MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Surpriză uriașă în Olanda - Partidul centrist D66 câştigă detaşat alegerile
Țările de Jos ar putea avea cel mai tânăr premier din istorie
Partidul centrist D66 a înregistrat câştiguri uriaşe în alegerile olandeze, ceea ce îi va conferi probabil rolul principal în formarea guvernului, în condiţiile în care partidul liderului de extremă dreapta Geert Wilders a pierdut din popularitate, conform Reuters.
Cu 90% din voturi numărate joi dimineaţa, D66 şi Partidul Libertăţii (PVV) al lui Wilders erau prognozate să obţină câte 26 de locuri în camera inferioară a Parlamentului, care are 150 de locuri. A fost o scădere bruscă pentru Wilders faţă de rezultatul record din 2023, în timp ce D66 a înregistrat cele mai mari câştiguri şi şi-a triplat aproape numărul de locuri.
Sondajele la ieşirea de la urne şi rezultatele preliminare indicau o victorie strânsă pentru progresistul D66, Wilders urmând pe locul al doilea. Numărarea voturilor a indicat însă un rezultat uşor mai bun pentru populistul anti-islam.
Toate partidele majore au exclus posibilitatea de a guverna alături de Wilders după ce acesta a dus la căderea ultimei coaliţii conduse de PVV. Miercuri seara, Wilders s-a declarat dezamăgit de faptul că partidul său a pierdut locuri şi a recunoscut că probabil nu va face parte din următorul guvern. El a promis însă că va continua lupta din opoziţie. „Desigur, ne-am fi dorit să câştigăm mai multe locuri şi regret pierderea, dar nu este ca şi cum am fi fost şterşi de pe hartă”, a declarat el.
Rezultatul deschide în schimb calea pentru liderul D66, Rob Jetten, să formeze un guvern ca cel mai tânăr prim-ministru din istoria Olandei. La petrecerea electorală organizată de D66 au răsunat urale şi scandări de „Da, putem!”, în timp ce mulţimea flutura steaguri olandeze. „Am demonstrat nu numai Olandei, ci şi întregii lumi că este posibil să învingem mişcările populiste şi de extremă dreapta”, a declarat Jetten mulţimii.
„Astăzi, milioane de olandezi au întors o pagină şi au spus adio politicii negativismului, urii şi nesfârşitului „nu, nu putem”.
Popularitatea lui Jetten, în vârstă de 38 de ani, a crescut în ultima lună, pe măsură ce a făcut campanie cu promisiunea de a rezolva problema lipsei de locuinţe, de a investi în educaţie şi de a aborda problemele legate de imigraţie.
Wilders, unul dintre cei mai longevivi lideri populişti din Europa, este cunoscut pentru poziţia sa anti-islamică şi trăieşte sub protecţie constantă din cauza ameninţărilor cu moartea. El a propus respingerea tuturor cererilor de azil - ceea ce ar încălca tratatele UE -, trimiterea refugiaţilor ucraineni de sex masculin înapoi în Ucraina şi oprirea ajutorului pentru dezvoltare pentru a finanţa energia şi sănătatea. Wilders a condus partidul său la o uimitoare victorie în ultimele alegeri din 2023 şi a format o coaliţie conservatoare, deşi partenerii săi au refuzat să-l susţină în funcţia de prim-ministru. El a demis guvernul în iunie din cauza refuzului acestuia de a adopta măsurile sale dure.
Alegerile din Olanda au fost considerate un test pentru a vedea dacă extrema dreaptă îşi poate extinde influenţa sau dacă a atins deja apogeul în anumite părţi ale Europei. Rezultatul poate sugera că există limite ale atractivităţii sale pe termen lung.
Pentru a forma o coaliţie de guvernare în Parlamentul olandez, sunt necesare 76 de locuri, ceea ce înseamnă că vor fi necesare cel puţin patru partide. Un scenariu posibil este un pact între D66, creştin-democraţii conservatori, VVD de centru-dreapta şi Partidul Verde-Laburist.
Cu toate acestea, formarea unor coaliţii stabile este dificilă, iar negocierile se preconizează că vor dura luni.
Peste 460 de persoane ar fi fost ucise „cu sânge rece” într-o maternitate din Sudan
experţii se tem atât de o nouă divizare a Sudanului, cât şi de o revenire a masacrelor care, în anii 2000, au însângerat Darfurul în confruntările dintre putere şi miliţii
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut miercuri un „armistiţiu” în Sudan, după ce au apărut informaţii potrivit cărora peste 460 de persoane ar fi fost ucise „cu sânge rece” într-o maternitate din El Fasher, un oraş cucerit de paramilitari la sfârşitul săptămânii trecute, relatează AFP şi The Guardian.
