MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Studiu: Anticorpii împotriva COVID-19 durează cel puțin 8 luni
Cercetarea arată că anticorpii rămân în organism timp de opt luni, indiferent de gravitatea bolii, de vârsta pacienților sau de prezența unor patologii prealabile
Anticorpii neutralizanți împotriva SARS-CoV-2 persistă în organismul pacienților care au trecut prin boală cel puțin 8 luni de la infecție în majoritatea cazurilor, asigură un studiu realizat de spitalul milanez San Raffaele și de Institutul Superior de Sănătate (ISS) italian.
Pacienții infectați care produc anticorpi în primele 15 zile de la contractarea bolii au un risc mai mic de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, precizează studiul publicat de ieri de revista științifică Nature Communications.
Durata anticorpilor și importanța dezvoltării lor timpurie pentru a combate infecția sunt principalele rezultate ale studiului realizat de cele două institute din Italia. Pe baza a 162 de pacienți testați pozitiv la SARS-CoV-2 cu simptome diferite, studiul conchide că anticorpii rămân în organism timp de 8 luni, indiferent de gravitatea bolii, de vârsta pacienților sau de prezența unor patologii prealabile.
Primele mostre de sânge prelevate au corespuns perioadei martie-aprilie 2020, în timp ce ultimele au fost realizate în noiembrie. “După opt luni de la diagnostic doar trei pacienți nu au mai răspuns pozitiv la testul de anticorpi”, au explicat ISS și spitalul San Raffaele într-un comunicat.
În schimb, 79% dintre persoanele analizate au produs anticorpi în primele săptămâni de la începerea simptomelor, iar cei care nu au dezvoltat anticorpi au avut un risc mai mare de a face o formă mai gravă a bolii, dincolo de alți factori.
Anticorpii gripei sezoniere “recunosc parțial noul coronavirus”
“Pacienții care nu pot produce anticorpi neutralizanți în prima săptămână după infectare trebuie identificați și tratați la timp, deoarece riscă să dezvolte forme mai grave ale bolii”, a precizat Gabriella Scarlatti, directoarea departamentului de boli virale de la spitalul San Raffaele din Milano. Studiul are “implicații atât în privința gestionării clinice a bolii pacientului cât și în frânarea pandemiei”, a explicat Scarlatti în comunicat.
Studiul a analizat și reactivarea anticorpilor în fața coronavirusului sezonier, responsabil cu gripa, și a concluzionat că aceștia “recunosc parțial noul coronavirus și se pot reactiva după infecție, deși nu sunt eficienți în neutralizarea lui”.
Cu toate acestea este vorba de o veste bună, având în vedere că exista temerea ca acest tip de anticorpi ar putea încetini dezvoltarea anticorpilor specifici împotriva SARS-CoV-2 și ar avea efecte negative în timpul bolii.
Populația Chinei a crescut cu 72 de milioane de locuitori în zece ani
Populația Chinei a ajuns anul trecut la 1,41 miliarde de locuitori, a anunțat ieri cea mai populată țară din lume, prezentând rezultatele recensământului său decenal. Comparativ cu precedentul recensământ realizat în 2010, populația Chinei a crescut cu 72 de milioane de locuitori, o creștere cu 5,38% în 10 ani, a declarat Biroul Național de Statistică (BNS).
Publicarea rezultatelor acestui recensământ, așteptată la începutul lunii aprilie, a fost amânată cu câteva săptămâni, alimentând ideea că cifrele ar putea fi deranjante pentru regimul comunist.
La sfârșitul lunii aprilie, guvernul de la Beijing a negat informațiile apărute în presă care susțineau că China era pe punctul de a anunța primul său declin al populației de la marea foamete de la sfârșitul anilor 1950, care a provocat moartea a zeci de milioane de persoane. Până în prezent, China a prevăzut o curbă de creștere a populației care va atinge un maxim în 2027, când India o va devansa, devenind cea mai populată țară din lume. Populația chineză va începe apoi să scadă, ajungând la 1,32 miliarde de locuitori în 2050.
Recensământul decenal s-a încheiat în decembrie anul trecut și a fost realizat cu ajutorul a 7 milioane de voluntari care au mers din ușă în ușă în toată țara. Prin urmare, rezultatele sale sunt considerate mai fiabile decât anchetele demografice anuale, care se bazează pe estimări.
Din 2017, rata natalității a scăzut constant în China, în pofida relaxării anul precedent a politicii “copilului unic”, permițând nașterea unui al doilea copil.
Rata natalității a scăzut în 2019 la 10,48 la 1.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel de la fondarea Chinei comuniste în 1949.
Există numeroase motive pentru scăderea ratei natalității: o scădere a numărului de căsătorii, costul locuințelor și al educației, faptul că femeile amână nașterea unui copil punând înainte cariera. Demografii au avertizat China împotriva unei evoluții în stil japonez sau sud-coreean, cu o populație în scădere și un număr mare de oameni în vârstă în raport cu cei tineri și activi pe piața muncii. În martie, Parlamentul chinez a adoptat un plan pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare în următorii cinci ani, spre dezaprobarea unei mari părți a opiniei publice.
