MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Suma colosală cheltuită de Rusia în masacrul de luni
Rachetele care au ucis cel puțin 19 civili pe străzile orașelor de Ucraina costă între 400 și 700 de milioane de dolari n „Știm – și comandanții ruși de pe teren știu – că proviziile și munițiile lor se termină”, se arată în ultimul raport al spionajului britanic
Rusia a lansat luni dimineață asupra Ucrainei 84 de rachete de croazieră și 24 de drone, al căror cost total mediu este cuprins între 400 și 700 de milioane de dolari, arată o analiză făcută de Forbes. Trupele ucrainene au doborât mai mult de jumătate dintre rachetele lansate de Rusia, respectiv 43 de proiectile, dar și 13 drone.
În urma bombardamentelor masive de luni dimineață din întreaga țara, 19 persoane au fost ucise și 97 au fost rănite, potrivit celui mai recent bilanț.
Forbes estimează costul rachetelor lansate de Rusia, deoarece numărul exact de rachete de fiecare tip este încă necunoscut.
Potrivit informațiilor deținute de publicația economică, au fost lansate rachete de tipul X-101, X-555, Kalibr, Iskander, S-300 și Tornado-S.
În estimarea făcută Forbes, jurnaliștii au presupus că majoritatea rachetelor care au lovit Ucraina luni dimineață au fost scumpe și de înaltă precizie X-101 și cu rază de acțiune tactică S-300 și Tornado-S, iar restul au avut ca scop supraîncărcarea apărării aeriene. Iată cât valoarează fiecare tip de armament: racheta X-101 - 13 milioane de dolari, racheta Kalibr - 6,5 milioane de dolari, racheta Iskander - 3 milioane de dolari, racheta Oniks - 1,25 milioane de dolari, racheta X-22 - 1 milion de dolari, iar racheta Tochka-U - 0,3 milioane de dolari.
Astfel, Rusia a lovit Ucraina luni dimineața cu rachete și drone al căror cost total mediu este cuprins între 400 și 700 de milioane de dolari.
Rusia a mai atacat în forță capitala și alte orașe din Ucraina în luna iunie, când a lansat între 60 și 80 de rachete cu rază lungă de acțiune, cu un cost total între 150 și 220 de milioane de dolari, a estima Forbes la acea vreme.
Costul rachetelor lansate la acel moment numai la Kiev a fost de 50-60 de milioane de dolari.
Putin face erori strategice
Vladimir Putin a făcut erori strategice în războiul din Ucraina, în parte pentru că există atât de puține restricții asupra modului în care conduce țara, potrivit unor extrase dintr-un discurs care va fi susținut de șeful agenției britanice de spionaj GCHQ.
Soldații ruși rămân fără provizii și muniții, iar câștigurile inițiale obținute de Moscova sunt anulate, urma să afirme Jeremy Fleming, într-un rar discurs public. „Departe de inevitabila victorie militară rusă pe care mașina lor de propagandă o scanda, este clar că acțiunea curajoasă a Ucrainei pe câmpul de luptă și în spațiul cibernetic schimbă situația”, va spune Fleming.
Concentrându-se direct asupra președintelui rus, Fleming este așteptat să spună că, „cu puține provocări interne eficiente, procesul său de luare a deciziilor s-a dovedit a fi defectuos” și că s-a angajat într-o „strategie cu mize mari care duce la erori strategice de judecată”.
De asemenea, directorul GCHQ va sublinia costurile pe care Rusia le are de pe urma lunilor de luptă, argumentând că forțele Moscovei au ajuns la epuizare, iar recenta mobilizare a recruților dă semne de disperare. „Știm – și comandanții ruși de pe teren știu – că proviziile și munițiile lor se termină”, va adăuga el, potrivit unui extras publicat în prealabil.
Ajutor de la Erdogan pentru a discuta negocieri între Rusia și Occident
Președintele Vladimir Putin s-ar putea întâlni săptămâna aceasta cu președintele turc Tayyip Erdogan pentru a discuta despre propunerea turcă de a găzdui discuții între Rusia și Occident pe tema Ucrainei, a declarat luni Kremlinul. Atât Putin, cât și Erdogan sunt așteptați să viziteze Kazahstanul în această săptămână.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că Rusia nu a primit niciun semnal cu privire la perspectiva unor negocieri cu Occidentul în Turcia, dar nu a exclus ca președintele Vladimir Putin să discute acest lucru cu Erdogan.
