MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Studiu Harvard: Epidemia și distanțarea socială vor dura până în 2022
Toate simulările realizate la universitatea americană arată că după ridicarea restricțiilor va crește din nou numărul de cazuri de contaminare
Infecțiile cu coronavirus ar putea reizbucni după renunțarea la izolarea socială, amenințând să depășească posibilitățile spitalelor, prin urmare ar putea fi necesară prelungirea sau reintroducerea restricțiilor în următorii doi ani, arată un model matematic al Școlii de Sănătate Publică “T.H. Chan” din cadrul Universității Harvard.
“Chiar și în cazul unei aparente eliminări monitorizarea trebuie continuată, deoarece recrudescența contaminării este posibilă chiar până în 2024”, apreciază cercetătorii într-un studiu publicat marți în revista Science. Marc Lipsitch, unul din conducătorii studiului de la Harvard, a declarat marți, într-o teleconferință, că “predicția unui sfârșit al pandemiei la vară nu este în concordanță cu ceea ce știm”. Alături de coautorii articolului, el a insistat că nimeni nu cunoaște răspunsurile la întrebări importante privind protecția naturală: nu se știe dacă pacienții vindecați de COVID-19 devin complet imuni la coronavirus sau cât timp durează imunitatea. Testele care pot oferi indicii prin detectarea anticorpilor abia încep să apară pe piață, iar multe se dovedesc nefiabile. Având în vedere incertitudinile, cercetătorii au modelat diferite estimări ale imunității, ale dispariției infectării în sezonul cald și ale distanțării sociale pentru a face predicții privind răspândirea coronavirusului pe viitor. Toate simulările - atât cele cu o singură perioadă de izolare socială, cât și cu intervale intermitente de izolare - arată că după ridicarea restricțiilor va crește din nou numărul de cazuri de contaminare.
Scenariul cel mai pesimist este cel în care distanțarea strictă, într-o etapă timpurie a epidemiei, nu este urmată de controale. În acest caz, ar urma un val foarte mare de îmbolnăviri la iarnă, așa cum s-a întâmplat și în epidemia de gripă din 1918, când s-a infectat un sfert din populația mondială și au murit 100 de milioane de oameni.
Modelul de la Harvard evidențiază și consecințele izolării excesive. O perioadă de blocaj social și economic de 20 de săptămâni ar reduce atât de eficient propagarea virusului încât nu s-ar crea practic nicio imunizare a populației, iar asftel următorul vârf al epidemiei ar fi mai accentuat.
Cercetătorii indică modalități prin care sistemele de sănătate publică pot ameliora perspectivele: mai multe teste pentru diagnosticare, urmărirea riguroasă a contactelor, creșterea capacităților de terapie intensivă în spitale, tratamente eficiente pentru COVID-19 și mai ales disponibilitatea unui vaccin împotriva coronavirusului.
Având în vedere importanța impactului economic al distanțării sociale prelungite, studiul nu recomandă un scenariu sau altul, ci se limitează la avertismentul că o distanțare socială ineficientă sau pe o perioadă prea scurtă poate duce la suprasolicitarea catastrofală a asistenței medicale. Guvernul condus de președintele Donald Trump a citat un alt model, al Universității din Washington, conform căruia epidemia din Statele Unite va începe să se stingă la sfârșitul lui mai, permițând revenirea la normal.
Trump, contestat de oamenii de știință după ce a retras finanțarea OMS
Decizia președintelui american Donald Trump de a opri temporar finanțarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pe considerentul că aceasta nu a gestionat în mod adecvat pandemia cu noul coronavirus, a stârnit critici în rândul unor responsabili politici, dar și al oamenilor de știință din SUA și din lume
Statele Unite sunt principalul finanțator al OMS, cu o contribuție de peste 400 de milioane de dolari în 2019, circa 15% din bugetul organizației. Președintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei reprezentanților a SUA, democratul Eliot Engel, a remarcat că “în fiecare zi care trece din această criză președintele (Trump) ne prezintă registrul său de comunicare politică: dă vina pe OMS, dă vina pe China, dă vina pe oponenții politici, dă vina pe predecesorii săi, orice pentru a distrage atenția de la faptul că administrația sa a gestionat prost această criză care costă acum viața a mii de americani”.
