MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Studiu: Care a fost cel mai prost an din istorie pentru specia umană
O erupție vulcanică, urmată de o epidemie de ciumă, la jumătatea secolului 6, au cauzat distrugeri importante pentru omenire
O echipă formată din cercetători și oameni de știință a stabilit care a fost cel mai prost an din istorie pentru specia umană, relatează CNN.
Echipa a ajuns la concluzia că anul 536 după Hristos a fost începutul unei serii de evenimente teribile pentru umanitate.
O puternică erupție vulcanică a eliberat un nor uriaș de cenușă care a aruncat în întuneric emisfera nordică și a cauzat o scădere a temperaturilor care a dus la distrugerea recoltelor și foamete susține co-autorul studiului, profesorul Christopher Loveluck, de la Universitatea Nottingham.
“A fost începutul uneia dintre cele mai groaznice perioade în care puteai trăi”, a spus arheologul Michael McCormick de la Universitatea Harvard, citat de livescience.com.
Apoi suferința a fost agravată în anul 542 când populația Imperiului Roman, afectată deja de frig și foamete, a fost lovită și de ciuma bubonică.
În colaborare cu Paul Mayewski, glaciolog la Institutul de Schimbări Climatice din Maine, Orono, echipa condusă de Loveluck a identificat sursa norului de cenușă.
Analizând mostre de gheață din Ghețarul Colle Gnifetti, din Alpii elvețieni, cercetătorii au putut stabili poluanții atmosferici depozitați în ultimii 2000 de ani, se arată în studiul publicat săptămâna trecută în revista Antiquity.
Substanțele din gheață dovedesc faptul că erupția vulcanică a avut loc în Islanda, și nu în California cum s-a sugerat în studii anterioare.
Erupția vulcanică și epidemia de ciumă din 542 au cauzat o stagnare economică care a durat 30 de ani, până în 575, când sunt observate primele semne de revenire, a spus profesorul Loveluck.
Cercetătorii au observat că din anul 640 a apărut și urme de plumb în stratul de gheață studiat. Plumbul era utilizat pentru fabricarea monedelor. Astfel după anul 640, economia a început să crească rapid, adică după aproximativ 100 de ani. ”Există dovada unei transformări economice totale între 640 și 660” a spus profesorul Loveluck.
Înfrângere pentru Putin: Omul americanilor, șef la Interpol
România a votat pentru sud-coreeanul susținut de Washington
Interpolul l-a ales pe sud-coreeanul Kim Jong-yang ca președinte ieri, el învingându-l pe rusul Alexander Prokopchuk, un candidat care a stârnit îngrijorări din partea occidentului, scrie Reuters. Cele 194 de state membre, care s-au întrunit la Dubai pentru congresul anual, l-au ales pe Kim pentru un mandat de doi ani după ce fostul președinte, Meng Hongwei, a dispărut în septembrie pentru ca apoi să își dea demisia după ce autoritățile din China au comunicat că el este investigat pentru luare de mită. Președinția organizației, un rol mai mult formal, are de obicei un mandat de patru ani. De asemenea, Nestor R. Roncaglia din Argentina a fost ales ca vicepreședinte. Afacerile de zi cu zi ale organizației sunt gestionate de secretarul general, Jurgen Stock, din Germania. Candidatura lui Alexander Prokopchuk din Rusia, un general al poliției rusești, a dus la îngrijorări în Europa și SUA privind posibilitatea ca Rusia să abuzeze de puterile Interpolului. Politicienii din opoziție din Rusia și-au exprimat temerile că dacă un rus va conduce organizația, nu va mai exista un filtru pentru a elimina cererile nepotrivite ale Kremlinului. Alexei Navalny, un activist anti-corupție și un politician de opoziție, a scris pe Twitter că echipa sa „a fost victima abuzurilor Interpolului din cauza persecuției politice din Rusia”. În Londra, fostul oligarh rus Mikhail Khodorkovsky, a afirmat: „Sunt îngrijorat că dacă Prokopchuk este ales, el va fi pregătit să ducă la capăt orice acțiune la ordinele Kremlinului”. Statele Unite au comunicat marți că îl susțin pe Kim după ce un grup de senatori americani a acuzat Rusia că se folosește de Interpol pentru a lua măsuri contra dizidenților și opozanților Kremlinului. Reprezentantul României a votat pentru “favoritul” Occidentului.
Franța: Parlamentul adoptă două legi controversate anti-”fake news”
Parlamentul francez a adoptat marți seară, printr-un vot al Adunării Deputaților, două propuneri de lege controversate ce vizează combaterea “manipulării informației” în perioadele electorale, texte considerate “ineficiente” și “potențial periculoase” de către opoziție.
După două respingeri în Senat și eșecul unui compromis între cele două camere legislative, deputații au avut ultimul cuvânt asupra acestor texte.
