MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Stoianoglo nu exclude posibilitatea unei întâlniri cu Putin
Candidatul forțelor pro-ruse spune totuși că vrea integrarea Moldovei în Uniunea Europeană
Contracandidatul Maiei Sandu în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, Alexandr Stoianoglo, respins sugestiile că ar fi îndatorat Rusiei, făcând apel la integrarea europeană, evitând în acelaşi timp diviziunile pe care, în opinia sa, le-a creat preşedintele. Alexandr Stoianoglo este susţinut în turul doi al scrutinului de duminică de un partid legat în mod tradiţional de Rusia.
Într-un interviu acordat marţi agenţiei Reuters, el a declarat că, dacă va fi ales să conducă fostul stat sovietic, va încerca să reducă diferenţele cu enclava separatistă Transnistria din Moldova şi că este pregătit să se întâlnească cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dacă acest lucru este în interesul majorităţii compatrioţilor săi.
”Nu am avut niciun contact de ani de zile cu oficiali din Rusia. Nici la telefon, nici în secret, nici în întâlniri, nici nicăieri”, a declarat Stoianoglo ca răspuns la acuzaţia lui Sandu că ar fi un «cal troian» şi «omul Moscovei».
Stoianoglo, răspunzând la întrebări în scris, a declarat că nu are nicio legătură cu Ilan Shor, omul de afaceri pro-rus fugar care recunoaşte că a plătit alegători pentru a vota ”nu” la referendum. El şi-a reafirmat apelul pentru o ”resetare” a relaţiilor cu Moscova, în ciuda criticilor din partea adversarilor.
Nu a condamnat invazia din Ucraina
Stoianoglo, despre care Sandu a spus că a fost demis din funcţia de procuror general pentru că nu a reuşit să combată corupţia, nu a condamnat invazia Rusiei din 2022 în Ucraina. El a numit-o ”o tragedie continuă” şi a spus că ar putea lua în considerare întâlnirea cu Putin în anumite condiţii. ”Dacă (agenda) este suficient de interesantă pentru majoritatea moldovenilor încât să fie necesară o întâlnire între cei doi lideri, mă voi întâlni cu preşedintele Rusiei”, a spus el.
Integrarea europeană, a spus el, trebuie să se concentreze pe respectarea standardelor şi legislaţiei UE. ”Fiecare pas spre Bruxelles trebuie făcut împreună cu (liderii Transnistriei)”, a spus el.
Stoianoglo a declarat că nu este clar dacă în turul al doilea va câştiga votanţii care au susţinut nouă candidaţi eliminaţi în primul tur, unii dintre ei neprietenoşi cu Sandu. ”Alegătorii noştri sunt sofisticaţi şi comportamentul lor este uneori imprevizibil. Nimic nu este sigur”, a spus el.
Ucraina anunţă mobilizarea a încă 160.000 de oameni
Confruntată cu un avans accelerat al trupelor ruse, Ucraina a anunţat marţi o nouă mobilizare a 160.000 de militari, în timp ce Statele Unite au confirmat marţi pentru prima dată prezenţa unui „număr mic” de soldaţi nord-coreeni în regiunea rusă Kursk, la frontiera cu Ucraina.
De aproximativ un an, Rusia a preluat iniţiativa împotriva trupelor ucrainene, afectate de lipsa de oameni şi de echipamente şi de tergiversările occidentale privind utilizarea şi amploarea ajutorului militar acordat.
Pentru a contracara această situaţie, Kievul va mobiliza cel puţin 160.000 de soldaţi suplimentari, a anunţat în parlament Oleksandr Litvinenko, secretar al Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare. Potrivit lui Litvinenko, acest lucru va suplimenta rândurile armatei cu 85%, în timp ce un total de 1.050.000 de cetăţeni au fost înrolaţi de la începutul invaziei. Această mobilizare urmează să aibă loc în următoarele trei luni, a declarat pentru AFP o sursă din sectorul securităţii.