Atac armat cu 11 morți la o școală din Rusia, majoritate elevi
Cel puțin 11 persoane, majoritatea copii, au fost ucise ieri în urma unui atac armat la o școală din orașul Kazan din Rusia. Unele agenții de presă ruse afirmă că doi atacatori au fost implicați în comiterea atacului în timp ce altele vorbesc și de un al treilea. Medicii au informat și despre spitalizarea a 32 de răniți. Presa locală scrie că elevii au fost evacuați, unele imagini video arătând copii sărind afară pe geam. „Forțele de ordine au arestat un adolescent care este suspencat de faptul că se află la originea atacului armat”, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de securitate, care precizează că 21 de brigăzi de ambulanțieri au fost trimise la fața locului. Potrivit liderului Tatarstanului, o republică musulmană a cărei capitală se află la Kazan, suspectul arestat este în vârstă de 19 ani. „El avea un permis de portarmă”, a precizat Ruslan Minnihanov, care s-a dus la fața locului, la televiziunea publică. Potrivit Interfax, RIA Novosti și Interfax, cel de-al doilea atacator, care s-a baricadat în școală, a fost ucis într-un asalt al poliției. Însă Comitetul Antiterorist al Rusiei a anunțat că atacul a fost întreprins de o singură persoană.
La ora locală 09:30, atacatorul înarmat a deschis focul în gimnaziul nr.175 din Kazan, iar în urma atacului au murit pe loc 8 persoane, majoritatea copii. De asemenea, la spital au fost internați 18 copii, dintre care 6 în stare foarte gravă.
Motivul din spatele atacului nu este deocamdată clar. Potrivit martorilor, elevi din clase mai mari, atacatorii au declanșat inițial o explozie, apoi s-au auzit focuri de armă. „Am auzit o explozie în clădirea școlii, vedem un fum puternic”, a declarat un martor neidentificat, citat de RIA Novosti. „Eu eram în clasă. Am auzit mai întâi o explozie, iar apoi focuri de armă”, a declarat pentru Tass o profesoară de la această școală.
Președintele Vladimir Putin a anunțat marți după-amiază că a ordonat revizuirea regulilor de port-armă în Rusia ca urmare a atacului. „Președintele a ordonat să fie elaborat de urgență un nou cadru privind tipul de arme autorizat pentru circulație în rândul populației civile, ținând cont de tipul” de armă folosit în atacul din Kazan, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
O suprafață de pădure de dimensiunea Franței s-a regenerat în ultimii 20 de ani
O suprafață de pădure de dimensiunea Franței s-a regenerat natural la nivel mondial în ultimii 20 de ani, arată un studiu citat de BBC. Pădurile regenerate ar putea absorbi echivalentul a 5,9 gigatone de dioxid de carbon - mai mult decât cantitatea anuală de emisii produsă de SUA, potrivit grupurilor de conservare. O echipă condusă de organizația World Wide Fund for Nature (WWF) a folosit date din satelit pentru a construi harta pădurilor regenerate.
Regenerarea pădurilor implică recuperarea zonelor împădurite fără nicio intervenție umană sau cu intervenții minime, acestea constând în plantare de copaci, delimitarea zonelor pentru a restrânge accesul animalelor domestice sau îndepărtarea plantelor invazive.
William Baldwin-Cantello de la WWF a spus că regenerarea naturală a pădurilor este deseori mai “ieftină, productivă și favorabilă biodiversității decât plantarea activă de păduri”. În același timp, el spune că regenerarea pădurilor trebuie apreciată la adevărata valoare. “Pentru a evita schimbările climatice periculoase trebuie să oprim despădurirea și să refacem zonele împădurite”.
“Milioane de hectare de păduri sunt despădurite în fiecare an, cu mult mai multe decât se regenerează”, spune William Baldwin-Cantello.
Pădurea Atlanticului din Brazilia oferă speranțe, potrivit studiului. O suprafață de mărimea Olandei s-a regenerat acolo în ultimii 20 de ani. Totodată, în pădurile din nordul Mongoliei 1,2 milioane de hectare de pădure s-au regenerat în ultimii 20 de ani. Fenomenul de regenerare s-a remarcat și în Africa Centrală și Canada.
În același timp, cercetătorii avertizează că pădurile lumii se confruntă cu multe amenințări. În ciuda semnelor încurajatoare, precum cazul pădurilor de pe coasta Braziliei, despădurirea se produce cu o asemenea viteză încât este nevoie ca suprafața împădurită să-și dubleze dimensiunea pentru a atinge pragul minim de conservare.
Una dintre cele mai simple metode de a reduce emisiile de carbon este plantarea de copaci. Cu toate acestea, cercetătorii spun că trebuie plantați copacii potriviți în locurile potrivite pentru ca această măsură să producă rezultate.