Proiectele de legi, dorite de președintele Emmanuel Macron, care au fost ținta unor zvonuri în campania prezidențială, au fost aprobate cu votul majorității formate din La République en marche (LREM) și centru (MODEM).
Conform prevederilor adoptate, un candidat sau un partid va putea sesiza un judecător pentru a cere încetarea difuzării de “informații false” în timpul ultimelor trei luni înaintea unui scrutin național. Totodată, platformelor digitale (Facebook, Twitter etc.) li se impun obligații de transparență atunci când difuzează conținuturi plătite.
De asemenea, Consiliul Superior al Audiovizualului (CSA) va putea suspenda difuzarea serviciilor de televiziune controlate “de un stat străin sau sub influența” acelui stat dacă difuzează “în mod deliberat informații false de natură să altereze sinceritatea scrutinului”.
Macron anunțase în ianuarie, cu ocazia urărilor sale către presă, că vrea “să facă să evolueze dispozitivul nostru juridic pentru protejarea vieții democratice de aceste știri false”. Într-o aluzie de-abia voalată la media ruse RT și Sputnik, el a denunțat “această propagandă articulată cu mii de conturi pe rețelele sociale”, care, “într-o clipă”, răspândesc “minciuni inventate”.
În Adunarea Națională, textele au produs clivaje. Formațiunile de opoziție de dreapta și de stânga au votat contra ori s-au abținut, denunțând legi “inutile” și arătând spre “un risc” mai ales pentru libertatea de exprimare. Asociații și sindicate ale jurnaliștilor s-au declarat preocupate de o posibilă “cenzură”.
În centrul polemicii s-a aflat însăși definiția a ceea ce înseamnă “fake news”. Potrivit definiției adoptate, “informațiile false” sunt “alegații sau acuzații inexacte sau înșelătoare despre un fapt de natură să altereze sinceritatea scrutinului”.
Un nou comitet va desemna Premiul Nobel pentru Literatură
Un nou comitet va desemna Premiul Nobel pentru Literatură în 2019 și 2020, a anunțat televiziunea suedeză SVT. Academia Suedeză, în colaborare cu Fundația Nobel, a decis să formeze un nou Comitet Nobel. Acesta este format din zece membri, dintre care cinci sunt de la Academia Suedeză - Per Wastberg, Horace Engdahl, Kristina Lugn, Anders Olsson și Jesper Svenbro. În plus, cinci experți externi vor fi în comitet - Mikaela Blomqvist, Rebecka Karde, Kristoffer Leandoer, Henrik Petersen și Gun Britt Sundstrom. Potrivit SVT, toți membrii externi sunt autori și critici literari. Directorul executiv al Fundației Nobel, Lars Heinkensten a scris într-un comunicat de presă că cei cinci noi membri reprezintă un pas în restaurarea legitimității Academiei Suedeze. "Prin faptul că au fost acceptați cinci membri independenți, ne distanțăm de evenimentele care au avut loc anul trecut", a spus Heinkensten în comunicat, citat de SVT. "Este trist că anul acesta nu va fi acordat premiul Nobel pentru Literatură. De aceea este uimitor să lucrezi în acest comitet și să salvezi premiul pentru anii următori. Aproape prea bun ca să fie adevărat", a spus Kristoffer Leandoer. El este unul dintre membri externi care face parte din noul comitet.
Academia Suedeză se confruntă cu o criză în urma scandalului sexual în care a fost implicată.
Emirate: Un britanic condamnat la închisoare pe viață pentru spionaj
Britanicul Matthew Hedges a fost condamnat ieri la închisoare pe viață de un tribunal federal din Abu Dhabi, după ce fusese acuzat de spionaj luna trecută în beneficiul unei țări străine, a anunțat o purtătoare de cuvânt a familiei sale. “Putem confirma că a fost condamnat la închisoare pe viață”, a declarat aceasta telefonic.
Hedges (31 de ani), doctorand la Universitatea Durham, în nord-estul Angliei, a fost arestat pe aeroportul din Dubai la 5 mai, după o vizită de cercetare de două săptămâni în Emiratele Arabe Unite (EAU) privind politica externă și strategia de securitate a țării. De atunci, el se află încarcerat în EAU. Ministrul britanic de externe Jeremy Hunt s-a declarat “profund șocat” de condamnarea pronunțată miercuri.
“Sunt profund șocat și dezamăgit de verdictul de astăzi (miercuri)”, a reacționat ministrul într-o declarație transmisă AFP. “Acest verdict nu este ceea ce ne-am fi așteptat de la un prieten și un partener de încredere al Regatului Unit și contravine asigurărilor primite”, a declarat Hunt, care a subliniat că a evocat cazul lui Matthew Hedges cu prințul moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed ben Zayed. Potrivit mass-media din Emiratele Arabe Unite, Hedges are 30 de zile pentru a contesta sentința pronunțată miercuri.
