Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Spitalele californiene, fără bani după ce s-au pregătit pentru o epidemie care nu a venit

Ziarul de Vrancea
26 mai 2020 836 vizualizări

Măsurile de pregătire luate de spitalele din cel mai populat stat au costat 14 miliarde de dolari

În timp ce pandemia de COVID-19 se abătea asupra Italiei și apoi a metropolei americane New York în martie, California, anticipând un val mortal de îmbolnăviri, a ordonat spitalelor să renunțe la procedurile medicale neurgente și a convocat mii de lucrătorii medicali în ajutorul pacienților, notează Reuters.

Însă valul prognozat nu a venit. În schimb, costurile tuturor acestor pregătiri - ridicarea de spitale de campanie, dublarea numărului de rezerve de terapie intensivă, achiziționarea de echipamente de protecție - au dat o grea lovitură finanțelor spitalelor, simultan cu înjumătățirea veniturilor în urma interzicerii procedurilor medicale neurgente. Măsurile luate au adus spitalele din cel mai populat stat american aproape de faliment, costându-le 14 miliarde de dolari și obligându-le să concedieze mii de angajați medicali, conform Asociației spitalelor din California.

Acum, sub dubla lovitură financiară, spitalele se luptă să se pregătească pentru un posibil nou val de infectări la toamnă și își pun în mod serios întrebarea dacă nu cumva au fost excesiv de pregătite în prima fază. Așteptându-se să aibă nevoie de mii de doctori, asistente și alt personal medical, California a făcut apel la un “Corp sanitar” în martie, în care s-au înscris 95.000 de persoane.

Dintre cei care au răspuns apelului, mai puțin de 800 au fost angajați de stat, conform datelor compilate de Reuters.

“Cel mai rău lucru pe care îl puteam face era să fim insuficient pregătiți. Din punctul de vedere al sănătății pacienților și din cel al sănătății publice, trebuia să ne pregătim”, a declarat dr. Sanjay Kurani, directorul medical al Centrului Medical din Santa Clara Valley, un sistem spitalicesc public care deservește Silicon Valley.

Cele mai afectate spitale sunt cele care tratează oameni săraci

Sectorul cere acum statului ajutoare de 1 miliard de dolari, pentru a acoperi o parte din aceste costuri și a-și respecta obligațiile financiare în următoarele câteva luni, și alte 3 miliarde în noul an fiscal care începe la 1 iulie. Cele mai afectate sunt spitalele care tratează mulți pacienți asigurați prin programele Medicaid, pentru săraci și handicapați, și prin Medicare, pentru pensionari.

Rezultatul a fost o teribilă ironie: într-o perioadă în care profesioniștii din sănătate tratează pacienți infectați cu noul coronavirus și, uneori, se îmbolnăvesc ei înșiși, alte mii și-au pierdut mijloacele de subzistență prin concedieri și șomaj parțial. “Este pur și simplu un șoc să fii dat afară în mijlocul a tot ce se întâmplă”, spune asistenta Tammy Wright, concediată de la Spitalul Palomar Health din comitatul San Diego. Directorul executiv al unității, Diane Hansen, a explicat că spitalul se așteaptă la pierderi de circa 12 milioane de dolari până în iunie, cu mult sub profitul anticipat de 20 milioane de dolari. Diferența ar fi fost și mai mare dacă nu s-ar fi recurs la concedieri, spune ea. Chiar și înainte de pandemie, 38% dintre spitalele californiene - publice și private - pierdeau bani după ani întregi de marje mici de profit și fuziuni în acest sector. Pentru alte 11%, marjele de profit oscilau în jurul lui zero, afirmă asociația spitalelor. Reducerile bugetare lăsaseră deja spitalele cu puține paturi și echipamente suplimentare disponibile, spune Kerry Heinrich, directorul executiv al Centrului Medical Universitar Loma Linda, nonprofit, din comitatul San Bernardino. La nivelul întregii Californii, spitalele vor primi 3,4 miliarde de dolari prin CARES Act (pachetul de stimulente economice votat de Congres în contextul epidemiei), adică 4% din suma alocată la nivel național spitalelor. Pregătirile pentru primul val de COVID-19 au lăsat spitalele vulnerabile exact când se pregătesc pentru un altul, spun administratori. “Către cine te uiți când vine al doilea val? Te uiți către spitale, dar toate au fost profund slăbite”, conchide Kerry Heinrich.

SUA: Totalul deceselor provocate de Covid-19 a depășit 100.000

Totalul deceselor provocate de Covid-19 în Statele Unite a depășit 100.000, după patru luni de la depistarea primului caz, iar cel al contaminărilor a ajuns la 1,69 de milioane, potrivit datelor Johns Hopkins University. SUA au înregistrat cel mai mare număr de cazuri - 30% din total - și de decese între toate statele lumii. Primul caz a fost raportat în statul Washington pe 21 ianuarie.

Bilanțul deceselor era ieri de 100.442. Totuși, SUA se situează, ca rată a mortalității, în urma Belgiei, Marii Britanii, Franței și Irlandei.

Douăzeci de state au raportat o creștere a numărului de cazuri în săptămâna încheiată duminică, arată un studiu Reuters. Între ele, Carolina de Nord, Wisconsin și Arkansas. Unul dintre cele mai afectate state de la începutul epidemiei aici este New York, unde au fost înregistrate peste 29.000 de decese.

Președintele Donald Trump insistă că, fără acțiunile administrației sale, bilanțul deceselor în SUA ar fi fost de 25 de ori mai mare, deși criticii l-au acuzat că a răspuns târziu la criza sanitară. Inițial, președintele republican a minimalizat pandemia, comparând-o cu un sezon de gripă. În luna februarie, el a spus că SUA au coronavirusului „sub control”, iar în aprilie, că „o să dispară în mod miraculos”.