Premierul neozeelandez Jacinda Ardern a subliniat că, “într-un astfel de moment, când trebuie să ne împărtășim informațiile și avem nevoie de sfaturi pe care să ne putem baza, OMS ne asigură acest lucru”. “Vom continua să o susținem și să ne achităm contribuția”, a menționat ea. Și premierul australian Scott Morrison, care s-a declarat de acord cu criticile lui Trump față de OMS, în special față de susținerea acordată de aceasta redeschiderii controversatelor piețe de animale vii din China, a afirmat că organizația “face multe lucruri importante inclusiv aici, în regiunea Pacificului, și cooperăm îndeaproape”. “Nu vrem să aruncăm copilul odată cu apa din copaie, dar pe de altă parte (OMS) nu este imună la critici și nici la a face mai bine ceea ce face”, a adăugat premierul australian.
“Un mesaj greșit în plină pandemie”
Mai direct, președintele Asociației medicale americane, dr. Patrice Harris, a calificat decizia lui Trump drept “un pas periculos într-o direcție greșită, care nu va facilita eforturile de înfrângere” a pandemiei și l-a îndemnat pe președinte să se gândească mai bine.
La rândul său, dr. Amesh Adalja, expert în boli infecțioase la Centrul pentru securitatea sanitară al Universității Johns Hopkins, a apreciat că anunțul președintelui “trimite un mesaj greșit în plină pandemie”, subliniind că, deși OMS mai face și greșeli, cum a fost răspunsul întârziat la epidemia de Ebola din 2013-2014 din Africa de vest, munca de reformă de care are nevoie organizația trebuie să se desfășoare după trecerea actualei pandemii. El a menționat că OMS colectează informații despre zonele unde este activ virusul și SUA au nevoie de aceste informații pentru a lua decizii corecte la deschiderea frontierelor. Și Leslie Dach, președintele organizației Protect Our Care și fost coordonator pentru Ebola al Departamentului sănătății al SUA, a evocat o “tentativă transparentă a lui Trump de a distrage atenția de la faptul că a minimalizat la început gravitatea crizei și de la eșecul administrației sale de a pregăti” țara de epidemie. “Firește, OMS nu este infailibilă, dar este complet iresponsabil să reduci finanțarea în plină pandemie. Acest lucru va scădea fără îndoială siguranța americanilor”, a insistat Dach. “Virusul nu are nevoie de pașaport. În doar câteva luni a călătorit pe toate continentele, mai puțin Antarctica. Dacă a fost vreodată vreun eveniment care să ne arate că trebuie să cooperăm mai ferm ca o adevărată comunitate globală, acesta este”, a conchis dr. William Schaffner, expert în boli infecțioase la Centrul medical universitar Vanderbilt din Nashville, Tennessee.
Pomeni electorale în SUA: Pe cecurile trimise americanilor va figura numele lui Trump
Departamentul Trezoreriei din SUA (Ministerul de Finanțe) a ordonat ca pe cecurile de 1.200 de dolari ce urmează să le fie trimise unui mare număr de americani afectați de criza coronavirusului să fie imprimat numele președintelui Donald Trump, ceea ce ar putea încetini livrarea cecurilor cu câteva zile, a relatat cotidianul Washington Post. Oficiali din administrație care au dorit să li se păstreze anonimatul au precizat că numele lui Trump va apărea pe cecuri în partea de jos, sub rândul pe care scrie “Plată pentru impactul economic”. Casa Albă și Trezoreria nu au comentat deocamdată informația. Potrivit Washington Post, decizia de a include numele lui Trump pe cecuri a fost comunicată abia marți departamentului tehnic de la IRS (administrația financiară care se ocupă de distribuirea ajutorului). “Acum, personalul de la tehnic, care lucrează de acasă, lucrează contra cronometru la implementarea modificării softului, ceea ce va întârzia probabil emiterea primei serii de cecuri”, au indicat doi înalți oficiali citați de ziar.
Cecurile fac parte din pachetul de “stimulare” a economiei în valoare de 2,3 trilioane de dolari adoptat în martie de Washington pentru a reduce impactul economic al pandemiei cu noul coronavirus, survenită într-un an electoral în SUA, unde în noiembrie au loc alegeri prezidențiale.
Studiu de fezabilitate pentru un radiotelescop pe fața nevăzută a Lunii
NASA a decis să finanțeze un studiu de fezabilitate pentru proiectul de construcție a unui radiotelescop în interiorul unui crater de pe partea nevăzută a Lunii, informează Live Science. Partea nevăzută a Lunii este emisfera acestui satelit care este permanent cu “spatele” la Pământ și astfel oferă o perspectivă extrem de ofertantă asupra cosmosului, ferită de interferențele radio provenite de la Pământ și neafectată de atmosfera densă terestră care influențează capacitatea de detecție a telescoapelor terestre.