OMS „este consternată şi profund şocată de informaţiile care fac referire la uciderea tragică a peste 460 de pacienţi şi însoţitori la maternitatea saudită din El Fasher, în Sudan, în timpul recentelor atacuri şi răpiri ale lucrătorilor din domeniul sănătăţii”, a declarat directorul general al organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat. „Încetaţi focul!”, a cerut el.
Într-o postare pe Facebook miercuri, Reţeaua Medicilor din Sudan, un grup medical care monitorizează războiul civil, a declarat: „Forţele de Sprijin Rapid au ucis ieri cu sânge rece pe toţi cei pe care i-au găsit în spitalul saudit”. După cucerirea El Fasher, duminică, paramilitarii Forţelor de Sprijin Rapid (RSF) controlează acum întreaga regiune Darfur, o vastă regiune din vestul Sudanului care acoperă o treime din ţară. Comandaţi de generalul Mohamed Dagalo, rebelii din RSF au instalat în Darfur o administraţie paralelă, împreună cu aliaţii lor.
Armata sudaneză, comandată de generalul Abdel Fattah al-Burhane, controlează nordul, estul şi centrul ţării devastate de mai bine de doi ani de război. Luptele dintre forţele armate sudaneze şi RSF au izbucnit în aprilie 2023, când o luptă pentru putere în cadrul regimului militar a degenerat într-un conflict deschis în capitala Khartoum şi s-a răspândit rapid în toată ţara.
Experţii se tem atât de o nouă divizare a Sudanului, cât şi de o revenire a masacrelor care, în anii 2000, au însângerat Darfurul în confruntările dintre putere şi miliţii.
„Toate atacurile împotriva structurilor de sănătate trebuie să înceteze imediat şi fără condiţii. Toţi pacienţii, personalul medical şi instituţiile de sănătate trebuie să fie protejaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar”, a cerut şeful OMS.
Fără a lua în calcul atacul asupra maternităţii, OMS a înregistrat, de la începutul conflictului, în aprilie 2023, 185 de atacuri împotriva structurilor medicale, care au provocat 1.204 morţi şi 416 răniţi. Patruzeci şi nouă dintre aceste atacuri au avut loc numai în acest an, provocând 966 de decese.
Atrocități
Armata sudaneză controlează cea mai mare parte a nordului şi estului ţării, după ce a recucerit Khartoumul în martie 2025, în timp ce RSF deţine teritoriul din vest şi sud-vest. După ce armata a abandonat El Fasher, RSF controlează acum toate cele cinci capitale regionale din Darfur, în timp ce luptele continuă în regiunea sudică Kordofan.
El Fasher, cândva un oraş cu peste 1 milion de locuitori, este asediat de RSF din mai 2024. În august acelaşi an, în tabăra Zamzam pentru persoane strămutate, situată la sud de oraş, a fost declarată foametea. În aprilie, RSF a ucis până la 2.000 de persoane când a capturat tabăra, care la momentul respectiv găzduia 500.000 de persoane.
Experţii au avertizat, de asemenea, că preluarea controlului asupra El Fasher de către RSF ar fi, cel mai probabil, o repetare a capturării Geneinei, capitala Darfurului de Vest, în 2023. Grupul a ucis atunci până la 15.000 de civili, în majoritate din grupuri non-arabe. RSF a luat naştere din miliţiile arabe Janjaweed, care au fost acuzate de comiterea unui genocid asupra grupurilor etnice africane, la ordinul fostului preşedinte Omar al-Bashir, în Darfur, în 2003.
În ianuarie, guvernul SUA a declarat oficial că RSF a comis genocid. Mulţi sudanezi încă se referă la RSF ca la Janjaweed.
Marţi, Forţele Comune, o coaliţie de grupuri armate aliate cu armata sudaneză, au declarat că RSF a executat peste 2.000 de civili neînarmaţi de la cucerirea El Fasher. Liderul RSF, generalul Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut şi sub numele de Hemedti, a recunoscut că au existat „abuzuri” din partea forţelor sale, în primele sale comentarii de la căderea El Fasher, postate miercuri pe Telegram. Dagalo a declarat că a fost deschisă o anchetă, fără a oferi detalii suplimentare.
Civilii care au reuşit să fugă din El Fasher au relatat că au fost jefuiţi de bunuri şi că au fost extorcaţi de luptătorii RSF, multe femei afirmând că au fost agresate sexual. Este probabil ca mulţi să fi murit în deşert, încercând să ajungă în taberele de refugiaţi. Numărul real al victimelor s-ar putea să nu fie niciodată cunoscut.