O navă americană trage focuri de averisment împotriva a 13 vedete iraniene, în Strâmtoarea Ormuz
O navă a Pazei de Coastă aparținând Marinei americane (US Navy) a tras tiruri de avertisment vizând peste 12 nave iraniene care s-au apropiat de submarinul american lansator de rachete Georgia, în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Pentagonul. În total 13 vedete de atac rapid aparținând Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Republicii islamice, s-au apropiat la mai puțin de 140 de metri de acest grup de șapte nave americane, din care face parte USS Monterey, iar una a tras 30 de focuri de avertisment - în două salve -, a pecizat un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Acesta este al doilea incident de acest fel în două săptămâni.
“Din nefericire, hărțuirea gardienilor revoluției nu este un fenomen nou”, a insistat John Kirby. “Este periculos. Nu este profesionist. Este tipul de acțiune care poate cauza răniți și conduce la erori de apreciere în regiune”, a denunțat el.
Navele americane au dreptul la “legitimă apărare” și știu să servească de el, a precizat Kirby. Aceste manevre au avut loc în Strâmtoarea Ormuz, unde nave dispun de puțin spațiu de manevră, a notat el. “Este un gât de sticlă în regiune”, a subliniat el.
La sfârșitul lui aprilie, trei nave iraniene de atac s-au apropiat la mai puțin de 70 de metri de două nave americane, în apele internaționale, în nordul Golfului Persic, iar US Navy a tras focuri de avertisment. Strâmtoarea Ormuz este o cale de trecere stragică, tranzitată de o treime din petrolul transportat pe mare din lume.
Facebook va încuraja oamenii să citească articolele înainte să le distribuie
Pentru că știrile false se ascund sub titluri senzaționale și se răspândesc și din lipsa de atenție a oamenilor, Facebook a decis să le spună propriilor utilizatorii să citească știrile înainte să le trimită mai departe, tocmai pentru a nu contribui la răspândirea informațiilor false.
Facebook a început să testeze o nouă interfață, prin care este afișat, pe jumătatea inferioară a ecranului, un mesaj nou atunci când oamenii folosesc funcția Share fără a fi citit înainte articolul. Meniul, care apare imediat după apăsarea butonului Share, îi dă utilizatorului (care nu a citit înainte articolul) două opțiuni: să citească articolul sau să continue cu partajarea acestuia. Facebook nu obligă utilizatorul să citească articolul înainte de a-l partaja, însă îi transmite, subtil, că dă share la un material fără să știe exact ce conține. Noua funcție este, evident, o încercare de limitare a transmiterii știrilor false, la căror răspândire contribuie utilizatorii rețelelor sociale, când dau share fără citească mai mult decât titlul.
Pe de altă parte, Facebook, al cărui trafic beneficiază de pe urma răspândirii inclusiv a știrilor false, nu pare dispus să facă nimic în legătură cu propriul algoritm, care avantajează postările controversate, inclusiv cele care încurajează la ură și discriminare. Chiar și în ceea ce privește utilizatorii care dau share fără citească materialele, Facebook s-a mișcat foarte greu. Acest test, care nu se știe când va fi implementat la nivelul întregii platforme, vine la 8 luni distanță după ce Twitter a lansat o funcție similară.
Rusia pregătește o lege prin care să-i excludă pe susținătorii lui Navalnîi din alegeri
Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, urmează să examineze un proiect de lege privind interzicerea alegerii ca deputați a unor persoane implicate în organizații clasificate drept “extremiste”, un text care îi vizează în fapt pe susținătorii opozantului politic Aleksei Navalnîi. “Prima lectură va avea loc la 18 mai. Este important să nu se întârzie. Contăm pe susținerea colegilor noștri, pentru ca noile reglementări să funcționeze înainte de viitoarele alegeri” legislative, prevăzute în septembrie, a anunțat pe canalul Telegram al Comisiei însărcinate cu amestecuri în afaceri interne, deputatul Vasili Piskarev. Textul ar urma să se aplice retroactiv. El vizează orice persoană care a ocupat un post de conducere într-o organizație cu până la trei ani înainte să fie calificată drept “extremistă”. În cazul membrilor, acest termen este de un an.
Această inițiativă legislativă intervine în contextul în care justiția rusă urmează să examineze, la 17 mai, o cerere a parchetului ca rețeaua regională a Fondului luptei împotriva corupției (FBK) al lui Aleksei Navalnîi să fie calificată drept “extremiste”.
Navalnîi, încarcerat din ianuarie, intenționa să prezinte candidați în alegerile legislative din septembrie sau să susțină candidați ai altor formațiuni mai bine plasați să înfrângă reprezentanți ai Kremlinului. În cazul unei clasări a acestor birouri drept extremiste, ele ar fi interzise de facto, iar membrii lor ar risca să ajungă după gratii.
Însă birourile regionale ale lui Navalnîi și-au anunțat dizolvarea în aprilie. Această rețea a fost introdusă deja, la sfârșitul lui aprilie, pe lista organizațiilor “extremiste și teroriste” a serviciului rus de informații financiare. Pe aceeași listă se află numele a sute de organizații și persnalități ruse și străine - inclusiv grupările jihadiste Al-Qaida și Statul Islamic (SI).