Noul radiotelescop, ce va funcționa pe unde ultra-lungi (10 - 50m), va fi numit “Lunar Crater Radio Telescope” (LCRT) și va avea niște avantaje “incredibile” prin comparație cu radiotelescoapele terestre, conform cercetătorului care a avansat această propunere, Saptarshi Bandyopadhyay. Astfel, NASA a decis să acorde suma de 125.000 de dolari, în cadrul programului său de susținere a conceptelor inovative, pentru desfășurarea unui studiu de fezabilitate privind acest telescop.
Radiotelescopul, conceput ca o rețea sau o plasă de sârmă, va fi instalat într-un crater cu diametrul de 3 până la 5 kilometri, pe fața nevăzută a Lunii. Plasa de sârmă ce va reprezenta “farfuria” acestui radiotelescop va avea diametrul de 1 km și va fi întinsă în crater de rovere DuAxel - roboți concepuți de NASA pentru a se putea deplasa și în plan vertical, conform propunerii.
Americanii ar vrea ca Biden să gestioneze epidemia și Trump economia
Numărul americanilor care aprobă prestația președintelui Donald Trump a crescut cu 5 puncte procentuale în ultima săptămână, dar alegătorii înregistrați continuă să-l prefere, cu o marjă restrânsă, pe democratul Joe Biden, relevă un sondaj Reuters/Ipsos făcut public marți. Sondajul, realizat luni și marți, a arătat de asemenea că americanii sunt mai atenți la ce spun candidații despre epidemia cu noul coronavirus decât la viziunea lor despre economie, sănătate sau imigrație, precum și că Biden este considerat mai potrivit pentru a gestiona țara în această criză. Per total, 45% dintre adulții din Statele Unite spun că aprobă prestația de președinte a lui Trump și 48% afirmă că aprobă modul în care a răspuns la criza coronavirusului, ceea ce indică o creștere de 5, respectiv 6 puncte procentuale față de un sondaj similar realizat săptămâna trecută. Totuși, estimările privind cota de aprobare a lui Trump au variat în ultimele săptămâni și nu este deocamdată clar dacă opinia publică tinde să se ralieze într-adevăr în jurul liderului de la Casa Albă, notează Reuters. Pe de altă parte, 45% dintre alegătorii înregistrați au declarat că îl vor susține pe Biden la alegerile din 3 noiembrie, iar 40% au afirmat că vor vota cu Trump. Biden și-a menținut un mic avantaj în intențiile de vot ale alegătorilor înregistrați în ultimele patru săptămâni. Întrebați ce consideră cel mai important la luarea deciziei cu cine să voteze la alegerile prezidențiale, 32% dintre americani au declarat că este vorba de planul respectivului candidat în ce privește relansarea după coronavirus. În număr mai mic, respondenții au indicat ca fiind cele mai importante opiniile candidaților despre economie (21%), sistemul de sănătate (13%) sau imigrație (5%). În același timp, 52% dintre americani au apreciat că Biden este mai potrivit pentru a gestiona epidemia cu noul coronavirus, pe Trump preferându-l în acest sens 48% dintre americani, și tot Biden este preferat pentru gestionarea sistemului de sănătate al SUA (57% față de 43% pentru Trump). Totuși, întrebați cine ar fi mai bun la frâiele economiei SUA, 53% l-au preferat pe Trump și 47% pe Biden.
Marea Britanie: O bătrână în vârstă de 106 ani a învins COVID19
O femeie de 106 ani, despre care se crede că este cel mai în vârstă pacient din Marea Britanie, a reușit să învingă noul coronavirus și a fost externată din spital, relatează Reuters. Connie Titchen, o stră-străbunică din Birmingham, centrul Angliei, s-a luptat cu noul coronavirus peste două două săptămâni, iar medicii i-au dat adeverință că poate ieși din spital. “Mă simt foarte norocoasă că am învins acest virus”, a spus Titchen. “Abia aștept să îmi văd familia”, a adăugat ea. Titchen, care s-a născut în 1913 și a prins ambele războaie mondiale, a fost internată în spital la mijlocul lunii martie fiind suspectă de pneumonie. Ulterior, ea a fost diagnosticată cu COVID-19. “Cred că secretul vârstei sale înaintate este că este activă fizic și foarte independentă. A avut o operație la șold în decembrie și în 30 de zile mergea din nou. Este minunată și știu că toată familia abia așteaptă să o vadă. Are câțiva fani”, a spus nepoata sa, Alex Jones, 40 de ani. “A fost fantastic să o văd pe Connie vindecându-se. A fost minunată și am făcut tot ce am putut mai bine pentru ca ea să își recupereze sănătatea”, a spus asistenta Kelly Smith, care a avut grijă de Connie.