The Associated Press a vorbit cu martori care au spus că luptătorii RSF au mers din casă în casă, bătând şi împuşcând oameni, inclusiv femei şi copii. Mulţi civili au murit din cauza rănilor provocate de împuşcături pe străzi, unii în timp ce încercau să fugă pentru a se pune la adăpost, au spus ei.
Cea mai sângeroasă operaţiune a poliţiei din istoria Braziliei. Cadavrele stau aliniate pe străzile din Rio
Cea mai sângeroasă operaţiune a poliţiei din istoria Braziliei, care devine tot mai controversată, a ucis cel puţin 132 de persoane, au declarat miercuri oficialii, după ce locuitorii din Rio de Janeiro au aliniat pe străzi zeci de cadavre adunate peste noapte. Totul se întâmplă cu o săptămână înainte ca oraşul să găzduiască evenimente internaţionale dedicate climei, relatează Reuters.
Bilanţul oficial comunicat de biroul avocatului poporului din Rio este mai mult decât dublu faţă de numărul morţilor comunicat marţi, când autorităţile statale au raportat cel puţin 64 de morţi, inclusiv patru poliţişti. Raidurile au vizat o importantă bandă de traficanţi de droguri, a declarat guvernul statului.
Guvernatorul Claudio Castro a explicat că bilanţul iniţial a luat în calcul doar cadavrele care au ajuns la morga publică. Locuitorii din Penha, care au plecat în căutarea rudelor dispărute, au adunat multe dintre cadavre dintr-o zonă împădurită din spatele cartierului lor, potrivit persoanelor prezente la faţa locului, unde peste 70 de cadavre erau aliniate în mijlocul străzii, unele acoperite cu cearşafuri sau saci.
Guvernatorul Castro a declarat că este sigur că cei morţi în urma operaţiunii erau criminali, deoarece majoritatea focurilor de armă au fost trase în zona împădurită. „Nu cred că cineva ar fi mers prin pădure în ziua conflictului”, a declarat el reporterilor. „Singurele victime reale au fost poliţiştii”, a adăugat el.
Operaţiunea poliţiei a avut loc cu câteva zile înainte ca Rio să găzduiască evenimente internţionale legate de summitul climatic al Naţiunilor Unite cunoscut sub numele de COP30, inclusiv reuniunea C40 a primarilor care se ocupă de schimbările climatice şi premiul Earthshot al prinţului britanic William.
Rio a găzduit mai multe evenimente globale în ultimul deceniu, inclusiv Jocurile Olimpice din 2016, summitul G20 din 2024 şi summitul BRICS din iulie, fără să fi existat violenţe de amploarea celor de marţi. Guvernul statului Rio a declarat că operaţiunea a fost cea mai amplă de până acum împotriva bandei Comando Vermelho, care controlează traficul de droguri în mai multe favele - aşezări sărace şi dens populate, împrăştiate pe terenurile deluroase ale oraşului situat lângă ocean.
Preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva, care a aterizat marţi seara la Brasilia după o călătorie în Malaezia, nu a comentat încă raidurile. El s-a întâlnit miercuri cu vicepreşedintele Geraldo Alckmin şi cu membrii cabinetului pentru a discuta problema, a declarat biroul său. Ministrul justiţiei a declarat marţi că guvernul nu a primit nicio cerere de sprijin din partea autorităţilor statale.
Mai multe grupuri ale societăţii civile au criticat numărul mare de victime ale raidului de tip militar. Biroul ONU pentru Drepturile Omului a declarat că acest incident se adaugă tendinţei de consecinţe letale extreme ale raidurilor poliţiei în comunităţile marginalizate din Brazilia. „Reamintim autorităţilor obligaţiile care le revin în temeiul legislaţiei internaţionale privind drepturile omului şi solicităm anchete prompte şi eficiente”, se arată într-o declaraţie.
Cinci noi arestări, inclusiv un suspect principal, în spargerea de la Luvru
Cinci persoane - inclusiv un suspect principal - au fost arestate joi, suspectate de faptul că au participat la spargerea spectaculoasă de la Luvru, anunţă la postul RTL procuroarea Parisului Laure Beccuau, relatează AFP.
„Unul dintre ei era efectiv una dintre ţintele anchetatorilor, îl aveam în vizor”, precizează procuroarea. Bijuteriile furate - estimate la 88 de milioane de euro - încă nu au fost găsite, anunţă ea.
Doi bărbaţi, în vârstă de 34 şi 39 de ani, au fost inculpaţi joi cu privire la ”furt în bandă organizată şi asociere de răufăctori în vederea comiterii unei infracţiuni”.
Ei au fost încarceraţi. Bijuteriile rămân de negăsit.