Confruntate cu o armată ucraineană mai puţin echipată şi lipsită de oameni, forţele ruse, în ciuda pierderilor importante suferite, au înregistrat o serie de succese în ultimele săptămâni. Marţi, au afirmat că au cucerit Selîdove, un oraş care avea o populaţie de aproximativ 20.000 de locuitori înainte de război, ceea ce reprezintă un avans important către Pokrovsk, un nod logistic din regiunea ucraineană Doneţk, în estul ţării. Ministerul rus al Apărării a anunţat, de asemenea, capturarea a trei localităţi din zonă: Hirnîk, Katerinivka şi Bogoiavlenka.
Armata rusă a avansat cu 478 km2 în Ucraina de la începutul lunii octombrie, cel mai mare câştig teritorial într-o singură lună din martie 2022 şi din primele săptămâni ale conflictului, potrivit unei analize realizate luni de AFP pe baza datelor Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW).
În august, Ucraina a încercat să forţeze Rusia să îşi redirecţioneze o parte din forţele desfăşurate în regiunea Doneţk, atacând şi ocupând o parte din regiunea de frontieră rusă Kursk, aflată mai la nord. Totuşi, acest pariu pare să fi eşuat, iar acum, potrivit Occidentului, Kievului şi Seulului, Rusia a fost întărită cu mii de soldaţi nord-coreeni, în timp ce Moscova a încheiat o alianţă tot mai strânsă cu Phenianul.
Pe de altă parte, o delegaţie din Coreea de Sud - un important producător de arme - urmează să viziteze Ucraina săptămâna aceasta, conform informaţiilor din presă, cu scopul de a „intensifica schimburile” între Kiev şi Seul, potrivit lui Zelenski.
Sondaj: Avansul lui Harris faţă de Trump s-a redus la un singur punct
Avansul Kamalei Harris asupra lui Donald Trump s-a diminuat pe ultima sută de metri a competiţiei prezidenţiale din SUA, democrata având acum un singur punct procentual avans faţă de republican, adică 44% faţă de 43% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat marţi.
Sondajul realizat timp de trei zile a fost finalizat duminică şi arată practic o egalitate efectivă înaintea alegerilor din 5 noiembrie. Sondajul are o marjă de eroare de trei puncte procentuale.
Deşi Harris l-a devansat pe Trump în fiecare sondaj Reuters/Ipsos cu alegători înregistraţi de când a intrat în cursa prezidenţială, în iulie, avansul ei s-a redus constant de la sfârşitul lunii septembrie.
Sondajele naţionale, inclusiv sondajele Reuters/Ipsos, oferă semnale importante cu privire la opiniile electoratului, însă Colegiul Electoral, constituit stat cu stat, determină câştigătorul, şapte dintre aceste state fiind susceptibile de a fi decisive.
Trump a învins-o pe democrata Hillary Clinton în alegerile din 2016, triumfând în Colegiul Electoral chiar dacă ea a câştigat votul popular naţional cu două puncte.
Sondajele au arătat că Harris şi Trump sunt la egalitate şi în aceste state de mare miză.
Bărbatul care a pătruns în casa lui Nancy Pelosi, condamnat la închisoare pe viaţă
Bărbatul care a pătruns în casa fostului preşedinte al Camerei Reprezentanţilor din SUA Nancy Pelosi şi l-a atacat pe soţul acesteia cu un ciocan a fost condamnat la închisoare pe viaţă, fără posibilitatea eliberării condiţionate, transmite BBC.
David DePape a fost, de asemenea, condamnat pentru acuzaţii federale în luna mai, ceea ce a condus la o pedeapsă de 30 de ani de închisoare, care va fi acum executată concomitent.
Un juriu din San Francisco l-a găsit pe DePape vinovat de răpire, tâlhărie de gradul întâi şi reţinere ilegală a unui bătrân. În urma atacului, Paul Pelosi, în prezent în vârstă de 84 de ani, a stat în spital timp de şase zile cu craniul fracturat şi alte răni.
Într-o declaraţie după pronunţarea sentinţei, familia Pelosi a declarat că ”s-a făcut dreptate”.