Avortul prin intermediul medicamentor în Texas, restabilit de justiție
Apărători ai dreptului la avort și-au retras un recurs formulat la Curtea Supremă a Statelor Unite cu scopul de a împiedica statul Texas să interzică întreruperea voluntară a sarcinii în timpul pandemiei noului coronavirus, în urma unei răsturnări de situație în justiție. O Curte federală de Apel a hotărât luni seara că autoritățile din acest stat conservator nu pot include avortul pe bază de medicamente pe lista “operațiilor neurgente” - interzise în timpul crizei noului coronavirus.
Eficiente în întreruperea unei sarcini în primele săptămâni, aceste proceduri constau în administrarea unor pastile la un interval de aproximativ 30 de ore și nu sunt “proceduri chirurgicale”, au pledat în justiție apărătorii dreptului la avort. Însă autoritățile din Texas - al căror exemplu a fost urmat de mai multe alte state conservatoare - au decis să interzică avortul - cu scopul de a rezerva paturile din spitale și echipamentul de protecție pentru bolnavii de covid-19 și îngrijitorii acestora. Aplicarea acestei decizii “avorturilor prin intermediul medicamentor, în pofida faptului că nu sunt vizate, arată că este vorba despre un pretext și nu are o legătură reală cu criza sanitară”, a stabilit judecătorul James Dennis de la o Curte federală de Apel de la New Orleans.
În urma acestei hotărâri - a cincea în acest dosar - apărătorii dreptului la avort au retras marți un recurs formulat la cea mai înaltă jurisdicție din țară - care a devenit caduc -, în pofida faptului că avorturile chirurgicale rămân - în parte - interzise în Texas. Alte tribunale federale au împiedicat Alabama și Oklahoma să suspende dreptul femeilor de a avorta în timpul crizei sanitare cauzată de noul coronavirus. Această bătălie judiciară este ultima dintr-o serie, într-o țară care rămâne foarte împărțită la aproape 50 de ani de la legalizarea avortului de către Curtea Supremă.
Statele din zona de coastă garantează un acces relativ ușor la întreruperea voluntară a sarcinii, însă state mai religioase - din sud și din centru - și-au multiplicat legislația restrictivă și au obligat numeroase clinici să-și închidă ușile.
Creșe, grădinițe și școli primare, redeschise în Danemarca
Școlile au fost redeschise - timid - ieri în Danemarca, după ce au fost închise în urmă cu o lună din cauza epidemiei. Regatul este prima țară europeană care redeschide creșele, grădinițele și școlile primare după introducerea restricțiilor la 12 martie, din cauza epidemiei covid-19. Însă orele au fost reluate doar în jumătate dintre localitățile daneze și în 35% dintre instituțiile de la Copenhaga - celelalte instituții au cerut mai mult timp pentru a se adapta reglementărilor în domeniul securității sanitare aflate în vigoare. Toate instituțiile urmează să fie redeschise până la 25 aprilie.
Izolarea în Germania, prelungită până cel puțin la 3 mai
Restricțiile cu privire la deplasare care au intrat în vigoare luna trecută în Germania în vederea unei opriri a răspândirii noului coronavirus urmează să fie prelungite până cel puțin la 3 mai, dezvăluie în ediția de miercuri cotidianul economic Handelsblatt.
Guvernul Angelei Merkel a examinat o relaxare a măsurilor cu privire la comerțul cu amânuntul - începând de la 20 aprilie -, potrivit unor oficiali care au participat la o reuniune între cancelar și conducătorii landurilor.
Acord politic istoric în Irlanda
Liderii celor două mari partide de centru-dreapta din Irlanda - Fianna Fail și Fine Gael - au ajuns la un acord larg care deschide calea formării unui Guvern, se arată într-un document intern adresat aleșilor din Fine Gael, pe care Reuters scrie că l-a consultat. Fianna Fail al lui Micheal Martin și Fine Gael al premierului în exercițiu Leo Varadkar se succed la conducerea Guvernului de la independența Irlandei, însă nu au format vreodată o coaliție. Însă rezultatul alegerilor legislative de la 8 februarie - marcate de o ascensiune a naționaliștilor de stânga din cadrul Sinn Féin - le-a obligat să negocieze.
Ele au nevoie de susținerea cel puțin a altei formațiuni sau de opt aleși independenți pentru a-și asigura o majoritate în Parlament.
Potrivit acestui document intern, negociatori din ambele partide au finalizat luni o platformă politică comună, pe care liderii celor două formațiuni au aprobat-o și urmează să o prezinte miercuri membrilor partidelor.
În Parlament, care are 160 de mandate, Fianna Fail a obținut 37 de mandate, iar Fine Gael al lui Varadkar 35. Sinn Féin a obținut 37 de mandate.
