MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Statul Islamic se reorganizează și pune ochii pe Europa
În pofida eșecurilor militare în Irak și Siria, gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) s-a reorganizat și "se concentrează mai mult ca niciodată" asupra atacurilor în afara acestor zone de conflict, în special în Europa, a subliniat joi un înalt responsabil al ONU. Potrivit lui Jeffrey Feltman, secretar general adjunct pentru probleme politice,
"continuând să reziste, în special la Mosul și Raqqa, Statul Islamic și-a reorganizat structura militară, dând mai multă putere comandanților militari și se concentrează mai mult ca niciodată asupra pregătirii și inspirării atacurilor în afara zonelor de conflict". În acest sens, el a evocat recentele atacuri comise în Belgia, Franța, Regatul Unit, Suedia, Rusia, Turcia și Germania. Volumul mesajelor grupării prin rețelele de socializare a scăzut în ultimele 16 luni, dar "amenințarea persistă pentru că susținători ai Statului Islamic în afara Siriei și Irakului recepționează și redistribuie această propagandă".
Numărul total al combatanților Statului Islamic, precum și veniturile grupării jihadiste au scăzut de asemenea în ultimele 16 luni, a notat Feltman, care a vorbit în fața Consiliului de Securitate. Dar Statul Islamic poate conta în continuare "pe zeci de milioane de dolari lunar" provenind între altele din vânzări de petrol, extorcări de fonduri și din răpiri pentru răscumpărării, din trafic de antichități și din exploatarea resurselor miniere în teritoriile pe care le controlează, precum fosfații.
Chiar dacă numărul combatanților străini recrutați de Statul Islamic s-a diminuat de asemenea în ultimele 16 luni, "revenirea și instalarea acestor combatanți sosiți din zone de conflict în alte regiuni reprezintă o amenințare considerabilă pentru securitatea națională", a subliniat Feltman.
Arabia Saudită, EAU, Bahrainul și Egiptul publică o listă cu ”teroriști” susținuți de Qatar
Arabia Saudită și aliații săi, care și-au rupt relațiile diplomatice cu Doha, au publicat vineri o listă cu numele unor persoane și organizații care ar fi legate de activități ”teroriste” susținute, în opinia lor, de Qatar. Persoanele și organizațiile ale căror nume figurează pe această listă ”au legături cu Qatarul și se află în serviciul unui program politic suspect al Qatarului”, se arată în comunicatul comun al Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite (EAU) și Bahrainului - țări de la Golful Persic vecine cu Qatarul - și Egiptului. Acest lucru demonstrează că Doha ”afirmă pe de o parte că luptă împotriva terorismului, în timp ce, pe de altă parte, finanțează și găzduiește organizații teroriste”, adaugă aceeași sursă. ”De comun acord, cele patru țări au repertoriat pe această listă 50 de persoane și 12 entități”, se precizează în comunicatul comun, în care semnatarii afirmă că ”nu-și vor menaja eforturile” în a le urmări. Pe această listă se află cel puțin două nume citate deja pe plan internațional ca fiind finanțatori ai terorismului și împotriva cărora Qatarul a luat măsuri, potrivit unui raport recent al Departamentului de Stat american. Alături de cetățeni ai Qatarului desemnați pe această listă se află persoane sau organizații originare din Egipt, Bahrain sau Libia.
Criza a izbucnit luni, când Arabia Saudită, EAU, Bahrainul și Egiptul și-au întrerupt relațiile diplomatice cu Doha, pe care o acuză că întreține legături cu ”organizații teroriste și grupări sectare care caută să destabilizeze regiunea, între care Frații Musulmani, Daesh (acronimul arab al grupării Statul Islamic) și Al-Qaida”.
