irakul se confruntă cu numeroase provocări, iar vizita Papei poate că ne-a făcut să uităm toate astea timp de câteva zile, însă ele sunt în continuare aici”, tranșează Farhad Alaaldin de la Iraqi Advisory Council.

Papa nu a ezitat să sublinieze aceste rele, după ce i-a susținut, în urmă cu doi ani, pe milioanele de manifestanți tineri care denunțau reprimarea în sânge a celor care reclamau sfârșitul corupției și risipei. În discursurile sale, Francisc a denunțat “corupția”, endemică în Irak, a îndemnat să înceteze amestecurile străine într-o țară prinsă în clește între Statele Unite și Iran și și-a ales minuțios traseul și etapele vizitei.

Imaginea Papei în mijlocul unei biserici în ruină, la Mosul, de exemplu, “pune în lumină nemulțumirea irakienilor față de autorități locale, față de guverne ineficiente, reconstrucție lentă, care împiedică întoarcerea deplasaților” - în continuare de peste un milion în țară, declară pentru AFP un cercetător de la Century Foundation, Sajad Jiyad.

“Mai degrabă triste decât bucuroase”

Politologul irakian Usama al-Saidi consideră că “această vizită viza să pună proiectoarele asupra capacităților și importanței Irakului, atât la nivel național cât și internațional”. Acum, că lumea a luat cunoștință de “moștenirea culturală și plurireligioasă a țării” urmându-l pe papă la Ur, orașul natal al lui Abraham, sau la Najaf, sediul de referință religioasă a majorității șiiților din lume, “politicienii trebuie să se ridice la înălțime”.

“Toate infrastructurile sunt de revăzut și trebuie ca, după această invitație, să se facă totul pentru a face țara locuibilă”, afirmă el. “Nu a existat niciun incident de securitate, fie și minim”, se felicită un oficial de la Securitate. “Asta dovedește că Irakul este capabil să apere delegațiile străine care vor veni mai ușor în viitor”, declară el. Inclusiv vecinul iranian, zgârcit în comentarii, vede în acest lucru proba faptului că Irakul a devenit “o țară sigură”.

Însă, în afară de potențiale etape turistice, care nu au nicio infrastructură de primire, irakienii continuă să aibă doar câteva ore de electricitate pe zi, iar adesea au loc crize sanitare în centrul cărora se află problema vitală a apei.

Spitalele sunt, la rândul lor, incapabile să facă față pandemiei COVID-19, care a ucis deja peste 13.000 de irakieni. “Conducători comunitari ațâță tensiuni etnice, Iranul se amestecă în afacerile irakiene și există probleme cu grupări paramilitare” numeroase în această țară, în care SI are în continuare celule adormite, iar Iranul aliați înarmați, subliniază Jiyad.

“Din nefericire, există riscul să aibă loc multe evenimente în Irak, mai degrabă triste decât bucuroase”, avertizează el.

ONU: Marea Britanie face economii „pe spinarea oamenilor care mor de foame în Yemen”

Miniștrii britanici au decis să „echilibreze bilanțul pe spinarea oamenilor care mor de foame în Yemen”, lucru ce va duce la moartea a zeci de mii de persoane și va aduce prejudicii influenței globale a Marii Britanii, acuză directorul Biroului pentru Probleme Umanitare al ONU, potrivit The Guardian. Mark Lowcock, care a ocupat funcția de secretar permanent al Departamentului pentru Dezvoltare Internațională al guvernului britanic înainte de conduce biroul ONU, s-a declarat șocat de decizia cabinetului condus de Boris Johnson de a tăia cu peste 50% fondurile umanitare acordate Yemen. Acesta a descris măsura ca fiind „un act de autovătămare pe termen mediu și lung făcut pentru a economisi ceea ce de fapt este o cantitate relativ redusă de bani”. „Cu alte cuvinte, decizia de a echilibra bilanțul pe spinarea oamenilor care mor de foame în Yemen are consecințe nu doar pentru yemeniți acum ci și pentru întreaga lume pe termen lung”, a acuzat acesta.

Guvernul britanic a anunțat că va acorda Yemen fonduri de asistență umanitară în valoare de 87 de milioane de lire sterline anul acesta comparativ cu 164 de milioane în 2020. Premierul Boris Johnson a afirmat că decizia a fost luată datorită „circumstanțelor actuale” legate de finanțele britanice puternic afectate de pandemia de COVID-19 și a insistat că guvernul a prioritizat cheltuielile în interesul publicului britanic.