El a prezis, mai întâi, că vor fi 50.000 - 60.000 de decese, apoi 60.000 - 70.000, ulterior susținând că vor fi „cu mult sub 100.000”. Trump nu a comentat, deocamdată, în vreun fel noul bilanț.

Mortalitatea, în creștere în Europa, anunță OMS

Mortalitatea înregistrează o creștere în 24 de țări europene - de la începutul lui martie - de 159.000 de morți suplimentare, dintre care o “proporție importantă” este legată de epidemia covid-19, a anunțat ieri Katie Smallwood, o reprezentantă a Organizației Mondiale a Sănătălii (OMS), relatează Reuters. “Ceea ce observăm foarte clar este că vârful supramortalității corespunde în aceste țări vârfului transmiterii covid-19”, a declarat presei Katie Smallwood. “Acest lucru ne oferă un indiciu clar cu privire la faptul că o proprție foarte importantă a acestor decese suplimentare este legată și cauzată de covid-19”, a subliniat ea.

Până în prezent, peste două milioane de persoane au fost contaminate, în mod oficial, în Europa cu noul coronavirus - un bilanț care a crescut cu 15% în ultimele două săptămâni -, iar peste 175.000 de oameni au murit din cauza covid-19, potrivit agenției ONU cu sediul la Geneva. OMS sfătuiește țări ca Germania sau Elveția - care au început să relaxeze măsurile de izolare prin deschiderea barurilor și discotecilor, între alte măsuri - să implementeze măsuri “robuste” de testare și de “urmărire”, în vederea evitării unui al doilea val al epidemiei, a subliniat Smallwood. “Redeschiderea întreprinderilor sau a cluburilor și barurilor, unde oamenii se întâlnesc, va depinde absolut de capacitatea sistemelor de sănătate de a ști cum se transmite virusul, unde se transmite (...) și de a se asigura că intervenții țintite au loc în vederea prevenirii și împiedicării oricărei transmiteri a viruslui”, a avertizat ea.

Actrița Marion Cotillard, din filmul „Contagion”, infectată cu coronavirus

Actrița Marion Cotillard, protagonistă a filmului „Contagion”, și soțul ei, actorul și regizorul Guillaume Canet, au fost diagnosticați cu COVID-19. Guillaume Canet a dezvăluit acest lucru pe contul său de Instagram și a explicat că el și soția sa au fost diagnosticați cu „o formă destul de ușoară” a bolii, potrivit Mediafax.

Marion Cotillard, premiată cu Oscar pentru rolul din filmul „La vie en rose/ La Môme”, a mai trecut o dată printr-o pandemie, însă pe marele ecran, în filmul „Contagion”, de Steven Soderbergh.

Filmul lui Soderberg urmărește ce se întâmplă atunci când un virus ucigaș apărut în China se răspândește la nivel global și duce la un haos în masă, în timp ce epidemiologii încearcă să găsească un vaccin. În film, Cotillard joacă rolul unui epidemiolog. În ultimele luni, filmul a revenit în topul celor mai vizionate pe Netflix, în contextul pandemiei. Și actorul american Matt Damon, colegul său din distribuția filmului „Contagion”, a fost afectat de pandemie. Fiica sa cea mare a fost diagnosticată cu COVID, dar, între timp, s-a vindecat.

Redeschiderea școlilor în Danemarca nu a dus la creșterea numărului de infectări

Redeschiderea parțială a școlilor în Danemarca nu a condus la o creștere a numărului de infectări cu noul coronavirus în rândul tinerilor elevi, a declarat ieri un medic specialist în epidemiologia și prevenția bolilor infecțioase din cadrul Danish Serum Institute, menționând statistici recente, potrivit Reuters. Danemarca a fost una dintre primele țări care au relaxat restricțiile pe 15 aprilie după o perioadă de o lună de izolare la domiciliu, permițând elevilor de până la clasa a cincea să revină la cursuri. “Nu a fost constatat niciun efect negativ în urma redeschiderii școlilor “, a declarat Peter Andersen pentru Reuters, menționând date statistice actualizate miercuri.

Cele mai recente date nu au arătat o creștere semnificativă în ceea ce privește numărul infectărilor în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 1 an și 19 ani în săptămânile care au urmat redeschiderii parțiale a școlilor. “Pe baza experiențelor preliminarii pe care le-am avut, planificarea redeschiderii s-a dovedit o soluție prudentă”, a mai precizat Andersen.

Palatul Elysé nu a fost informat despre vreo invitație a lui Macron la Moscova

Palatul Elysée a anunțat ieri că nu este la curent cu invitarea președintelui francez Emmanuel Macron la marea defilare care marchează victoria împotriva Germaniei naziste, amânată la 24 iunie de către Moscova, relatează AFP. “Noi nu am fost informați cu privire la vreo invitație în acest stadiu”, a anunțat anturajul șefului statului francez.

Parada, care se vrea o ilustrare anuală a puterii militare ruse, prevăzută în Piața Roșie la 9 mai, a fost amânată din cauza epidemiei noului coronavirus și înlocuită cu ceremonii mai modeste. Macron și-a anunțat anterior intenția de a participa la defilare, în vederea marcării a 75 de ani de la victoria aliaților împotriva lui Adolf Hitler. Liderul chinez Xi Jinping făcea de asemenea parte dintre cei invitați să asiste la defilare. “Noi invitații vor fi trimise tuturor participanților, inclusiv președintelui Republicii franceze”, a declarat pentru RIA Novosti un oficial de rang înalt de la Ministerul rus de Externe, Aleksei Paramonov.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.