Parlamentul japonez deschide calea abdicării împăratului Akihito
Parlamentul japonez a votat vineri o lege care-i permite împăratului Akihito, în vârstă de 83 de ani, să cedeze tronul fiului său mai mare și a deschis astfel calea primei abdicări din ultimii peste 200 de ani. Akihito a creat o surpriză în august, când a sugerat într-o alocuțiune televizată că se teme că nu mai este capabil să își îndeplinească multiplele sarcini legate de rangul său de ”simbol al națiunii și de unitatea poporului”, din cauza vârstei.
Legea, inițiată de Guvernul premierului conservator Shinzo Abe, i se aplică doar lui, iar împăratul trebuie să-i cedeze locul prințului moștenitor Naruhito la o dată care va fi stabilită prin decret, în următorii trei ani de la intrarea în vigoare a textului legislativ. Dacă totul decurge cum s-a prevăzut, împăratul va putea, potrivit presei japoneze, să renunțe la funcție încă din 2018 și să lase prințului moștenitor Tronul Crizantemei la începutul lui 2019, după trei decenii de domnie intitulată Heisei sau ”finalizarea păcii”.
Catalonia va organiza un referendum de independență pe 1 octombrie
Catalonia va organiza un referendum privind independența de Spania pe 1 octombrie, a declarat vineri liderul regiunii, deschizând luni de confruntare cu Guvernul central, care afirmă că un astfel de vot este ilegal și nu trebuie să aibă loc. “Întrebarea va fi: Vreți să devină Catalonia un stat independent, sub forma unei republici?”, a precizat președintele Guvernului catalan, Carles Puigdemont. El a precizat că încercările de a stabili o dată și formularea întrebării împreună cu Guvernul de la Madrid au eșuat, așa că a luat deciziile unilateral. “Am făcut întotdeauna oferte diferite și toate au fost respinse, fără excepție”, a explicat Puigdemont. Tentative secesioniste precedente ale Cataloniei – o regiune bogată cu populație numeroasă, a cărei capitală este Barcelona – au fost blocate de Guvernul conservator spaniol și de Curtea Constituțională. Pe de altă parte, activiști proindependență au organizat un vot simbolic în 2014, la câteva luni după ce scoțienii au votat pentru rămânerea în Marea Britanie. Aproximativ două milioane de oameni au votat în favoarea secesiunii, deși rata de participare a fost relativ scăzută. Scrutinul nu a avut, însă, nicio valoare legală.
Deocamdată nu este clar cât de departe vor merge luptele dintre Guvernul regional catalan și cel de la Madrid. În baza Articolul 155 din Constituția Spaniei, Madridul are puterea de a interveni direct în funcționarea Guvernului regional de la Barcelona și îl poate obliga să renunțe la vot. Acest lucru poate implica trimiterea poliției sau suspendarea autorității Guvernului regional.
Purtarea vălului islamic în spațiile publice, interzisă în Austria
Purtarea vălului islamic în spațiile publice va fi interzisă în Austria începând de la 1 octombrie, măsură pe care coaliția centristă aflată la putere a decis să o ia în fața progreselor extremei drepte. Interdicția, care se referă la vălul integral — burqa sau niqab — și funcționează deja în țări ca Franța, Belgia, Bulgaria, precum și în unele regiuni din Elveția, face parte din "legea integrării" votată la jumătatea lunii trecute de parlamentul de la Viena. Încălcarea acestei prevederi urmează să fie sancționată cu o amendă de până la 150 de euro. Măsura a generat intense dezbateri în Austria, mai ales în rândul comunității musulmane, iar președintele țării, ecologistul liberal Alexander Van der Bellen, care a promulgat textul vineri, a apreciat că "nu este o lege bună".
Legea integrării mai prevede, între altele, obligația ca refugiații și solicitanții de azil să semneze un "contract de integrare" cu un termen de un an, care să cuprindă participarea la cursuri de limbă și de educație civică și un bilanț al competențelor și pregătirii pentru integrarea profesională.
Ministrul austriac de externe Sebastian Kurz a generat o controversă la începutul acestui an, propunând să se meargă și mai departe și să se interzică și portul vălului simplu (hijab, care nu acoperă fața) de către persoanele care ocupă funcții publice.