Conflictul din Yemen este una dintre cele mai severe crize umanitare din lume, oficialii ONU avertizând că aceasta se deteriorează rapid în cea mai gravă foamete cu care s-a confruntat lumea în ultimele decenii.

Guvernul britanic este implicat în conflict, fiind un furnizor de armament și susținător al coaliției saudite care luptă în acesta. „Cred că este indiscutabil că Regatul Unit are responsabilități anume în Yemen”, a afirmat Lowcock.

Acesta a adăugat că tăierea ajutoarelor pentru Yemen va cauza „rău direct”. Comentariile acestuia vin după ce un raport al ministerului de externe britanic obținut de presă și publicat sâmbătă a arătat că executivul lui Johnson intenționează să taie cu 60% fondurile programului de ajutor din Somalia, cu 59% pentru Sudanul de Sud, cu 67% pentru Siria, cu 63% pentru Libia și cu 58% pentru Nigeria. Lowcock a afirmat că măsurile vor duce la diminuarea prestigiului Marii Britanii pe scena internațională și că acestea vor aduce prejudicii influenței globale a Londrei la nivel mondial.

Președintele sirian și soția sa, testați pozitiv la coronavirus

Președintele sirian, Bashar al-Assad, și soția sa, Asma, au avut rezultate pozitive pentru coronavirus, dar se află în stare bună de sănătate, a anunțat ieri președinția într-un comunicat. Cei doi au făcut un test PCR după ce au avut simptome ușoare. “Au o stare de sănătate bună și stabilă și își vor continua munca în timpul perioadei de izolare la domiciliu, care va dura două sau trei săptămâni”, se adaugă în comunicat.

Suedia a condamnat o femeie pentru răpirea și ducerea fiului ei în zona controlată de jihadiști

Un tribunal din Suedia a condamnat ieri o femeie la trei ani de închisoare pentru răpirea fiului său și ducerea acestuia într-o zonă din Siria controlată de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI). Femeia, o palestiniancă de 31 de ani născută în Suedia, a părăsit orașul suedez Landskrona în august 2014 împreună cu fiul său, pe atunci în vârstă de aproape 2 ani.

Tatăl copilului, de care femeia divorțase, a fost de acord ca aceasta să meargă cu băiatul în Turcia pentru o excursie. Totuși, justiția suedeză a descoperit că femeia a intrat fără permisiunea tatălui copilului pe teritoriul Siriei controlat de Stat Islamic. Tribunalul districtual din orașul Lund, din sudul Suediei, a decis că femeia a rămas voluntar în Siria, instanța respingând declarația ei conform căreia intenționase doar să facă o scurtă vizită în Siria din motive religioase.

Femeia, care s-a radicalizat înainte de a părăsi Suedia, afirmase că a fost forțată să rămână în Siria împotriva voinței sale, întâi de militanții SI până la finalul lui 2017 și ulterior de forțele kurde care controlau tabăra de refugiați Al-Hol, din nord-vestul Siriei. Ea s-a căsătorit în Siria la o lună după sosirea acolo și a avut două fiice cu noul său soț, un luptător străin tunisian. Postările sale pe Facebook sugerau că nu intenționa să se întoarcă în Suedia, a explicat tribunalul din Lund. Instanța a adăugat că femeia avea cunoștință de conflictul din Siria și de metodele violente ale SI atunci când a plecat spre această țară. Călătorind în Siria, ea nu a permis contactul între fiul său și tatăl acestuia. Anul trecut femeia a scăpat din tabăra Al-Hol și a ajuns în Turcia alături de cei trei copii ai săi, ulterior fiind repatriată în Suedia.

Autorizarea rapidă a vaccinului Sputnik, comparată cu ruleta rusească

Președinta consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), Christa Virtumer-Hoche, a sfătuit țările membre ale UE să nu autorizeze în regim de urgență vaccinul rusesc Sputnik V împotriva COVID-19, invocând date insuficiente pentru moment despre persoanele vaccinate. “Se poate compara puțin cu ruleta rusească”, a declarat Christa Virtumer-Hoche duminică seara într-un interviu acordat postului austriac de televiziune ORF, în timp ce guvernul de la Viena își extinde contactele cu Moscova. “Avem nevoie de documente pe care să le putem examina. În prezent, nu avem date despre efectele secundare la persoanele care au fost vaccinate”, a spus ea. “Suntem în necunoscut și de aceea recomand cu tărie să nu eliberăm o autorizație națională de urgență”, a insistat reprezentanta EMA, îndemnând țările să aștepte unda verde de la autoritatea de reglementare europeană.