Un avocat al lui DePape a declarat că intenţionează să facă apel împotriva hotărârii de marţi. ”Acesta a fost un final cu adevărat tragic pentru o poveste tragică”, a declarat avocatul Adam Lipson reporterilor după audiere.
Lipson a făcut presiuni nereuşite asupra judecătorului pentru a pronunţa o sentinţă mai blândă, argumentând că DePape suferea de probleme de sănătate mintală şi de izolare, ceea ce, în opinia sa, îl făcea vulnerabil la propagandă.
Judecătorul Harry Dorfman a refuzat, spunând că nu simte simpatie pentru DePape. ”Simt simpatie pentru victima din acest caz, care este norocoasă să fie în viaţă”, a declarat judecătorul Dorfman în timp ce pronunţa sentinţa.
Un atac israelian a ucis aproape 100 de persoane într-un bloc din Fâşia Gaza
Cel puţin 93 de palestinieni au fost ucişi sau daţi dispăruţi şi zeci au fost răniţi marţi, într-un atac israelian asupra unei clădiri rezidenţiale din nordul oraşului Beit Lahiya din Gaza, potrivit unui bilanţ al Ministerului Sănătăţii din enclava palestiniană, un incident pe care SUA l-au calificat drept „îngrozitor”, relatează Reuters.
Medicii au declarat că cel puţin 20 de copii se numără printre morţi. „Un număr de victime sunt încă sub dărâmături şi pe drumuri, iar echipajele de ambulanţă şi de protecţie civilă nu pot ajunge la ele”, a declarat Ministerul Sănătăţii din teritoriu.
Ulterior, Ismail Al-Thawabta, directorul biroului de presă al guvernului din Gaza, a estimat numărul deceselor la 93.
Israelul nu a făcut niciun comentariu imediat. Armata israeliană a pus frecvent sub semnul întrebării cifrele privind numărul morţilor publicate de biroul media condus de Hamas, afirmând că acestea au fost adesea exagerate. Principalul aliat al Israelului, Statele Unite, s-a declarat îngrijorat de numărul mare de victime, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, calificându-l drept un „incident îngrozitor cu un rezultat îngrozitor”. Oficialii americani au contactat guvernul israelian pentru a întreba ce s-a întâmplat, a declarat Miller reporterilor, adăugând că este la curent cu rapoartele conform cărora mulţi dintre morţi sunt copii.
Cel puţin 51 de morţi în Spania în urma inundaţiilor violente din regiunea Valencia
În total 51 de persoane au murit în regiunea Valencia, în estul Spaniei, unde ploi torenţiale au provocat inundaţii, anunţă miercuri şeful Guvernului regional Carlos Mazon. ”Putem confirma că unele corpuri au fost găsite”, declară presei Carlos Mazon, subliniind că autorităţile nu pot să dea detalii înainte de a informa familiile victimelor.
Guvernul central a înfiinţat o Celulă de Criză, care s-a reunit pentru prima oară marţi seara. ”Urmăresc cu îngrijorare informaţiile despre persoane date dispărute şi pagubele cauzate de furtună în ultimele ore”, a anunţat pe X premierul Pedro Sanchez, care a cerut populaţiei să urmeze sfaturile autorităţilor. ”Fiţi foarte prudenţi şi evitaţi deplasările inutile”, i-a îndemnat premierul.
Primarul din Valencia a anunţat că toate şcolile şi grădiniţele publice rămân închise miercuri şi că toate evenimentele sportive au fost anulate.
Alte zece zboruri care urmeau să plece sau să sosească pe aeroport au fost anulate.
Regiunea Valencia şi coasta mediteraneană spaniolă în general sunt afectate toamna de fenomenul meteorologic ”gota fria” (”picătura rece”), o depresie izolată la înaltă altitudine care provoacă ploi bruşte şi extrem de violente, care durează uneori mai multe zile. Cercetătorii avertizează că fenomenele meteorologice extreme - de exemplu valuri de căldură şi furtuni - sunt tot mai intense, din cauza modificărilor climatice.