Studiu: Mersul cu spatele ar ajuta memoria
Persoanele care merg cu spatele au rezultate mai bune la testele de memorie în comparație cu cele care stau pe loc sau se deplasează înainte, conform concluziilor unui studiu condus de o echipă de oameni de știință de la Universitatea Roehampton din Marea Britanie.
Cercetarea publicată în jurnalul Cognition demonstrează un nou efect care ar putea avea implicații importante în abordarea medicală a pierderilor de memorie.
Șase experimente au fost realizate pentru a se afla dacă mișcările înapoi ar avea efecte benefice în procesul de amintire în comparație cu cele efectuate înainte sau cu poziția statică.
Cei 114 participanți la studiu au fost împărțiți în grupuri care au vizionat o înregistrare video a unui eveniment înscenat în care unei femei îi era furată geanta, o listă cu cuvinte sau un set de imagini. Apoi, subiecții au mers înainte sau înapoi pe o distanță de zece metri, au urmărit înregistrări video filmate în timpul deplasării în față sau în spate sau și-au imaginat că se deplasau în cele două direcții.
La finalul experimentului, participanții au răspuns la întrebări referitoare la înregistrarea video sau li s-a solicitat să își amintească imaginile ori cuvintele observate inițial.
Rezultatele au indicat că mersul cu spatele (real, indus sau imaginar) a îmbunătățit procesul de amintire a detaliilor observate în înregistrarea video, a cuvintelor și a imaginilor.
Potrivit doctorului Aleksandar Aksentijevic, unul dintre cercetătorii care au condus studiul, rezultatele au demonstrat “în premieră” că această “călătorie mentală în timp indusă de mișcare direcționată înapoi a îmbunătățit performanțele mnemonice în cazul a diferite tipuri de informații”, un proces numit “efect mnemonic de călătorie în timp”.
Doctor Elias Tsakanikos, coparticipant la studiu, a subliniat existența unui “potențial imens pentru dezvoltarea acestui efect sub forma unei intervenții digitale pentru problemele de memorie în cazul adulților vârstnici” adăugând că echipa sa se află “în discuții” cu dezvoltatori de aplicații.
Amenințată cu articolul 7, Polonia face un pas în spate
Partidul de guvernământ Lege și Justiție din Polonia (PiS) a propus un amendament legislativ ieri, prin care renunță la reformele Curții Supreme de Justiție, legi care se află în centrul conflictului său cu Uniunea Europeană privind standardele democratice, relatează Reuters.
În octombrie, Curtea Europeană de Justiție a somat Polonia să suspende o reformă a Curții Supreme, ceea ce a permis în mod efectiv partidului de guvernământ să aleagă judecătorii de rang înalt.
O justificare a proiectului de modificare a Curții Supreme a fost publicată miercuri pe site-ul parlamentului polonez: "Amendamentul reprezintă o executare a ordinului Curții Europene de Justiție".
Într-o revizuire profundă a sistemului judiciar, reformele adoptate în iulie au obligat unii judecători de rang superior să se pensioneze anticipat. PiS a spus că au fost necesare aceste schimbări pentru a face instanțele mai eficiente, ignorând o serie de avertismente din partea UE de a renunța la aceste măsuri.
Legea a redus vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 de 65 de ani. De la punerea sa în aplicare, peste 20 de judecători ai Curții Supreme, aproximativ o treime din total, au fost forțați să demisioneze.
Comisia Europeana a declansat în decembrie 2017 o procedura fara precedent impotriva guvernului polonez, cea de activare a articolului 7 din Tratatul UE. Articolul 7 din Tratatul UE este procedura cea mai radicală de sancțiuni existentă împotriva unui stat membru, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot. Două țări ale UE, Polonia și Ungaria, sunt deja avertizate că li va aplica articolul 7.
Yemen: Aproximativ 85.000 de copii au murit de foame sau din cauza bolii
Aproximativ 85.000 de copii ar fi murit de foame sau din cauza unor boli după intensificarea războiului în Yemen, potrivit unei estimări făcute miercuri de ONG-ul Save The Children, relatează AFP.
ONG-ul afirmă, într-un comunicat, că a folosit date ONU în vederea evaluării nivelului mortalității provocate de cazuri de malnutriție severă și de boală în rândul copiilor cu vârsta de până în cinci ani. Bazându-se pe o ”estimare prudentă”, ONG-ul avansează că aproximativ 84.701 de copii ar fi murit de foame sau din cauza bolii din aprilie 2015 în octombrie 2018. Alții au fost uciși în lupte care însângerează această țară din Peninsula Arabică. Războiul din Yemen s-a soldat cu 10.000 de morți, iar 14 milioane de persoane se află în situație de pre-foamete, potrivit ONU. ”Suntem îngroziți de faptul că aproximativ 85.000 de copii ar fi murit de foame. La fiecare copil ucis de bombe și de gloanțe, alți zeci mor de foame, un lucru pe care-l putem evita”, a deplâns, citat într-un comunicat Save The Children, Tamer Kirolos, directorul organizației în Yemen.