Săptămâna trecută, Sputnik V a atins o etapă cheie în vederea viitoarei distribuiri în Uniunea Europeană, odată cu începerea examinării acestui vaccin de către EMA, cu sediul la Amsterdam. După anunț, autoritățile ruse au spus că sunt gata să furnizeze vaccinuri pentru 50 de milioane de europeni începând din iunie.

Vom putea avea Sputnik V pe piață în viitor, dar aceasta se va întâmpla odată ce vom examina datele necesare pe baza “standardelor europene de control al calității și eficienței”, a insistat responsabila EMA.

Nerăbdătoare în fața unui proces considerat prea lent, mai multe țări din UE au apelat la vaccinuri care nu au fost încă aprobate la nivelul blocului, cum ar fi Ungaria, care a început să administreze vaccinul rusesc populației sale luna trecută. Republica Cehă și Slovacia au comandat și ele vaccinul din Rusia. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a discutat la sfârșitul lunii februarie cu președintele rus, Vladimir Putin, “posibilitatea” unor livrări de Sputnik V, argumentând că vaccinurile nu ar trebui să facă obiectul unor “lupte geopolitice”. Totuși, cancelarul a spus că vrea să aștepte aprobarea EMA înainte de orice utilizare a vaccinului în Austria.

Macron, marele favorit al alegerilor prezidențiale

Președintele Franței Emmanuel Macron ar câștiga alegerile prezidențiale din 2022 în fața candidatului extremei drepte Marine Le Pen la o distanță mai mică față de scrutinul din 2017, potrivit unui sondaj de opinie publicat ieri. Macron și Le Pen continuă să fie favoriții pentru marea finală, amândoi fiind creditați cu 25% în primul tur al scrutinului care este programat pentru aprilie 2022, cei doi plasându-se la distanță mare de ceilalți candidați.

Potrivit sondajului realizat de Harris Interactive și publicat de cotidianul L'Opinion, în turul decisiv actualul președinte francez ar câștiga bătălia cu 53% față de 47% cât ar obține Le Pen. La ultimele alegeri prezidențiale, Macron a obținut o victorie categorică cu 66%, în condițiile în care majoritatea politicienilor mainstream de stânga sau de dreapta au făcut apel la alegători să voteze împotriva extremei drepte.

Mișcorarea avansului său cu 14 luni înaintea scrutinului arată că Macron se va zbate să atragă voturile celor cu orientare de centru-stânga, mulți fiind dezamăgiți de reformele sale economice care ar fi favorizat mediul de afaceri. În 2017, Macron a candidat la președinție ca independent, după ce a demisionat din funcția de ministru în guvernul socialist, prezentând o platformă de centru.

La următorul scrutin, este de așteptat să intre în cursă cu un program de centru-dreapta, marșând și pe ideea de “lege și ordine” pentru a combate discursul naționalist și anti-imigrație al candiatului Frontului Național.

Un miliardat francez, mort într-un accident de elicopter

Olivier Dassault, acționar împreună cu familia extinsă al grupului industrial francez Dassault, a murit duminică într-un accident de elicopter în orașul Deauville. Industriașul (69 de ani) era și deputat din partea Partidului Republican, dar și administratorul grupului media Le Figaro, deținut de familia sa. Procuratura a deschis un dosar legat de caz, după ce în accident a murit și pilotul elicopterului.

Olivier Dassault, care are trei copii, avea o avere estimată de publicația Forbes la 5 miliarde de euro și era una dintre cei mai influente personalități publice din Franța. El și-a construit averea grație moștenirii lăsate de tatăl său, Serge Dassault, unul dintre cei mai mari industriași francezi din epoca post-belică. Grupul Dassault, controlat de Olivier Dassault și familia sa, are afaceri în aviație (produce avioane civile și militare, dar are o participație și în Airbus), în dezvoltarea de software, media, imobiliare, piața de artă și vinificație.

Moartea lui Olivier Dassault a fost deplânsă de întreaga scenă politică din Franța, în frunte cu președintele Emmanuel Macron.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.