Turcia, care are relații strânse atât cu Moscova, cât și cu Kievul, a fost văzută ca un potențial mediator în conflict, iar în iulie a ajutat la medierea unui acord pentru exportul de cereale ucrainene blocate în porturile de la Marea Neagră. Erdogan l-a îndemnat pe Putin să reducă tensiunile și în septembrie a cerut Moscovei să acorde o nouă șansă negocierilor de pace.
Casa Albă a declarat duminică că ambele părți trebuie să găsească o modalitate de a negocia un sfârșit al războiului.
O asistentă medicală, judecată pentru uciderea a șapte nou-născuți
O asistentă medicală din Marea Britanie, suspectată de uciderea a șapte nou-născuți și de tentativă de ucidere a altor zece într-un spital din Anglia, a fost acuzată luni, la începutul procesului ei, că este “numitorul comun” în cazul deceselor acestor sugari.
Lucy Letby, în vârstă de 32 de ani, care a lucrat în secția de neonatologie a Spitalului Countess of Chester, din nord-vestul Angliei, a negat uciderea a cinci băieței și a două fetițe și tentativele de ucidere a altor zece bebeluși, între iunie 2015 și iunie 2016. Procurorul Nick Johnson le-a spus juraților de la Tribunalul Districtual din Manchester că secția de neonatologie a spitalului a înregistrat o creștere “semnificativă” a ratei deceselor și a numărului pierderilor de cunoștință în rândul sugarilor, pe parcursul a 18 luni, începând din ianuarie 2015. “Acesta este un spital ca multe altele din Marea Britanie, însă spre deosebire de alte spitale și alte secții de nou-născuți din țară, a existat o persoană care a otrăvit în secția Spitalului Chester”, a mai spus Johnson.
Consultanții în pediatrie au fost îngrijorați începând din iunie 2015 de numărul mai mare decât de obicei de decese în rândul nou-născuților, dintre care multe au fost descrise ca fiind “inexplicabile” sau “neașteptate”.
“După ce au căutat o cauză, consultanții au observat că decesele sau stările de leșin aveau un numitor comun”, a declarat Nick Johnson în fața juraților de la tribunalul din Manchester. “Prezența unei asistente, și acea asistentă era Lucy Letby”, a explicat el, subliniind că multe dintre decese au avut loc noaptea, când ea era de gardă. “Când Lucy Letby a trecut la programul de zi, leșinurile și decesele s-au petrecut în timpul programului de zi”, a adăugat el.
Letby a fost arestată și ulterior acuzată în noiembrie 2020 în cadrul unei anchete cu privire la decesele sugarilor. Doi bebeluși au fost otrăviți cu insulină și “singura concluzie plauzibilă” este otrăvirea deliberată, a spus procurorul Johnson. “Nu este vorba despre un accident”, a adăugat el.
Primul român, trimis în judecată de Parchetul European
Parchetul European (EPPO) a anunțat inculparea la Tribunalul București a unui om de afaceri român și a companiei pe care o reprezintă acesta, pentru fraudă legată de obținerea de fonduri europene în valoare de trei milioane de euro.
Fondurile erau destinate centrului de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale și reconstrucției biologice RECUMED. Omul de afaceri vizat este Cătălin Hideg și firma acestuia, Sanimed Internațional Impex SRL
Ancheta este condusă de biroul din București al EPPO.
Există suspiciunea că, pe lângă frauda care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, compania care a obținut ilegal proiectul și reprezentantul acesteia au spălat banii după obținerea fondurilor.
Proiectul RECUMED, finanțat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câștiga o licitație, omul de afaceri a depus mai multe declarații și documente false și inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale și de lucrări de construcții necesare pentru proiect. Între 2018 și 2020, omul de afaceri a obținut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro. El nu a acționat însă izolat, ci în complicitate cu reprezentantul unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare și să execute lucrările de construcții, susține EPPO.
Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declarații false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condițiile legale privind transparența, legalitatea și concurența în procedura de achiziție. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme și prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condițiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.
Conform procurorilor, suspecții au mers chiar mai departe și, după ce au obținut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru și Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul inițial din România, prin emiterea unor facturi false.
Întâlnire amicală între soldații americani și cei ruși, pe o șosea din Siria
Soldați americani și ruși s-au salutat amical și au făcut poze împreună în weekend pe o șosea din Siria, într-o demonstrație neobișnuită de amiciție între aceste forțe rivale, relatează AFP.
Statele Unite și Rusia au desfășurat trupe în Siria, țară devastată de războiul ce nu contenește din anul 2011 și în care Washingtonul și Moscova susțin fiecare tabăra adversă. Războiul început în februarie de Rusia împotriva Ucrainei a exacerbat și mai mult tensiunile dintre cele două capitale. Dar sâmbătă dimineață, o patrulă americană și una rusească s-au încrucișat pe un câmp petrolier în apropierea orașului al-Qahtaniyah, în provincia Hassake din nord-estul Siriei.
Nu este prima dată când drumurile blindatelor ruse și americane se întâlnesc în acea regiune aflată sub controlul kurzilor. Însă de data aceasta convoaiele s-au salutat amical, în loc să treacă unul pe lângă celălalt fără a se opri. Soldații, unul lângă celălalt, au pozat împreună, zâmbind și ținând țevile armelor îndreptate spre sol. Un rus și un american au izbucnit în râs în timpul unei conversații, iar mai mulți soldați chiar au făcut schimb de ecusoane ale uniformelor.
“Este un moment foarte rar”, remarcă Samuel Ramani, cercetător în relații internaționale la universitatea britanică Oxford. Soldații americani au fost desfășurați în Siria din 2014, în cadrul unei coaliții internaționale create pentru a susține forțele kurde în lupta acestora contra jihadiștilor grupării Statul Islamic.
La rândul ei, armata rusă este angajată din 2015 în sprijinul trupelor președintelui Bashar al-Assad. Trupe ruse au fost desfășurate în nord-estul Siriei la sfârșitul anului 2019, când Damascul a intervenit în sprijinul forțelor kurde, confruntate cu o ofensivă a Turciei vecine. Prezența trupelor ruse a permis de asemenea evitarea unei confruntări între forțele americane și cele ale regimului sirian.
Optimism la Atena: Grecia, alimentată exclusiv cu energie verde timp de câteva ore
Generarea de energie din surse regenerabile a acoperit pe deplin cererea de energie electrică a Greciei timp de câteva ore săptămâna trecută, pentru prima dată în istoria sistemului electric al țării, a declarat operatorul independent de transport de energie IPTO, transmite Reuters.
IPTO a declarat luni că sursele regenerabile au reprezentat 100% din generarea de energie pentru cel puțin cinci ore vinerea trecută, atingând un record de 3.106 megawați oră la ora 08:00 GMT.
Ca și alte țări europene, Grecia și-a redus dependența de gazele rusești, în urma războiului din Ucraina, prin creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL). De asemenea, a stimulat exploatarea cărbunelui, amânându-și planul de decarbonizare.
Ponderea energiei regenerabile grecești, formată din energie solară, eoliană și hidroenergetică, a fost de 46% din mixul energetic al țării în cele opt luni până în august anul acesta, în creștere de la 42% în aceeași perioadă din 2021, potrivit institutulu ide cercetare The Green Tank din Grecia “Record de optimism pentru tranziția țării către energie curată, eliminarea combustibililor fosili și asigurarea suficienței noastre energetice”, a scris Green Tank pe Twitter.
Grecia își propune să atragă aproximativ 30 de miliarde de euro, sub formă de fonduri europene și investiții private, pentru a-și moderniza rețeaua electrică și a-și mări de peste două ori capacitatea sa de energie verde, pentru a reprezenta cel puțin 70% din mixul său energetic până în 2030.
Țara planifică să aibă o capacitate instalată de energie regenerabilă de 25 de gigawați, în creștere de la aproximativ 10 gigawați acum, dar analiștii spun că Atena ar putea atinge această țintă mai devreme.
